9,181 matches
-
că întrajutorarea este așteptată, valorizată și mulțumitoare. Cauzele ostilității și agresivității. Familia este primul loc în care copilul câștigă experiența vieții sociale. În sânul familiei copilul va cunoaște pentru prima oară dragostea și tot acolo va trăi primele experiențe de furie și de violență. Familia poate oferi afecțiune și grijă, dar tot ea poate manifesta neglijență, respingere, ostilitate sau agresivitate la adresa copilului. Staub consideră că așa cum contactele pozitive îl determină pe copil să respecte și să caute prezența celorlalți, contactele negative
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și Petit, 1992 citați de Coie et al., 1997). Copii maltratați sau neglijați sunt mai agresivi și mai puțin sociabili. Ei reacționează la suferința altora mai degrabă prin agresivitate decât prin empatie. Copii maltratați manifestă mult mai des acte de furie, având relații sociale conflictuale atât cu membrii propriei familii, cât și cu ceilalți. Unele studii au demonstrat că pedeapsa fizică și agresivitatea verbală aplicate copiilor mici se soldează cu violență, delicvență și probleme de relaționare la vârsta de 18 ani
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mai puțin adaptate, în interacțiunile cu semenii. Agresivitatea este unul din aceste comportamente. Copii învață să agreseze (să lovească, să insulte), jucându-se cu cei de vârsta lor. Contextul jocului este unul relativ sănătos pentru învățarea exprimării stărilor emoționale negative (furia, frica, tristețea). Dar intervenția altor factori poate interfera cu învățarea mecanismului de autoreglare, producând efecte nedorite. Copilul poate să urmeze exemplul semenilor agresivi așa cum face cu părinții punitivi. S-a demonstrat că acei copii care au fost agresați la școală
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de această carență de relaționare. Atitudinea punitivă a părinților, dar mai ales abuzurile, pot provoca ostilitatea față de ceilalți: orientarea spre valori antisociale, predispoziție de evaluare negativă a celorlalți, dorința de a face rău altora. Crimele violente comise la maturitate sau furia reactivă violentă (Dodge, 1993) pot fi consecințele unor abuzuri din copilărie soldate cu o personalitate și atitudini ostile. Comportamentul agresiv împotriva semenilor scade popularitatea copilului printre colegii de școală. El este perceput ca un intrus ("cel care începe încăierarea" sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
astfel învățat. Retrăirea zilnică a unor scene de violență, reală sau mediatizată, îmbogățește repertoriul individului, conferindu-i statut de expert în ceea ce privește comportamentele agresive și făcându-l mai puțin sensibil la suferințele altuia. Sentimentele induse de violență pot declanșa sentimente de furie. Pentru a le exterioriza în armonie cu regulile prescrise individul are alegerea condițiilor și a victimei. Astfel manifestarea agresivității depinde de învățarea, activarea și aplicarea cognițiilor (scheme: construcții ipotetice presupuse a contribui la determinarea organizării experiențelor trăite și a comportamentelor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
nu s-a observat nici un efect. Cercetările (Zillmann și Bryant, 1974; Zillmann et al., 1974 citați de Tedeschi et al., 1994) au demonstrat că activarea fiziologică intensă poate favoriza manifestarea agresivității atunci când individul interpretează activarea ca pe o stare de furie. Identificarea corectă a cauzelor stării fiziologice resimțite (activitatea motrică intensă) ar putea duce la evitarea creșterii sentimentului de furie la provocare. Unele cercetări susțin că activarea fiziologică crește probabilitatea tuturor acțiunilor dominante sau percepute ca fiind adecvate. O'Neal, McDonald
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
al., 1994) au demonstrat că activarea fiziologică intensă poate favoriza manifestarea agresivității atunci când individul interpretează activarea ca pe o stare de furie. Identificarea corectă a cauzelor stării fiziologice resimțite (activitatea motrică intensă) ar putea duce la evitarea creșterii sentimentului de furie la provocare. Unele cercetări susțin că activarea fiziologică crește probabilitatea tuturor acțiunilor dominante sau percepute ca fiind adecvate. O'Neal, McDonald, Hori și McClinton (1977) au arătat un film agresiv și unul non agresiv copiilor. Mai târziu, copiii trebuiau să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și lipsa de informații legate de situația dată pot deruta procesul de prelucrare a informației de către individ. Dacă la început frustrarea crește probabilitatea agresivității, manifestarea efectivă a acesteia depinde de un ansamblu de procese care o pot sau nu declanșa. Furia este o stare afectivă despre care s-a vorbit des în legătură cu manifestarea agresivității. Conceptualizarea termenului permite ilustrarea modului în care înțelegerea comportamentelor agresive a evoluat. * Furia și alte condiții ale agresivității Pentru a înțelege mai bine legătura dintre furie și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a acesteia depinde de un ansamblu de procese care o pot sau nu declanșa. Furia este o stare afectivă despre care s-a vorbit des în legătură cu manifestarea agresivității. Conceptualizarea termenului permite ilustrarea modului în care înțelegerea comportamentelor agresive a evoluat. * Furia și alte condiții ale agresivității Pentru a înțelege mai bine legătura dintre furie și frustrare, Kulik și Brown (1979) au angajat mai mulți studenți pe care i-au rugat să dea telefoane unor persoane necunoscute pentru a le cere o
