9,668 matches
-
Sub poezie, ziarul a inserat anunțul referitor la ședința cenaclului literar „N. Bălcescu” din acea zi. în programul ei figurau: un referat al profesorului Mihai Andrei despre „Teoria leninistă a reflectării și fantezia artistică” și „lecturi din lucrările scrise îm cinstea Decadei culturii RSFSR”. în aceeași pagină, Radu Cîrneci (care nu-și ortografia încă numele cu Î), viitorul redactor-șef al „Ateneului” și inițiatorul primului Festival Literar-Artistic „G. Bacovia”, apărea cu un grupaj de șase poeme intitulat „Festivalul 1957”: „Chemare”, „Prietenie
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Ortega. în cazul lui Bacovia, poetul nici nu se desparte de om. Sînt atît de asemănători, încît adesea de confundă. „Bacovia e o floare ciudată”, a spus d-l Nicolae Breban în alocuțiunea ținută la banchetul dat de „Ateneu” în cinstea premiaților revistei, în seara de 27 octombrie 1995, la Barați Bacău. Cîte vorbe îi trebuie unui critic să descrie această „floare”? Scriitorul enunță, criticul argumentează. Mai exact: trebuie să argumenteze. Cînd se autocalomniază, Bacovia vizează un efect literar sau o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
trimis-o la bibliotecă să le vadă, urmînd ca peste o săptămînă să-mi facă „revista” lor. Bacovia n-a beneficiat de lucruri pentru alții „omenești”, „firești”, „normale”. Pînă la 65 de ani, nu s-a dat nici un banchet în cinstea lui. De ce remarc întîi tocmai aceasta? Fiindcă în epoca interbelică banchetele erau foarte dese. Pentru a-i omagia pe politicieni, actori, regizori, avocați, funcționari, dar și pe scriitori. Vizitele șefilor de partid, turneele teatrale, înaintările în grad, transferările, plecările dintr-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
scris, în continuare: "care din cele două date este adevărată, nu o putem afirma cu certitudine"4. Să lăsăm deoparte acest buchet de așa-zise "contribuții", presupuneri, plastografii, acte scrise de mîntuială, pretinse precizări și false "preciziuni" care nu fac cinste istoricilor literari. Ca să fie toți corecți față de adevăr și cu respect față de memoria lui Eminescu, trebuie să recunoască datele pe care însuși Eminescu le știa și le-a scris propriu, în Albumul Societății Junimea: S-a născut în anul 1849
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
menționat, scris tot de Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Se spune acolo că poezia Floare-albastră "constituie un fel de premiză la marea problematică a Luceafărului și a Scrisorilor, închinate dragostei"; că "femeia singură s-a sustras sau s-a arătat nedemnă de marea cinste conferită ei, de către geniul îndră gostit" și, ca urmare, "floarea vestejită din părul bălai al iubitei, reprezintă fosta Floare albastră"; "Crăiasa din povești, zîna, a ajuns Dalila". Dar Floarea-albastră nu-i floare de pus la ureche, ci numele dat de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pentru minciuna ce a scris în "Curier". El a scris că a făcut-o cu intențiunea de a-i scoate pensia lui Mihai, adecă să se afirme de ministeriu". În aceeași scrisoare, mai găsim și un amănunt care nu făcea cinste intelectualilor botoșăneni: "Miercurea trecută a fost la Prefect o discuție, de pensia lui Mihai și mai mulți profesori, mai cu seamă D-n Savinescu, a zis că destui ani de sănătate au avut Mihai, ca să-și facă avere, dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la șaptesprezece ani ferma tatălui său, are măcar meritul de a face cunoscută o experiență personală 52. Idealizat, sacralizat, satul rămîne pentru el simbol al înseși "curățeniei sufletului și inimii", al fidelității față de un foarte îndepărtat trecut al dreptății și cinstei. "Să nu părăsim acest loc natal, îl face Rétif să spună pe bunicul său, să nu ne stabilim în marile orașe, să ne bucurăm veșnic și să reînnoim mereu atașamentul și respectul pe care le-am avut pentru părinții noștri
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
nu ne stabilim în marile orașe, să ne bucurăm veșnic și să reînnoim mereu atașamentul și respectul pe care le-am avut pentru părinții noștri. Să rămînem aici, ți-o repet, totul se împlinește cu noi; îți vei aminti de cinstea noastră..." Opoziția sat-oraș capătă aici o semnificație exemplară. Pe de o parte, sînt aerul și apele curate, orizonturile largi, privirea nestingherită; pe de altă parte, sînt miasmele bolilor, înghesuiala oamenilor, mulțimea care te încarcerează. Pe de o parte, de asemenea
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
