9,246 matches
-
și pierd. Și astfel trupul ei se acoperă încet de cenușă. Ea mă privește și plânge. Își acoperă cu mâinile fața și plânge. Îi simt pieptul cum urcă și coboară în aerul greu și vâscos. Îi aud oftatul adânc împrăștiind cenușa. Ea stă în fața mea și plânge. Îi privesc părul greu și bogat, acoperind întreg câmpul. Îi simt trupul tânăr și obosit cum se zguduie de plâns și-mprăștie cenușa. Arunc zarurile peste trupul unei femei, ea mă privește și plânge
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
coboară în aerul greu și vâscos. Îi aud oftatul adânc împrăștiind cenușa. Ea stă în fața mea și plânge. Îi privesc părul greu și bogat, acoperind întreg câmpul. Îi simt trupul tânăr și obosit cum se zguduie de plâns și-mprăștie cenușa. Arunc zarurile peste trupul unei femei, ea mă privește și plânge.” „Mâna împăratului nu mai poruncește obiecte.” Nichita Stănescu, Mâna împăratului CUM TE AJUTĂ CONTEMPLATUL MÂINII? Contemplarea mâinii are un sens ascuns și interpretarea acestuia te ajută să te comporți
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
mult sânge și ca să se închidă repede rana. S-a recomandat ca în cazul unor astfel de accidente: "să se spele rana cu apa curată, ca să nu intre vreo murdărie, apoi să aprindem o bucățică de petică și să presurăm cenușa pe rană, după aceea să ne legăm cum vom putea mai bine, dar nu prea strâns"690. Tot la această rubrică, oamenii erau învățați ce flori să culeagă și ce ceaiuri să folosească pentru anumite boli: "culegeți florile de romaniță
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Versuri, îngr. și postfață Ion Dodu Bălan, București, 1985; Antologie selectivă, îngr. Ion Cepoi, Arcuta (SUA), 1988; Poezii, I-II, îngr. Alexandru Ruja, Timișoara, 1991; Peste prăpastii de potrivnicie, îngr. și pref. Alexandru Ruja, București, 1995; Cântece regăsite, îngr. Mircea Cenușă, Alba Iulia, 1999; Opere, I-II, îngr. și pref. Alexandru Ruja, București, 2000-2002. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 341-345, 438-441, 518-519; E. Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 129; Călinescu, Ist. lit. (1941), 756-758; Papadima, Creatorii, 424-430; Ștefan Baciu, Aron Cotruș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
neputincios la înlocuirea binelui cu răul (la fel ca Lord Darlington, Masuji Ono e și el sortit pierzaniei), dar o ezitare salvatoare încețoșează toate contururile nete. Când descoperim, de pildă, că fiul lui Ono, a fost ucis la Manciuria și cenușa lui a fost adusă în 1946 acasă, mai gândim oare că Ono e criminal de război? Putem spune că n-a suferit destul când știm că și nevasta i-a murit în război? Romanul e o constantă revelație mult așteptată
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a fost fatală. Incendiile din 390 și mai ales cel din 641 al Califului Omar, i-au pus capăt nu numai vestitei biblioteci, întru îndurerarea întregii lumi, dar și a urbei, care nu a mai putut renaște cultural din propria cenușă. Medicina din Alexandria, prin magiștrii ei, a venit în Bizanț. Discipolii i-au urmat pe profesori. Toți au păstrat în memoria lor nume ca: Zenon din Cipru, dascăl al lui Oribas; Palladios, interpret al lui Hippocrat, Theon, Asclepiodot, ștefan din
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și transpusă în altă lume, părea celor din jur mofturoasă, capricioasă, egoistă, ironică. În realitate, este isteață, plină de gingășie, cu ținută frumoasă, cu talent reflexiv și poetic. Fragilă, părea o pasăre foenix care arde pentru a renaște din propria cenușă, ca și vărul și iubitul ei, Baoyu. Discret sunt creionate favoritele bărbaților și slujnicele familiei Jia și ale altor familii, Xiren (l-a iubit pe Baoyu), Xi Zuan, Si Jie, Xichun (a vrut în câteva rânduri să se sinucidă, a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Electra, notează pe marginea episodului în care Oreste, sub o identitate de împrumut, o anunță pe Electra că fratele ei este mort, apoi se face recunoscut de ea: "Vine însuși Oreste, aducând vasul în care spune că îi este închisă cenușa. El se adresează Electrei. Este ultimul episod dureros (pentru ea) și în care poetul s-a străduit din răsputeri să stârnească mila. Nu exista în teatru ceva mai frumos decât să o vezi pe Electra plângându-și fratele mort în
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
care nu mai sunt stereotipurile lipsite de consistență ale commedia, ci ființe din carne cu reacții viscerale, uneori neașteptate. "Astăzi se dorește, adaugă el puțin mai încolo, ca actorul să aibă suflet, iar sufletul sub mască este precum focul sub cenușă." Suprimând masca, Goldoni își desprinde personajele din tipologia strâmtă care le reducea la rangul de paiațe. Pantalone, în mod tradițional un bătrân avar libidinos, devine, în teatrul său, un negustor onorabil, uneori chiar un bun tată. Dacă, în câteva piese
