10,070 matches
-
Această din urmă este cea mai importantă și este capătul liniei 804, ce leagă Tulcea de Medgidia (144 km). Zilnic pleacă două perechi de trenuri personale spre Constantă și o pereche de trenuri accelerate spre București, acestea din urmă fiind deservite de automotoare Siemens Desiro (Săgeată albastră). Pentru că este Rezervație a Biosferei, solicitați avizul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării. Și porniți apoi la drum. Atracția principala este "pădurea Letea" (marginea acesteia aflată în afara zonei de protecție integrală). Pădurea Caraorman, principala atracție
Tulcea () [Corola-website/Science/296967_a_298296]
-
trenuri ale căilor ferate ucrainene. Prin urmare, între Câmpulung la Tisa și Valea Vișeului, calea are și ecartament normal, pentru CFR, și ecartament larg de 1520 mm, pentru trenurile ucrainene. Transportul în comun este realizat de societatea Transport Mara-Nord, care deservește linii de autobuze bine împărțite în întreg municipiul. Festivalul Antic si Medieval Aeternus Maramorosiensis, care a ajuns deja la a treia editie (2013)are loc in fiecare an la mijlocul lunii septembrie. pavilioanele vechi ale Spitalului Municipal (sec. XIX);
Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/296975_a_298304]
-
spre est la Sagna, Bâra, Boghicea și mai departe în județul Iași la Sinești și Popești. Gara Roman este stație a magistralei feroviare 500 care leagă Bucureștiul de frontiera Ucraina, Vicșani. Istoric, gara din Roman a fost construită pentru a deservi căile ferate București-Galați-Roman și Suceava-Roman. Din magistrala 500, la Roman se ramifică magistrala secundară Roman-Buhăiești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Roman se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Roman, România () [Corola-website/Science/296969_a_298298]
-
Hramul bisericii se referă la "Sfinții Ioachim și Ana" care sunt patronii familiei creștine. Este construită din lemn în stil maramureșan și se găsește în cartierul Favorit pe strada Victor Hugo, în apropierea intrării Stadionului «Moldova» . A devenit biserică parohială, deservind nevoile spirituale ale enoriașilor din cartierul Favorit. A fost construită sub coordonarea preotului paroh Gheorghe Paleu în intervalul 2 martie - 27 aprilie 2008 și sfințită de Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului , Ioachim Băcăuanul. Clădirea, construită în altă parte
Roman, România () [Corola-website/Science/296969_a_298298]
-
început pe teritoriul orașului Ocnele Mari, apoi prin reorganizări teritoriale la Râmnicu Vâlcea, a luat ființă "„Uzina de Sodă Govora”" în anul 1954. Denumirea de „Govora” se datorează faptului că CFR-ul dăduse denumirea de "Halta Govorii" pentru stația care deservea stațiunea Băile Govora aflată la 12 km. De fapt localitatea componentă se numește "Stolniceni". Această uzină va constitui prima întreprindere care a pus baza platformei petrochimice a orașului, care a început să se dezvolte după anul 1970,unul dintre cele
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
mai departe (prin trecerea Dunării cu bacul), de orașele dobrogene Tulcea și Constanța. DJ202 (șosea județeană) duce din oraș în aval de-a lungul râului Râmnicu Sărat către localitățile învecinate. Prin Râmnicu Sărat trece și calea ferată Buzău-Mărășești, orașul fiind deservit de o gară proiectată de Anghel Saligny. Cea mai veche mențiune documentară a numelui de „Râmnicu Sărat” descoperită până acum, datează din 8 septembrie 1439. Este vorba despre un privilegiu comercial acordat de domnitorul muntean Vlad Dracul negustorilor poloni, ruși
Râmnicu Sărat () [Corola-website/Science/296977_a_298306]
-
renumit datorită prezenței statuii lui Eminescu. Parcul este situat lângă calea ferată, în apropierea tunelului feroviar. Oamenii se relaxează dat fiind că este în apropierea Azilului de Bătrâni și este capăt de linie pentru unele trasee TransUrb Galați. Acest parc deservește și locuitorii de la nord de calea ferată. Poartă numele unuia dintre inițiatorii răscoalei "Horia, Cloșca și Crișan". Se află lângă Piața Siderurgiștilor, între Bulevardul Brăilei și Bulevardul Cloșca. Este un parc mare care găzduiește câteva monumente ale Taberei de sculptură
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Galați"", care din data de 9 mai 2016 a redevenit operator unic în municipiul Galați, lucru ce încetase din 1994 când în oraș au năpădit maxi-taxi-urile. Linia preorășenească care urmează traseul Biserica Sfântu Mina - Piața Energiei - Combinat - Smârdan - Cișmele este deservită de autobuzele lui Lucian Bute. A fost în trecut traseul 14. Galațiul este unul dintre puținele orașe ale țării noastre în care se mai găsesc toate cele 3 mijloace de transport în comun, clasice: troleibuz, autobuz și tramvai (excepție face
