9,462 matches
-
lege sau endemice pentru această zonă. Specii floristice: trifoiașul de baltă ("Marsilea quadrifolia") și pălămida ("Cirsium brachycephalum"), specii enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); pelin ("Artemisia santonicum ssp. santonicum"), limbariță ("Alisma plantago-aquatica"), brebenel ("Corydalis cava"), piperul apelor ("Elatine alsinastrum"), stânjenei ("Iris spuria"), canarul bălții ("Limosella aquatica"), pătlăgină ("Plantago schwarzenbergiana"), pecetea lul Solomon (din speciile: "Polygonatum latifolium" și "Polygonatum officinale"), năsturel de baltă ("Rorippa
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
acest moment, soția sa i-a răspuns cu asprime. Mirii și nuntașii s-au deplasat apoi la casa din Lancaster Gate a tatălui fetei, Aloysius Doran. Imediat după venirea nuntașilor, în casă a încercat să pătrundă o tânără pe nume Flora Millar, dansatoare la "Allegro", cu care lordul se aflase în strânse relații de prietenie și care a pretins că avea anumite drepturi asupra mirelui. Aceasta a fost dată imediat afară de către doi polițiști în civil prezenți la banchetul de nuntă
Aventura burlacului nobil () [Corola-website/Science/325124_a_326453]
-
casă. Unul dintre servitori a afirmat că o văzuse pe doamnă părăsind în grabă casa îmbrăcată cu un palton peste rochia de mireasă. Observând dispariția fiicei sale, domnul Aloysius Doran a chemat imediat poliția. Inspectorul Lestrade a arestat-o pe Flora Millar, care fusese văzută ulterior plimbându-se la braț cu doamna St. Simon în Hyde Park. La finalul întrevederii cu lordul, Sherlock Holmes i-a spus acestuia că a rezolvat misterul dispariției și că mai are doar câteva detalii de
Aventura burlacului nobil () [Corola-website/Science/325124_a_326453]
-
coroniță și un văl de mireasă, plus o verighetă nouă. Acestea fuseseră deja identificate ca fiind ale doamnei St. Simon. În buzunarul rochiei fusese găsit un bilet în care cineva cu inițialele F.H.M. (Lestrade crede că aceste inițiale sunt ale Florei Millar) o chemase la o întâlnire pe doamna St. Simon. Pe spatele biletului era o bucată dintr-o notă de plată a unui hotel, pe care Holmes o consideră foarte interesantă. Polițistul crede că doamna fusese ademenită afară de către Flora
Aventura burlacului nobil () [Corola-website/Science/325124_a_326453]
-
Florei Millar) o chemase la o întâlnire pe doamna St. Simon. Pe spatele biletului era o bucată dintr-o notă de plată a unui hotel, pe care Holmes o consideră foarte interesantă. Polițistul crede că doamna fusese ademenită afară de către Flora Millar, care i-a întins o capcană îngrozitoare. După orele 17, Holmes iese din casă, spunând că vrea să facă și ceva muncă de teren. El se întoarce înainte de ora 21, pe masa din camera sa fiindu-i așezată un
Aventura burlacului nobil () [Corola-website/Science/325124_a_326453]
-
jos, acesta fiindu-i înmânat de Frank, care i-a strecurat cu acel prilej și un bilet. După ceremonie, Hatty l-a văzut prin geam pe Frank, care i-a făcut semn să iasă afară. Ea a fost urmărită de Flora Millar care i-a povestit unele lucruri despre lord. Cei doi s-au ascuns și au vrut să fugă, deși Frank era de părere că trebuie să spună adevărul. Cum Hatty era rușinată de acea întâmplare, Frank i-a luat
Aventura burlacului nobil () [Corola-website/Science/325124_a_326453]
-
biografică a lordului St. Simon în care erau scrise următoarele: "Născut în 1846. El are 41 ani..."; din aceste cuvinte se deduce că anul în care se petrece acțiunea este 1887 sau 1888. Conan Doyle implică, de asemenea, faptul că Flora Millar a fost amanta lordului St. Simon, de care se despărțise cu puțin timp înainte de nuntă, că lordul Robert se căsătorește cu Hatty Doran doar pentru banii ei și că nu o iubește cu adevărat și nici ea pe el
Aventura burlacului nobil () [Corola-website/Science/325124_a_326453]
-
este una dintre o serie de povestiri în care Holmes îl învinge pe inspectorul Lestrade de la Scotland Yard. Lestrade ajunge chiar să sugereze că Holmes este nebun, dar, ca întotdeauna, Holmes este cel care rezolvă cazul. Lestrade era convins că Flora Millar, o admiratoare părăsită de St. Simon, a fost implicată în dispariția soției lordului, din moment ce Hatty a primit un bilet semnat cu inițialele "F.H.M.". Această povestire a servit ca sursă de inspirație pentru al șaptelea film cu Sherlock Holmes (filmat
Aventura burlacului nobil () [Corola-website/Science/325124_a_326453]