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ca masă filtrantă, se utilizează hârtie de filtru calitativă, în coli și hârtie de filtru cantitativă, în rondele de diferite diametre cele mai obișnuite fiind cele cu diametrul de 9 și 11 cm. Hârtia de filtru cantitativă lasă foarte puțină cenușă (0,03-0,07 mg) prin ardere, încât nu influențează determinarea, de aceea se și numește “fără cenușă”. Hârtia de filtru cantitativă este tratată cu acid clorhidric și acid fluorhidric. În comerț se găsesc trei feluri de hârtia de filtru cantitativă
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
rondele de diferite diametre cele mai obișnuite fiind cele cu diametrul de 9 și 11 cm. Hârtia de filtru cantitativă lasă foarte puțină cenușă (0,03-0,07 mg) prin ardere, încât nu influențează determinarea, de aceea se și numește “fără cenușă”. Hârtia de filtru cantitativă este tratată cu acid clorhidric și acid fluorhidric. În comerț se găsesc trei feluri de hârtia de filtru cantitativă în pachete de câte 100 rondele deosebindu-se prin mărimea porilor. Pachetele sau cutiile de hârtie de
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
contaminarea acviferelor, posibila afectare a sănătății umane. Sursele de azotați în ape sunt naturale și antropice. Sursele naturale sunt : din precipitații; Oxizi de azot din atmosferă, produși de fulgere și de arderea combustibililor fosili; Aportul prin spălarea din roci și cenușă de vegetație arsă ajunsă în ape); Din nitrificarea amoniului (prin microorganismele nitrosomonas și notrosococcus) și a nitriților (prin nitrobacter); Din izvoare în urma dizolvării lor la adâncime în roci (nitratul având solubilitate crescută în ape); Din eroziunea solurilor ce conțin azotat
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
spirale. Pe jos se află un vas de piatră. Aici au fost incinerate cel puțin cinci persoane Îmbrăcate și Împodobite; În fiecare an, În cea mai scurtă zi a anului, soarele luminează o clipă locul În care a fost pusă cenușa. Newgrange este o colină artificială cu diametrul de 80 de metri, construită pentru reîntâlnirea cu anumiți strămoși; alte morminte, judecând după poziție, au avut parte de un serviciu funerar mai „democratic”. După 3 000 Î.Hr. (vezi subcapitolul 12), experiența
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
tofet pe baza unor fragmente biblice (2 Regi 23, 10; Ieremia 7, 31-32; 19, 6-14). Astfel de tofet au fost identificate În Cartagina, Sicilia, Sardinia și poate chiar și În Fenicia (În Tir: situația este Însă foarte Îndoielnică). Resturi de cenușă de copii, amestecate sau nu cu cele de animal, indică faptul că trupurile erau arse ritualic. Mai dificil de stabilit este faptul dacă toți copiii au fost uciși sistematic sau dacă erau arse și trupuri de copii deja morți. Probabil
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de capre sălbatice și Împodobit cu acele „coarne de consacrare”. În aceste sanctuare s-au găsit numeroase figurine de animale, de ființe umane și reproduceri de lut ale unor membre, cum ar fi mâinile și picioarele. Prezența unui strat de cenușă a făcut să se considere că riturile practicate În aceste locuri presupuneau folosirea focului. Trebuie să fi fost focuri aprinse În anumite ocazii periodice și este sigur că la Petsofas se aruncau În ele statuete de pământ ars. Și În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
este cu putință să fie dedus cu certitudine din confruntarea cu situația contemporană din Orientul Mijlociu sau din Egipt, unde suveranul era soțul divinității sau divinitatea Însăși. b) Sacrificiul Prezența În peșteri a oaselor de animale cu evidente urme de ardere, cenușa găsită În sanctuarele de pe culmi, reprezentările de ofrande pe sigilii, așa cum este explicita scenă de pe sarcofagul de la Hagia Triada, nu lasă loc de Îndoială În ceea ce privește practica sacrificiilor sângeroase În Creta antică. În ceremoniile celebrate pe Înălțimi se folosea, probabil, un
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
al plinătății ființei, de la care se pune În mișcare un proces de degradare ce duce la neființă și la viața individuală. Pe ea se altoiește o antropogonie care Îi atribuie umanității o parte divină, Întrucât ea s-a născut din cenușa titanilor fulgerați de Zeusxe "Zeus" fiindcă l-au omorât pe Dionysosxe "Dionysos" și s-au ospătat cu carnea lui. Dacă omul trebuie să Își redobândească unitatea originară desăvârșită, existența lui individuală se dovedește victima unui nou concept de vină, atribuită