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
în orașul port la Dunăre, aveai ocazia să întâlnești mai mulți piloți decât marinari. Forțele de ocupație rusești l-au închis și au dezmembrat toate aeronavele de la Galați. Momentan sunt planuri pentru construcția Aeroportului Internațional Dunărea de Jos ce va deservi județele Galați, Brăila, Vaslui, Vrancea și Buzău. Municipiul Galați are 6 intrări dinspre: Tulcea, Brăila, Tecuci, Smârdan, Bârlad și Rep. Moldova/Ucraina. Sunt 3 autogări dispuse în zone diferite: Autogara Dumitru lângă gara mare, Autogara Dunărea la ieșirea spre Tecuci
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
egida căreia sunt publicate lucrări de specialitate sau pe teme de educație. Tot aici activează Cenaclul literar "Anton Holban". Orașul de la Dunăre are o tradiție veche în domeniul sportului. Dealungul vremii în Galați și-au făcut apariția multe cluburi sportive, deservind multe ramuri sportive. Dealungul timpului, Galațiul a cunoscut diferite perioade, mai bune sau mai puțin bune. În relațiile externe, a atins apogeul între anii 1880 și 1940. În luna ianuarie a anului 1929 Galațiul avea 20 de consulate și un
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Dallas, Belci (Slobozia Nouă), Cuciur, ANL. Spațiu locativ constituit, în principal din blocuri cu 1 până la 13 etaje (excepție fac <nowiki>"</nowiki>blocurile<nowiki>"</nowiki> fără etaje din TCR și de pe strada Cașinului). Zona centrală veche (Cvartalurile I-V) poate deservi 22 000 locuitori în 6500 apartamente construite în intervalul 1954-1963. Cele două bulevarde din Onești sunt Republicii (aprox. 2 km) și Oituz (aprox. 1,7 km). Deasemenea, străzi importante sunt: Calea Mărășești, care trece și prin localitatea componentă Borzești, strada
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
și Munții Ciucului. Este străbătut de șoseaua națională DN12A, care leagă Oneștiul de Miercurea-Ciuc. La Comănești, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN2G, care duce la Moinești și Bacău. Prin oraș trece și calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservit de stația Comănești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Comănești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,69%), cu o minoritate de romi (3
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
șoseaua județeană DJ156B, care duce spre sud-vest la Blăgești, și șoseaua județeană DJ158, care duce spre nord în județul Neamț la Români, Moldoveni și Secuieni (unde se termină în DN2). Prin oraș trece și calea ferată Bacău-Bicaz, pe care este deservit de stația Buhuși. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Buhuși se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (81,29%), cu o minoritate de romi (8
Buhuși () [Corola-website/Science/297006_a_298335]
-
mai multe supermarketuri aparținând unor atât unor lanțuri internaționale (Lidl, Penny, Profi), cât și unor firme locale, farmacii, magazine de îmbrăcăminte și încălțăminte, magazine de electronice și electrocasnice, unități bancare și de asigurări, reprezentanțe auto etc. Serviciile sanitare din Drăgășani deservesc circa 80000 de locuitori și sunt reprezentate de: Spitalul municipal "Costache Niculescu", Spitalul de Obstretică-Ginecologie, Policlinica municipală, Stația de ambulanță Drăgășani, Subunitatea SMURD Drăgășani și de numeroase cabinete medicale individuale. Se remarcă în oraș câteva construcții reprezentative ale continuității sociale
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
șoseaua județeană DJ101, care duce spre Balotești (unde se intersectează cu DN1), Moara Vlăsiei, Grădiștea și mai departe în județul Ialomița la Fierbinți-Târg, Dridu și Jilavele (unde se termină în DN1D. Prin oraș trece calea ferată București-Ploiești, pe care este deservită de stația Buftea. Orașul Buftea se află așezat în partea de nord-vest a județului Ilfov, la nord de București, în Câmpia Vlăsiei, fiind străbătut de la nord la sud de râul Colentina, cu o salbă de lacuri și fiind înconjurat de
Buftea () [Corola-website/Science/297016_a_298345]
-
au executat lucrări de amenajare complexă reprezentate de acumulări pe cursul superior și mijlociu în vederea atenuării viiturilor. Starea digurilor nu este pe deplin satisfăcătoare datorită neîntreținerii lor. Municipiul Slobozia dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă care deservește consumatorii casnici, consumatorii publici și o parte din consumatorii industriali. Din acest sistem se alimentează și orașul Amara. În prezent se folosește frontul de apă captat din Dunăre (în dreptul comunei Modelu), dar se dorește schimbarea sursei apă de suprafață cu
