13,290 matches
-
nivel de instruire mai ridicat; intelectuali; muncitori calificați; cei care au credințe, interese și caracteristici de personalitate asemănătoare; cei ce au încredere în sine, care sunt hotărâți, maturi, cu nevoi înalte de realizare și dominanță; cei bine adaptați și stabili emoționali; cei care au un control intern; cei predispuși de a fi satisfăcuți; cei a căror personalitate este în acord cu solicitările mediului; cei care lucreează în grupuri mici; cei care lucreează în grupuri coezive; cei care sunt în relații bune
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
tinerii; femeile; negrii sau alte rase; angajații cu nivel de instruire scăzut; muncitorii; muncitorii semicalificați și necalificați; cei cu credințe, interese și caracteristici de personalitate diferite, divergente; cei neîncrezători în forțele proprii, nehotărâți, imaturi psihologic și social; cei cu adaptare emoțională săracă; cei cu control extern; cei predispuși spre insatisfacție; cei a căror personalitate este în dezacord cu solicitările mediului; cei care lucreează individual și izolat sau în grupuri mari; cei care lucreează în grupuri tensionate și dezbinate; cei care întrețin
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conform căreia cineva trebuie să fie perfect, că acel cineva depinde de alții pentru sentimentul de autoprețuire, fapt care antrenează după sine nefericirea. Afectivitatea pozitivă a fost legată de extraversie, iar ceea negativă de nevrotism, extraverții fiind predispuși la experiențe emoționale pozitive și deci la fericire, nevroticii − la experiențe emoționale nefericite și, prin urmare, la insatisfacție. Aceste ultime idei sugerează că oamenii sunt predispuși temperamental să fie mai mult sau mai puțin satisfăcuți în pofida divergenței dintre ceea ce dorește un individ și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cineva depinde de alții pentru sentimentul de autoprețuire, fapt care antrenează după sine nefericirea. Afectivitatea pozitivă a fost legată de extraversie, iar ceea negativă de nevrotism, extraverții fiind predispuși la experiențe emoționale pozitive și deci la fericire, nevroticii − la experiențe emoționale nefericite și, prin urmare, la insatisfacție. Aceste ultime idei sugerează că oamenii sunt predispuși temperamental să fie mai mult sau mai puțin satisfăcuți în pofida divergenței dintre ceea ce dorește un individ și ceea ce i se oferă, precum și în pofida corectitudinii în mediul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în timp chiar dacă munca rămâne aceeași. O activitate de muncă este mai interesantă în primele săptămâni decât după câțiva ani. Înainte, acest fapt era explicat prin intervenția plictiselii, fără a i se da acesteia nici o explicație. Landy considera că echilibrul emoțional al omului este extrem de important pentru funcționalitatea lui normală. Ca urmare, el încearcă să depisteze mecanismul în stare a asigura echilibrul emoțional, formulând în acest context teoria proceselor oponente. Această teorie are la bază cel puțin două postulate. Un prim
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fapt era explicat prin intervenția plictiselii, fără a i se da acesteia nici o explicație. Landy considera că echilibrul emoțional al omului este extrem de important pentru funcționalitatea lui normală. Ca urmare, el încearcă să depisteze mecanismul în stare a asigura echilibrul emoțional, formulând în acest context teoria proceselor oponente. Această teorie are la bază cel puțin două postulate. Un prim postulat: echilibrul emoțional al omului este asigurat de o serie de mecanisme psihologice existente în interiorul său; rolul său este de a-l
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
este extrem de important pentru funcționalitatea lui normală. Ca urmare, el încearcă să depisteze mecanismul în stare a asigura echilibrul emoțional, formulând în acest context teoria proceselor oponente. Această teorie are la bază cel puțin două postulate. Un prim postulat: echilibrul emoțional al omului este asigurat de o serie de mecanisme psihologice existente în interiorul său; rolul său este de a-l proteja pe om de efectele nefavorabile produse de stările emoționale extreme (pozitive sau negative). De exemplu, întotdeauna când suntem extrem de fericiți
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
are la bază cel puțin două postulate. Un prim postulat: echilibrul emoțional al omului este asigurat de o serie de mecanisme psihologice existente în interiorul său; rolul său este de a-l proteja pe om de efectele nefavorabile produse de stările emoționale extreme (pozitive sau negative). De exemplu, întotdeauna când suntem extrem de fericiți există un mecanism care menține această fericire sub control. Corespunzător, când suntem nefericiți există mecanisme care încearcă să aducă această stare emoțională la un nivel neutru. SHAPE \* MERGEFORMAT Figura
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
om de efectele nefavorabile produse de stările emoționale extreme (pozitive sau negative). De exemplu, întotdeauna când suntem extrem de fericiți există un mecanism care menține această fericire sub control. Corespunzător, când suntem nefericiți există mecanisme care încearcă să aducă această stare emoțională la un nivel neutru. SHAPE \* MERGEFORMAT Figura 15.17 − Procesele oponente după câteva prezentări ale stimulului În figura 15.17 se arată că atunci când este introdus un stimul, el produce o reacție emoțională pozitivă sau negativă; odată ce emoția atinge un