-
a Călimanilor, cu o întindere ce se desfasoara din apropierea satului Bistrița Bârgăului, până la Barajul Colibița, cu un relief diversificat, alcătuit din abrupturi calcaroase, stâncării ("Stăncile Aninișului, Stâncă Arșiță Mare"), pâraie, poiene și pajiști; ce conferă zonei o valoare peisagistica deosebită. Floră (păduri de foioase și conifere, arbuști, ierburi, vegetație de stâncărie) și fauna (mamifere, reptile, păsări, pești) este una specifică lanțului muntos al Carpaților Orientali. Floră este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
Aninișului, Stâncă Arșiță Mare"), pâraie, poiene și pajiști; ce conferă zonei o valoare peisagistica deosebită. Floră (păduri de foioase și conifere, arbuști, ierburi, vegetație de stâncărie) și fauna (mamifere, reptile, păsări, pești) este una specifică lanțului muntos al Carpaților Orientali. Floră este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
suspecților cuprinde doar trei oameni, toți VIP-uri, dar lui Max îi este foarte dificil să afle care dintre ei este contrabandistul. În cele din urmă, povestindu-le seara pe care intenționa să o petreacă alături de o femeie din Marsport, Flora, îl determină pe traficant să se dea de gol, rezolvând cazul. Povestirea a apărut pentru prima dată în numărul din decembrie 1957 al revistei "Super-Science Fiction". Hurrienii, o specie de primate cu coadă, mici, vegetariene au descoperit în călătoriile lor
Întrebarea finală () [Corola-website/Science/325185_a_326514]
-
Cușma" și reprezintă un afloriment în partea nord-vestică a Munților Călimani (grupare muntoasă a Carpaților Orientali), pe cursul superior al văii Budacului. Abruptul prezintă straturi de marne, nisipuri, mâluri și pietrișuri și un sector cu depozite sedimentare cu conținut de floră și faună fosilizată, alcătuit din vegetale și resturi de pești. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel:
Locul fosilifer Râpa Mare () [Corola-website/Science/325326_a_326655]
-
la nivelul ierburilor crește lalea pestriță ("Fritillaria meleagris") ce aparține familiei "Liliaceae"; specie floristică protejată la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). În partea vestică a pădurii se află un teren mlăștinos, pe a cărui arie vegetează mai multe specii de rogoz ("Juncus effusus L, Juncus conglomeratus L, Juncus bufonius L, Juncus bulbosus L.").
Poiana cu narcise de pe Șesul Văii Budacului () [Corola-website/Science/325343_a_326672]
-
2000 - Valea Izei și Dealul Solovan". Aria naturală reprezintă o zonă muntoasă (în Munții Țibleș, între Vârful Arcer - 1.829 m și Vârful Bran - 1.840 m), de importanță geologică, floristica și peisagistica, acoperită cu păduri de rășinoase și pajiști. Floră rezervații are în componență o gamă diversă de floră spontană (arbori, arbuști, ierburi și flori); printre care se află specii endemice sau protejate la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
o zonă muntoasă (în Munții Țibleș, între Vârful Arcer - 1.829 m și Vârful Bran - 1.840 m), de importanță geologică, floristica și peisagistica, acoperită cu păduri de rășinoase și pajiști. Floră rezervații are în componență o gamă diversă de floră spontană (arbori, arbuști, ierburi și flori); printre care se află specii endemice sau protejate la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) Vegetația
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
diversă de floră spontană (arbori, arbuști, ierburi și flori); printre care se află specii endemice sau protejate la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) Vegetația forestiera este constituită din arbori și arbuști cu specii de de: molid ("Picea abies"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
myrtillus L."). În arealul rezervației vegetează mai multe rarități floristice; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/CE (anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); din speciile: clopoțel de munte ("Campanula alpina"), angelica (Angelica archangelica), crucea voinicului (Hepatică transsilvanica), ghințura galbenă (Gențiana lutea), bulbuc de munte ("Trolius europaeus"), gălbenuș ("Crepis jacquinii"), drețe ("Lysimachia nemorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), iarbă-grasă ("Sedum sexangulare
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