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
casnici. Gradul de încărcare al rețelelor este de 70 - 80%. Managementul deșeurilor în municipiul Slobozia a fost primul serviciu public exploatat în sistem privat din județul Ialomița. De la sfârșitul anului 2005 municipiul Slobozia și o parte din județul Ialomița este deservit de Platforma de depozitare Deșeuri Nepericuloase Slobozia, situată pe șoseaua Amara. Principala problemă economică a județului Ialomița și implicit a municipiului Slobozia este numărul relativ restrâns de activități economice care se structurează în principal pe exploatarea resurselor din agricultură. Chiar dacă
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
Fântânele și Ceptura la Urlați, iar DJ100H duce spre Gura Vadului, Jugureni și mai departe spre Tisău și Vernești (ambele în județul Buzău, unde se termină în DN10), urmând cursul râului Nișcov. Calea ferată Ploiești-Buzău trece prin oraș, acesta fiind deservit de gara Mizil. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Mizil se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (77,93%), cu o minoritate de romi (15,16
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
de Ploiești, începură să se stabilească în jurul menzilhanelei (stația de poștă sau „menzil”) o mulțime de negustori, cărora locul le înlesnea nevoile de schimb cu cele două centre comerciale mai apropiate și apoi surugii, bicigașii, rotarii, dârvarii și păzitorii ce deserveau releul poștal. Activitatea febrilă din stația unde se schimbau caii căruțelor de poștă, tranzacțiile care se încheiau în acest loc au determinat populația ca încetul cu încetul să renunțe la vechiul nume al localității Iștău, în schimbul denumirii locului ce le
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
alte orașe principale românești, prin linii "Intercity". Orașul dispune și de două gări secundare, "Gara de Nord" (sau "Gara Mică") din Orașul de Sus și "Gara de Sud" în vecinătate combinatului Azomureș, care este defapt și gara localității Cristești. Târgu Mureșul este deservit de un aeroport internațional, numit Aeroportul Internațional "Transilvania", amplasat în imediata vecinătate a orașului, în Vidrasău. Aeroportul a fost înființat în anul 1936. Primele zboruri au fost executate spre Budapesta și Cluj cu aeronave de tip Li 2. De-a
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
care o leagă de Pașcani (oraș cu gară pe o magistrală principală, ce leagă Bucureștiul de Suceava și de frontiera nordică a țării, cu Ucraina. Calea ferată cu plecare din Târgu Neamț este exploatată de operatorul privat Regiotrans și este deservită de șase perechi de trenuri regio pe zi (între orele 5:45 și 20:20, la un interval de aproximativ trei ore dimineața și două ore după-amiaza), din care una circulă la și de la Iași. Din 2008 s-au dat
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
drum se ramifică șoselele naționale DN28A, care duce spre vest la Pașcani și Moțca (unde se termină în DN2); și DN28B, care duce spre nord la Hârlău și la Botoșani. Prin oraș trece și calea ferată Pașcani-Iași, pe care este deservit de stația Târgu Frumos. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Târgu Frumos se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (72,38%). Principalele minorități sunt cele
Târgu Frumos () [Corola-website/Science/297042_a_298371]
-
Dărmănești se ramifică șoseaua județeană DJ123 care duce spre vest în județul Harghita la Sânmartin (unde se intersectează cu DN12) și Sânsimion (deși porțiunea ce traversează munții nu este asfaltată). Prin oraș trece și calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservit de halta Valea Uzului și de halta de călători Valea Uzului Haltă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Dărmănești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Dărmănești () [Corola-website/Science/297039_a_298368]
-
acolo cu șoseaua județeană DJ116, care o leagă spre sud de Pârgărești și Oituz (unde se termină în DN11) și spre nord de Bârsănești (unde se termină tot în DN11). Prin comună trece și calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservită de stația Târgu Ocna și de haltele de călători Saline și Cireșoaia. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Târgu Ocna se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
est. Tot aici, se ramifică din același drum național și șoseaua județeană DJ102B care duce spre est către Drajna, Posești și mai departe în județul Buzău spre Cătina și Cislău. Prin oraș trece și calea ferată Ploiești-Măneciu, pe care este deservit de gara Vălenii de Munte și P. Mac. Văleni Nord. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Vălenii de Munte se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]