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
declanșa. Furia este o stare afectivă despre care s-a vorbit des în legătură cu manifestarea agresivității. Conceptualizarea termenului permite ilustrarea modului în care înțelegerea comportamentelor agresive a evoluat. * Furia și alte condiții ale agresivității Pentru a înțelege mai bine legătura dintre furie și frustrare, Kulik și Brown (1979) au angajat mai mulți studenți pe care i-au rugat să dea telefoane unor persoane necunoscute pentru a le cere o donație în vederea unui act caritabil. O jumătate dintre subiecți urmau să primească câte
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
frustrare justificată) și (c) complicele îl făcea pe student să creadă că din cauza lui nu va da de această dată nimic, deși în mod obișnuit o face (eșec personal). Obiectivul este de a afla care variabilă afectează cel mai mult furia resimțită de către subiect. Furia este măsurată de intensitatea mișcărilor subiectului atunci când ridică și pune receptorul telefonului. După cum era de așteptat, subiecții care au manifestat un grad de furie mai scăzut au fost cei care au crezut că refuzul s-a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
complicele îl făcea pe student să creadă că din cauza lui nu va da de această dată nimic, deși în mod obișnuit o face (eșec personal). Obiectivul este de a afla care variabilă afectează cel mai mult furia resimțită de către subiect. Furia este măsurată de intensitatea mișcărilor subiectului atunci când ridică și pune receptorul telefonului. După cum era de așteptat, subiecții care au manifestat un grad de furie mai scăzut au fost cei care au crezut că refuzul s-a produs din cauza lor sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
personal). Obiectivul este de a afla care variabilă afectează cel mai mult furia resimțită de către subiect. Furia este măsurată de intensitatea mișcărilor subiectului atunci când ridică și pune receptorul telefonului. După cum era de așteptat, subiecții care au manifestat un grad de furie mai scăzut au fost cei care au crezut că refuzul s-a produs din cauza lor sau din cauza furiei intense a complicelui. Subiecții care se așteptau să ia câte un dolar pentru fiecare donație au reacționat cu mai multă furie decât
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
măsurată de intensitatea mișcărilor subiectului atunci când ridică și pune receptorul telefonului. După cum era de așteptat, subiecții care au manifestat un grad de furie mai scăzut au fost cei care au crezut că refuzul s-a produs din cauza lor sau din cauza furiei intense a complicelui. Subiecții care se așteptau să ia câte un dolar pentru fiecare donație au reacționat cu mai multă furie decât cei care așteptau doar 10 cenți. De asemenea, cei care sperau în succesul lor au fost mult mai
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de furie mai scăzut au fost cei care au crezut că refuzul s-a produs din cauza lor sau din cauza furiei intense a complicelui. Subiecții care se așteptau să ia câte un dolar pentru fiecare donație au reacționat cu mai multă furie decât cei care așteptau doar 10 cenți. De asemenea, cei care sperau în succesul lor au fost mult mai furioși decât cei care se așteptau la eșec (Kulik și Brown, 1979). Aceste rezultate sugerează că dacă frustrarea în sine antrenează
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
asemenea, cei care sperau în succesul lor au fost mult mai furioși decât cei care se așteptau la eșec (Kulik și Brown, 1979). Aceste rezultate sugerează că dacă frustrarea în sine antrenează declanșarea agresivității, gradul de frustrare determină gradul de furie resimțit de victimă. Frustrarea induce astfel o stare de furie sau de iritare, pregătind apariția agresivității. Dar pentru ca agresivitatea să se manifeste, ar trebui să intervină și alte elemente precum caracteristicile agentului de frustrare și/sau capacitatea individului de a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mai furioși decât cei care se așteptau la eșec (Kulik și Brown, 1979). Aceste rezultate sugerează că dacă frustrarea în sine antrenează declanșarea agresivității, gradul de frustrare determină gradul de furie resimțit de victimă. Frustrarea induce astfel o stare de furie sau de iritare, pregătind apariția agresivității. Dar pentru ca agresivitatea să se manifeste, ar trebui să intervină și alte elemente precum caracteristicile agentului de frustrare și/sau capacitatea individului de a face la fel ca agentul de frustrare. În experimentul realizat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