Stanchii"), văii (Cisla, Șesuri, Vulcănescu), abrupturi calcaroase ("Cearcănul, Stana Sasului, Podul Cearcănului") și căldări glaciare (partea nordică a "Vârfului Jupania"), cu sectoare de pășuni de munte, păduri de conifere și jnepenișuri ("Cornul Nedeii, Cearcănul Mestecăniș"); cu o mare diversitate de floră și fauna apecifică Orientalilor. Floră este alcătuită din arbori, arbuști, ierburi și flori; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directivă Consiliului European 92/43" (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică)din 21
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
abrupturi calcaroase ("Cearcănul, Stana Sasului, Podul Cearcănului") și căldări glaciare (partea nordică a "Vârfului Jupania"), cu sectoare de pășuni de munte, păduri de conifere și jnepenișuri ("Cornul Nedeii, Cearcănul Mestecăniș"); cu o mare diversitate de floră și fauna apecifică Orientalilor. Floră este alcătuită din arbori, arbuști, ierburi și flori; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directivă Consiliului European 92/43" (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică)din 21 mai 1992; astfel: Arbori și
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
mare diversitate de floră și fauna apecifică Orientalilor. Floră este alcătuită din arbori, arbuști, ierburi și flori; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directivă Consiliului European 92/43" (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică)din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbuști cu specii de brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
Secțiunea a III-a - arii protejate) se întinde pe o suprafață de 3 hectare. Aria protejată se află pe versantul nordic al Ignișului, la confluența pârâului omonim cu râul Vlășinescu și reprezintă o zonă de mlaștini oligotrofice cu o bogată floră și faună specifică turbăriilor. Flora este constituită din arbori, arbusti și ierburi cu specii de: molid ("Picea abies"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), mesteacăn ("Betula nana") brădișor ("Lycopodium selego"), ferigă de mlaștină ("Dryopteris cristata"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), roua
Mlaștinile Vlășinescu () [Corola-website/Science/324777_a_326106]
-
protejate) se întinde pe o suprafață de 3 hectare. Aria protejată se află pe versantul nordic al Ignișului, la confluența pârâului omonim cu râul Vlășinescu și reprezintă o zonă de mlaștini oligotrofice cu o bogată floră și faună specifică turbăriilor. Flora este constituită din arbori, arbusti și ierburi cu specii de: molid ("Picea abies"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), mesteacăn ("Betula nana") brădișor ("Lycopodium selego"), ferigă de mlaștină ("Dryopteris cristata"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), roua cerului ("Drosera rotundiflora" - specie insectofagă
Mlaștinile Vlășinescu () [Corola-website/Science/324777_a_326106]
-
sau când se topesc zăpezile. Văile mai importante sunt: Valea Bucovului, din care face parte și Valea Ghiincioaei, Grădinării (La fântâna lui Cărămidă), Vălceaua Adâncă, între Palanga și Râca, la jumătatea drumului, Vâjietoarea, Valea Teleormanului, Valea Strâmbei și Valea Plescării. Flora și fauna comunei Flora: Vegetația zonei este reprezentată bogat: Pădurile au ocupat o mare zonă pe aceste meleaguri, făcând parte din marii codri ai Teleormanului. Cele mai importante păduri ale comunei au fost: pădurea Popilor, Bobatea, Șapte-Boi, Piscului, Academiei (sau
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
zăpezile. Văile mai importante sunt: Valea Bucovului, din care face parte și Valea Ghiincioaei, Grădinării (La fântâna lui Cărămidă), Vălceaua Adâncă, între Palanga și Râca, la jumătatea drumului, Vâjietoarea, Valea Teleormanului, Valea Strâmbei și Valea Plescării. Flora și fauna comunei Flora: Vegetația zonei este reprezentată bogat: Pădurile au ocupat o mare zonă pe aceste meleaguri, făcând parte din marii codri ai Teleormanului. Cele mai importante păduri ale comunei au fost: pădurea Popilor, Bobatea, Șapte-Boi, Piscului, Academiei (sau pădurea Bucovului) și Cracului
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural de tip peisaj terestru), desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitatelor naturale aflate în arealul parcului. Acesta este situat în nord-estul județului Maramureș, pe teritoriile administrative ale orașelor Borșa și Vișeu de Sus și pe cele ale comunelor Poienile de sub Munte, Repedea, Petrova
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]