I, București, 1957, 219-237; Iosifescu, Drumuri, 242-268; Crohmălniceanu, Cronici, 366-391; Matei Călinescu, Iluzie și realitate, GL, 1958, 29; I.D. Bălan, „Îndrăzneala”, LCF, 1959, 18; N. Tertulian, O nuvelă valoroasă dedicată eliberării, GL, 1959, 23; Ov. S. Crohmălniceanu, O nuvelă în cinstea lui 23 August: „Îndrăzneala”, VR, 1959, 6; D. Micu, „Îndrăzneala”, „Scânteia”, 1959, 4 597; D. Micu, Romanul românesc contemporan, București, 1959, 108-137; Matei Călinescu, „Întâlnirea din Pământuri”, GL, 1960, 32; Silvian Iosifescu, În jurul romanului, București, 1961, 218-235; Ion Vitner, Prozatori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
specialist foarte priceput în clasificările biologice [...]", p. 15); b) recurgerea la un program narativ de tipul unei vizite pe domeniul deținătorului de "cunoștințe". G. Flaubert: "[...] și compuseră o scrisoare, prin care îl rugau pe domnul de Faverges să le facă cinstea de a le îngădui să-i viziteze ferma. Contele le spuse să vină fără întîrziere. După o oră de mers, ajunseră pe un deal; la poalele acestuia se întindea o vale adîncă prin care șerpuia rîul Orne. Stînci de gresie
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
știință, bine, frumos. Datoria lui era să se pună mereu în slujba comunității, să identifice talentele, să le înlesnească dezvoltarea optimă. La fel gândea un alt dascăl contemporan, I. Codru-Drăgușanu, recomandând ca însușiri indispensabile oricărui învățător "zelul pentru binele comun", cinstea, omenia, atitudinea paternă față de noile generații. El trebuie să fie mereu un "exemplu de virtute, de moralitate, de modestie". Căci e modelul la care se raportează cei din jur, funcția lui socială comportă gravitate. De unde concluzia "peregrinului transilvan", el însuși
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de pedagogie. Dispoziția de a înlesni autocunoașterea, de a intermedia o bună întâlnire cu sine nu e datul oricui. Dar când există trebuie să o întâmpinăm ca pe un lucru de mare preț și să o punem la loc de cinste. Unde e, acum, locul însuși al pedagogului? Din moment ce regimul comunist și-a propus să întoarcă pe dos istoria, el n-a ezitat să facă din om un instrument, cu cât mai docil cu atât mai bine, unul peste care s-
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
pentru cei răi, înfricoșat pentru cei primejdioși. Iar munca noastră să ne fie muncă de apostoli, care nu așteaptă nici o răsplată și nu urmăresc nici o glorie pentru ei, ci fac totul pentru binele neamului, socotindu-și ca cea mai aleasă cinste a lor conștiința că au contribuit, fiecare după putință, la aducerea întru îndeplinire a mântuirii neamului" (Ibid., 120). Ce îndemn mai înalt, mai persuasiv, mai fierbinte ar putea să urmeze acum, la un ceas de nouă primenire, dăscălimea acestui tulburător
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
transformăm personajele reale sau imaginare în celebrități sau eroi și să le cultivăm în acest mod, dacă nu identificarea lor cu valori fundamentale ale existenței umane? Ce ne face să creăm iconuri și idoli și să ținem la loc de cinste simple obiecte despre care credem că îi reprezintă (ca, de exemplu, accesorii ale cântăreților rock, poze sau obiecte ce ne amintesc de staruri de cinema)? Imaginile și idolii pe care ni-i creăm exprimă valorile și credințele noastre, dar contribuie
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
aceste motive, pot să spun că oricine susține astăzi că a fost trimis, până în decembrie ’89, de statul român la vreo parohie din Occident și nu a colaborat cu Securitatea minte cu nerușinare necreștină și aduce un afront adevărului și cinstei”. Exista un program, denumit ATLAS, care viza toate deplasările în străinătate ale diferitelor categorii sociale - medici, profesori, ingineri, ziariști, preoți etc. „Toți au scris note de protocol, de fapt note informative, la fiecare revenire în țară. Ei au fost supuși
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
zâne din palat îi dăruiesc câte o floare din pietre prețioase (un trandafir, o lalea, o anemonă, o căldărușă, o garoafă și o rodie) și anunță că va naște o prințesă, numită "Mult Dorita". O zână îi dăruiește cumințenia și cinstea, alta, istețimea, a treia, o frumusețe neobișnuită, a patra, o soartă fericită, a cincea îi urează să fie sănătoasă, iar ultima, să izbândească în tot ceea ce își va pune în gând. Zâna Isvorului, care-i apăruse împărătesei sub forma unui