individului de a face la fel ca agentul de frustrare. În experimentul realizat de Berkowitz și colegii săi (Berkowitz et al., 1981), cercetătorii au încercat să înțeleagă în ce măsură expunerea la un stimul vătămător (prejudiciabil) ar putea induce o stare de furie. Procedura experimentală a constat în a-i ruga pe subiecți să-și țină una din mâini în apă rece sau călduță (6C versus 18C) în timp ce evaluau (prin pedepsire sau recompensare) performanța unui alt subiect (complicele experimentatorului). Unor subiecți din fiecare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
este dăunătoare" s-au dovedit a fi mai puțin îngăduitori față de complice decât ceilalți. Ei s-au descris pe ei înșiși ca fiind mai degrabă iritați decât jenați față de subiecții care ținuseră mâna în apă călduță (Berkowitz et al., 1981). Furia indusă subiecților aflați în situație "ostilă" i-a făcut să fie mai punitivi cu persoanele care nu erau direct responsabile de suferința lor. În opinia unor autori, furia nu declanșează în mod obligatoriu agresivitatea, ba dimpotrivă, uneori o poate împiedica
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
față de subiecții care ținuseră mâna în apă călduță (Berkowitz et al., 1981). Furia indusă subiecților aflați în situație "ostilă" i-a făcut să fie mai punitivi cu persoanele care nu erau direct responsabile de suferința lor. În opinia unor autori, furia nu declanșează în mod obligatoriu agresivitatea, ba dimpotrivă, uneori o poate împiedica. Se pare că există și alte emoții, direct sau indirect legate de furie, care joacă un rol important în manifestarea comportamentului agresiv. Amenințarea stimei de sine crește atenția
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
punitivi cu persoanele care nu erau direct responsabile de suferința lor. În opinia unor autori, furia nu declanșează în mod obligatoriu agresivitatea, ba dimpotrivă, uneori o poate împiedica. Se pare că există și alte emoții, direct sau indirect legate de furie, care joacă un rol important în manifestarea comportamentului agresiv. Amenințarea stimei de sine crește atenția față de propria persoană, activând rușinea care, dacă precede furia, o amplifică. Astfel indivizii cu o stimă de sine ridicată manifestă o puternică tendință agresivă și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
uneori o poate împiedica. Se pare că există și alte emoții, direct sau indirect legate de furie, care joacă un rol important în manifestarea comportamentului agresiv. Amenințarea stimei de sine crește atenția față de propria persoană, activând rușinea care, dacă precede furia, o amplifică. Astfel indivizii cu o stimă de sine ridicată manifestă o puternică tendință agresivă și violentă (Baumeister et al., 1996), mai ales atunci când retrăiesc în același timp un sentiment de rușine și unul de furie. Unele studii arată că
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
rușinea care, dacă precede furia, o amplifică. Astfel indivizii cu o stimă de sine ridicată manifestă o puternică tendință agresivă și violentă (Baumeister et al., 1996), mai ales atunci când retrăiesc în același timp un sentiment de rușine și unul de furie. Unele studii arată că furia și ostilitatea pot fi în corelație pozitivă cu sentimentul de rușine și în corelație negativă cu cel de vinovăție (Tangney et al., 1992 citat de Tagney, 2001). Legătura dintre rușine și furie se traduce la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o amplifică. Astfel indivizii cu o stimă de sine ridicată manifestă o puternică tendință agresivă și violentă (Baumeister et al., 1996), mai ales atunci când retrăiesc în același timp un sentiment de rușine și unul de furie. Unele studii arată că furia și ostilitatea pot fi în corelație pozitivă cu sentimentul de rușine și în corelație negativă cu cel de vinovăție (Tangney et al., 1992 citat de Tagney, 2001). Legătura dintre rușine și furie se traduce la nivel comportamental în acțiuni ostile
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și unul de furie. Unele studii arată că furia și ostilitatea pot fi în corelație pozitivă cu sentimentul de rușine și în corelație negativă cu cel de vinovăție (Tangney et al., 1992 citat de Tagney, 2001). Legătura dintre rușine și furie se traduce la nivel comportamental în acțiuni ostile și destructive (Tangney, Wagner, Barlow, Marschall și Gramzow, 1996 citat de Tagney, 2001). Rușinea mai este uneori asociată cu frica, care motivează evitarea sau fuga, provocând paralizia și, în consecință, absența mobilității
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]