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mecanisme care încearcă să aducă această stare emoțională la un nivel neutru. SHAPE \* MERGEFORMAT Figura 15.17 − Procesele oponente după câteva prezentări ale stimulului În figura 15.17 se arată că atunci când este introdus un stimul, el produce o reacție emoțională pozitivă sau negativă; odată ce emoția atinge un anumit nivel, intervine în mod automat un proces contrar pentru a restabili echilibrul; când stimulul dispare, dispare și emoția, iar procesul contrar se retrage. Autorul notează: # Deși s-ar crede că este un
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
postulat: procesele oponente devin mai puternice de fiecare dată când sunt activate − altfel spus, același stimul poate avea efecte diferite asupra satisfacției individului, în funcție de cât de des a experimentat individul stimulul respectiv în trecut. SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 15.18 − Răspuns emoțional după câteva prezentări ale stimulului În fig. 15.18 se arată relația dintre starea emoțională primară și procesele oponente după mai multe aplicări ale stimulului. Se observă că situația se prezintă relativ asemănătoare cu cea din fig. 15.17, cu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stimul poate avea efecte diferite asupra satisfacției individului, în funcție de cât de des a experimentat individul stimulul respectiv în trecut. SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 15.18 − Răspuns emoțional după câteva prezentări ale stimulului În fig. 15.18 se arată relația dintre starea emoțională primară și procesele oponente după mai multe aplicări ale stimulului. Se observă că situația se prezintă relativ asemănătoare cu cea din fig. 15.17, cu deosebirea că procesul oponent înregistrează o creștere puternică, el fiind mai intens și mai extins
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
producerea unui eveniment (imediat ce a primit salariul sau imediat după ce a fost mustrat de șef), și cu totul alta să-l chestionezi într-un moment mai îndepărtat. De asemenea, este important să interpretăm satisfacția dintr-o perspectivă dinamică. Odată ce stimularea emoțională a fost introdusă, arată el, se pot produce o serie de evenimente care nu au nici o legătură cu factorul precipitator. Unele studii arată că satisfacția/insatisfacția conduc la noi patternuri de abordare a mediului. De exemplu, șomajul conduce la anumite
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
se vorbească despre moralul crescut sau scăzut al angajaților. Conceptul de „moral” s-a dovedit însă a fi extrem de neprecis, dat fiind faptul că unii autori considerau moralul ca fiind o condiție a stării de bine pe plan fizic și emoțional, ceea ce făcea ca angajatul să muncească și să trăiască încrezător și eficient, pe când alți autori interpretau moralul ca afilierea individului în cadrul grupului ca întreg și ca mijloc de finalizare a scopurilor grupului. Foarte curând s-a descoperit că moralul este
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aspecte ale muncii” (Luthans, 1985). „Satisfacția se referă la sentimentele unui lucrător față de ocupația sa sau exigențele profesionale legate de experiențele anterioare, așteptările actuale sau alternativele pe care le are la dispoziție” (Balzer et al., 1990). „Satisfacția este o stare emoțională pozitivă sau plăcută rezultată din exercitarea experienței în plan profesional” (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992). # Nu mai lungim această listă. Se poate desprinde cu ușurință că satisfacția muncii este o reacție / stare afectivă plăcută apărută în contextul muncii organizaționale. Totodată, definițiile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
gândească, să vorbească și să se comporte ca persoane cu nAch înalt; 2) obținerea unor scoruri înalte la nAch într-o perioadă determinată de timp (2 ani); 3) facilitarea cunoașterii de sine; 4) formarea unui „spirit de corp” datorită experiențelor emoționale de zi cu zi. Într-un articol publicat în 1966, McClelland dă suficient de multe exemple prin care demostrează că subiecții care au participat la asemenea programe de formare și dezvoltare a nevoii de realizare s-au descurcat mai bine
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
comportamentul acestuia, atitudinile sau sentimentele sale (vezi Touzard, 1977, pp. 49-51; 1987, pp. 789-790). Toate acestea, arată Touzard în continuare, sunt aspectele structurale, instrumentale, strategice ale conflictului. În analiza situațiilor conflictuale nu trebuie să pierdem însă din vedere aspectele afective, emoționale, expresive care se referă la reprezentările, atitudinile, percepțiile, stereotipurile, sentimentele pe care adversarii le elaborează și le resimt unii față de alții. Între cele două categorii de aspecte ale conflictului există o foarte strânsă interacțiune: aspectele structurale contribuie la definirea situației
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