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și-a pus castronu cu lapte și el a avut grijă că, dacă se culcă unu-n pat, n-ajungea ou-n lapte, dacă se culcă doi, ajunge ou-n lapte." Se întoarce acasă, "găsește untu", convingându-se astfel de cinstea nevestei. Exemple aduse în discuție reprezintă povestiri și snoave din antologii de proveniență diferită și cu un spectru tematic foarte variat. În aceste antologii, multe dintre texte trimit spre epoca contemporană, prin prezentarea unor instituții, a unor îndeletniciri, a unor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ca un simplu contract între două persoane, ci are o însemnătate destinală. La fel se întâmplă și în cazul nașterii, dar și al morții. Cât privește celelalte aspecte de ordin socio-juridic, ele se învârt în jurul unor valori eterne: dreptate, adevăr, cinste, libertate. 264 Michel Maffesoli, Le mystère de la conjonction, ed. cit., p. 71. 265 Aniela Jaffe, Apariții de spirite și semne prevestitoare, ed. cit., p. 38. 266 Roger Caillois, Les jeux et les hommes, Paris, Gallimard, 1958, p. 80. 267 Michel
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
se schimbă mereu, dacă tinerilor nu le plac totdeauna aceleași lucruri, și n-au o normă uniformă și neschimbată relativă la ceea ce numesc cuviincios și necuviincios, în gesturile corpurilor lor și în celelalte găteli; dacă printre ei se arată o cinste deosebită acelora ce inventează ceva nou în materia aceasta, care introduce găteli, culori, mode diferite de cele ale datinilor vechi, putem asigura, fără teamă de a ne înșela, că nu e nimic mai nenorocit pentru un stat decât asemenea schimbări
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
va contribui la ameliorarea calității conversațiilor noastre. METALIMBAJUL ÎNTR-UN SINGUR CUVÂNT Să examinăm acum câteva dintre cele mai des folosite metacuvinte, care ne semnalizează că o persoană încearcă să voaleze adevărul sau să ne inducă în eroare. "Sincer", "pe, cinstea mea", "pe șleau" arată că vorbitorul urmează să fie mult mai puțin sincer sau onest decât pretinde. Oamenii cu o percepție fină decodifică instinctiv aceste cuvinte și au "senzația" că vorbitorul încearcă să-i păcălească. De exemplu, "Pe cinstea mea
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
pe, cinstea mea", "pe șleau" arată că vorbitorul urmează să fie mult mai puțin sincer sau onest decât pretinde. Oamenii cu o percepție fină decodifică instinctiv aceste cuvinte și au "senzația" că vorbitorul încearcă să-i păcălească. De exemplu, "Pe cinstea mea, este cea mai bună ofertă pe care v-o pot face" se traduce cu " Nu este cea mai bună ofertă, dar poate mă veți crede". "Te iubesc" este mai ușor de crezut decât "Te iubesc sincer". "Neîndoielnic", te îndeamnă
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
pe alții, cel din Luminile și umbrele sufletului (1995). Portretele morale ale trăsăturilor de caracter, entități manifestate prin oameni, trasate cu detașare, cu înțelegere, dar cu un sistem de valori umane neclintit în aspirația lui spre bunătate și iubire (Demnitatea, Cinstea, Vrednicia, Cuviința, Adevărul, Dreptatea, Blândețea, Răbdarea, Încrederea, Curajul, Speranța, Bucuria versus Prostia, Mediocritatea, Prejudecățile, Intolereanța, Suferința zadarnică, Văicăreala, Superficialitatea, Nepăsarea, Vorba fără rost), relevă un înțelept din speța celor dotați cu harul formulărilor gnomice: „Dac-am înșira tot ce nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
dar care aleg Europa pentru că spiritul e cu totul altul. Fiecare din ei ne aduc o corabie pentru supraviețuire. În orice eșec și în orice refugiu “ e interesant să te îndeletnicești cu profesia ta și să fii profesorul european. Armonia, cinstea, corectitudinea, înțelegerea și iubirea necondiționată sunt argumentele cele mai tari pentru o adolescență liniștită. Am învățat chiar, să întindem noi mâna celui care cade. Cum? Le spunem doar că sănătatea spirituală ne definește complet. Nu putem să acceptăm iluziile distrugătoare
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
arzătoare, propune soluții originale și ne dă, în sfârșit, speranța că în periferii se va restabili pacea". Barreau are certitudini, iar acestea îi sunt, fără îndoială, simpatice gazdei noastre, jurnalistul-filosof, de vreme ce cartea proclamă: "Ar trebui să reașezăm la loc de cinste virtuțile eroice ale îndrăznelii și curajului, atât de hulite de societatea noastră precaută. Ar trebui în sfârșit, desprinzându-ne de un pedagogism de bazar, să regăsim necesitatea autorității maestrului în fața discipolilor". Frumoasă filipică, nu-i așa? Drept e că tot
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nu au mai fost o prioritate. Trebuie remarcat faptul că, aceste structuri și activități erau copios sprijinite de unele echipe manageriale care s-au succedat la conducerea spitalului, printre care ne facem o datorie de onoare să-i amintim, spre cinstea lor, pe; dr. Nicolae Bârlădeanu, dr. Constantin Voinescu, dr. Gheorghe Balcu, dr. Iorgu Arnăutu, dr. Dumitru Drăghici, dr. Teodor Zavate, dr. Valeriu Lupu, dr. Aurel Zabolotnâi, dr. Lelia Croitoru, dr. Nicolae Botezatu. Am amintit doar o parte dintre conducătorii unității
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]