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
latină (Gellius, 17, 17). Se definește ca dicti studiosus, care este o primă atestare a meseriei de „filolog”. Trupul său neînsuflețit a fost ars la Roma pe Janìculum, iar statuia lui a fost ațezată În mormântul Scipionilor, pe via Appia. Cenușa i-a fost Însă dusă În patrie. Pitagora și pitagoreicii sunt atașați de Roma prin legături istorice și chiar de rudenie 2: gens Aemilia considera că se trage, prin Mamercus Aemilius, dintr-un fiu al lui Pitagora. Deci până și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
3. A dărui/oferi („a sacrifica”): a lua (din locul A) - a oferi - a depune, așeza, a vărsa, a arde (În locul B). 4. A tăia: a ucide, a Împărți, a pregăti. 5. A arde: incendere, cremare; a afuma: fumare; tratarea cenușii: suffimen; a vărsa, a arunca jos: libare; a Împrăștia: (mola salsa) immolare. 6. Îngrijirea imaginilor (statuilor): a spăla, a unge, a dezbrăca/Îmbrăca, a Împodobi. 3. Aceste elemente sunt unite conform unor combinații diverse, adesea luate și utilizate unul după
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pe Volga. El scrie că defunctul, dacă era o persoană obișnuită, era ars În barca sa; dacă era din clasa conducătoare, nu era ars singur pe ambarcațiunea sa, ci Împreună cu el erau arse și obiectele, animalele și soția sa. Peste cenușă se aduna pământ până se forma o movilă În care se Înfigea un stâlp cu numele defunctului. Fiind totuși improbabil ca slavii de pe Volga să fi cunoscut scrierea Încă de la Începuturile secolului al X-lea, se poate considera că pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
apă, studiau cântecul sau zborul păsărilor, cercetau mișcările flăcărilor, Întocmeau horoscoape. Existau și practici mai simple, cu caracter familiar, cum ar fi cea care amintește de obiceiul nostru de a rupe petalele unei flori: o femeie trasa la Întâmplare În cenușa din cămin câteva linii pe care mai apoi le număra; dacă era un număr par, prevestirea era favorabilă. Nu trebuie să ne surprindă că toate aceste practici private au supraviețuit chiar și după dispariția păgânismului. Existau Însă și rituri divinatorii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
înțelegem noi astăzi, și povestirile biblice? Istoria, sau știința numită istoriografie, se bazează pe documente și martori. Documentele pot fi scrise sau nescrise. Un palat sau o casă, un mormânt, un vârf de săgeată, un desen pe o piatră sau cenușa lăsată de o vatră sunt documente care ne permit să depistăm existența unor persoane. Plecând de la aceste documente putem elabora - cu prudența și rigoarea necesară - un portret al persoanelor care au lăsat aceste documente și reconstrui lumea în care trăiau
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
dezastru economic și „normalizarea” păcii, a optimismului și prosperității - toate acestea pledau pentru o reacție hiperbolică. Vindecarea Europei era un „miracol”. Europa „postnațională” Învățase lecțiile amare ale istoriei recente. Un continent pașnic și senin se ridicase, asemenea păsării Phoenix, din cenușa propriului trecut criminal (și sinucigaș). Ca multe alte mituri, și această povestire agreabilă despre Europa din cea de-a doua jumătate a secolului XX conține un sâmbure de adevăr. Dar omite numeroase lucruri. Europa de Est (de la granița austriacă la munții Ural
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
când avea doar 40 de ani și se afla deja În exil, nu era deloc un caz atipic. Jerzy Andrzejewski (care apare În cartea lui Mi³osz Într-o lumină nu foarte favorabilă) și-a publicat faimosul roman despre Polonia postbelică, Cenușă și diamant, la 38 de ani. Tadeusz Borowski, născut În 1922, nu Împlinise Încă 30 de ani când și-a publicat amintirile de la Auschwitz: Doamnelor și domnilor, poftiți la gazare. Liderii partidelor comuniste est-europene erau, În general, oameni puțin mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
au rămas. Lucru remarcabil, dacă ne gândim la ce-și făcuseră europenii unii altora În prima jumătate a secolului XX. Un lucru este cert: ruinele anului 1945 nu prevesteau o asemenea evoluție. Faptul că popoarele europene distruse au renăscut din cenușa războiului de 30 de ani cu instituțiile și culturile lor naționale distincte este, poate, o realizare chiar mai mare decât creația colectivă și reușită a unei Uniuni transnaționale. Aceasta din urmă, dacă ne gândim bine, s-a aflat pe varii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]