partenerilor constituie o sursă a conflictului. De aici nu trebuie să deducem că orice incompatibilitate generează un conflict. Glasl (1999, apud Bogáthy, 2002, pp. 22-24) arată că în domeniul cognitiv există diverse contradicții logice, diferențe semantice, în cel afectiv, opoziții emoționale sau ambivalența sentimentelor, în domeniul volitiv și în cel comportamental pot exista antagonisme intenționale sau incidente fără ca acestea să fie obligatoriu și conflicte, dar cu posibilitatea de a degenera în conflicte Și în acest caz, distincția operată între anumite forme
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
intercognitiv), de la apariția unor fenomene ușoare de perturbare a comunicării, cum ar fi bruiajul sau blocajul comunicării, până la fenomene perturbatoare grave cum ar fi filtrarea sau distorsionarea informaților (în planul intercomunicării), de la relații de indiferență și izolare socioafectivă la tensiuni emoționale puternice, la respingeri și atacuri deschise verbale și comportamentale (în plan afectiv-simpatetic). Ameliorarea sau înlăturarea acestor conflicte s-ar putea realiza prin: egalizarea informării persoanelor; transmiterea informațiilor relevante și pertinente, deblocarea comunicării; formarea unor atitudini suportive în procesul comunicațional, dezvoltarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ca un act dezinteresat, ca o strategie pe termen lung în vederea încurajării cooperării, fie ca un act de supunere la doleanțele altora. „Concilianții” sunt percepuți fie favorabil, fie ca slabi și submisivi. Deși acest stil este mai atent față de aspectele emoționale ale partenerilor, deși face apel la cooperare, induce ideea perpetuării în timp a conflictului; de asemenea, încurajează ascunderea, mascarea adevăratelor sentimente sub o aparență înșelătoare. Stilul colaborativ presupune prezența într-un grad mare atât a asertivității (a dorinței realizării propriilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care au condus la o asemenea situație și analizează evenimentele care au declanșat-o. Fiecare unitate conștientizează originile/cauzele conflictului, își elaborează scenarii menite să explice relațiile cu celelalte unități. Pe măsura trecerii timpului, conflictul se agravează. Stadiul 3: conflictul emoțional. Grupurile sau departamentele aflate în conflict elaborează reacții emoționale reciproce. Se dezvoltă atitudini de tipul „noi contra lor”, responsabilitatea este pusă întotdeauna pe seama celeilalte unități, cooperarea dintre unități se diminuează și chiar dispare, eficiența organizațională scade. Dacă în acest stadiu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
evenimentele care au declanșat-o. Fiecare unitate conștientizează originile/cauzele conflictului, își elaborează scenarii menite să explice relațiile cu celelalte unități. Pe măsura trecerii timpului, conflictul se agravează. Stadiul 3: conflictul emoțional. Grupurile sau departamentele aflate în conflict elaborează reacții emoționale reciproce. Se dezvoltă atitudini de tipul „noi contra lor”, responsabilitatea este pusă întotdeauna pe seama celeilalte unități, cooperarea dintre unități se diminuează și chiar dispare, eficiența organizațională scade. Dacă în acest stadiu conflictul nu este eliminat, el se amplifică, devine greu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
se evita lupta pentru resurse; stabilirea concordanței dintre structura ierarhică a organizației și nevoile actuale ale organizației etc.); strategii de acțiune la nivelul atitudinilor și indivizilor (crearea unui sistem procedural care să permită reducerea polarizării atitudinilor și a reduce conflictul emoțional; schimbarea și rotarea membrilor grupurilor de la un grup la altul pentru a se obișnui cu ascultarea și cunoașterea opiniilor altora; transferul, promovarea sau concilierea angajaților, mai ales atunci când atitudinile acestora sunt greu de schimbat) (vezi Jones, 1998, pp. 561-562). Atât
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de exemplu) să fie întâlnite și la partea adversă. Iluziile pozitive se soldează însă cu o serie de costuri sociale și pot periclita succesul negocierii. În fine, ultima tendință în noua abordare psihosocială a negocierii stăruie asupra rolului emoțiilor. Stările emoționale pozitive facilitează tendința negociatorilor în selectarea strategiilor cooperative de negociere; de asemenea, ele cresc nebănuit de mult practica negocierilor integrative, de tip câștig-câștig. Stările emoționale negative afectează corectitudinea judecății negociatorilor în ceea ce privește interesele oponenților, cresc probabilitatea de a refuza oferte profitabile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
În fine, ultima tendință în noua abordare psihosocială a negocierii stăruie asupra rolului emoțiilor. Stările emoționale pozitive facilitează tendința negociatorilor în selectarea strategiilor cooperative de negociere; de asemenea, ele cresc nebănuit de mult practica negocierilor integrative, de tip câștig-câștig. Stările emoționale negative afectează corectitudinea judecății negociatorilor în ceea ce privește interesele oponenților, cresc probabilitatea de a refuza oferte profitabile. Se pare că emoțiile „fierbinți” influențează nefavorabil negocierea, comparativ cu emoțiile „reci”, ele creează conflicte interne puternice, îi divizează pe oameni, împiedică armonizarea cognitivului și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]