9,279 matches
-
climei de depresiune. Cea mai mare extensiune o prezintă climatul munților mijlocii și scunzi, ca urmare a predominării acestui relief. Masivul Suhard se află aproape în totalitate în bazinul hidrografic al Bistriței; o mică parte din vestul masivului aparține bazinului hidrografic al Someșului Mare, a cărui obîrșie se află chiar aici. BISTRIȚA AURIE, cum este denumit sectorul Bistriței din amonte de Vatra Dornei izvorăște din Munții Rodnei și, pînă la confluența cu Dorna, curge pe o lungime de 70 km, din
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
Suhard și Munții Rodnei, cam în zona Pasului Rotunda, formîndu-se din unirea pîraielor Zmeu și Preluci. Primul său afluent este pîrîul Măria, cu obîrșia sub vîrful Omu — aici purtînd denumirea de Măria Mare. Masivul Suhard este drenat de o rețea hidrografică deasă, dar rîurile și pîraiele sînt scurte, însă cu pantă mare. Văile lor sînt relativ uniforme, datorită omogenității petrografice. Aproape în totalitate, rețeaua hidrografică are caracter permanent, reprezentînd totodată un element pregnant al peisajului. Turistul poate admira în lungul acestor
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
sub vîrful Omu — aici purtînd denumirea de Măria Mare. Masivul Suhard este drenat de o rețea hidrografică deasă, dar rîurile și pîraiele sînt scurte, însă cu pantă mare. Văile lor sînt relativ uniforme, datorită omogenității petrografice. Aproape în totalitate, rețeaua hidrografică are caracter permanent, reprezentînd totodată un element pregnant al peisajului. Turistul poate admira în lungul acestor ape numeroase repezișuri și mici cascade. În undele lor limpezi și reci, păstrăvul găsește cele mai favorabile condiții de dezvoltare, alături de alte specii, dintre
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
uneori grosimea de 30-40 cm. Presiunea atmosferică este în medie/an de 742 mm Hg variind între maximă de 762 mm Hg în luna decembrie și minimă de 732 mm Hg în luna iulie. Din punct de vedere geologic, bazinul hidrografic al râului Cerna aparține masivului Poiana Ruscăi. Până în Hunedoara, este constituit din șisturi cristaline peste care s-au depus formațiuni terțiare și apoi cuaternare. De la Hunedoara spre Nord aprține neogenului depresiunii. În cuprinsul luncilor, pe depozite aluviale sau aluvio-proluviale, s-
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
succesiv funcțiile de șef de colectiv, șef de atelier, consilier și, începând din 1968, inginer șef. În anul 1982, Andrei Filotti și-a dat demisia, emigrând în Statele Unite ale Americii. Institutul primise însărcinarea să elaboreze planurile de amenajare ale bazinelor hidrografice din România și era în faza de a se reprofila pentru a răspunde la această solicitare. În cadrul IPACH, Andrei Filotti a ales gospodărirea apelor ca domeniu de activitate care a constituit centrul preocupărilor sale profesionale. În anul 1960, gospodărirea apelor
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
alegerea lucrărilor, sarcina gospodarului de ape era considerată terminată, etapa următoare, cea de realizare a lucrărilor revenind constructorilor hidrotehnicieni. După acest mod de abordare, la anumite perioade, după darea în funcțiune a unui grup de lucrări hidrotehnice într-un bazin hidrografic, era necesară o nouă intervenție a gospodarilor de ape, pentru selecționarea unor noi lucrări. Andrei Filotti a fost unul din cei mai puternici adversari ai acestei abordări statice. În noua concepție pe care a introdus-o, alegerea unor lucrări era
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
urmărire. Tot el a inițiat proiectarea primelor sisteme informațional-decizionale de gospodărire a apelor din România. Activitatea de proiectare din cadrul IPACH a început cu elaborarea Planurilor de Amenajare a Apelor. În prima etapă, de elaborare a planurilor de amenajare pe bazine hidrografice, Andrei Filotti a avut fost însărcinat cu planul de amenajare a bazinului Siret. După aceea, el a avut responsabilitatea, în calitate de șef de proiect, a Planului Național de Amenajare a Apelor din România, care identifica soluțiile pentru amenajarea bazinelor hidrografice ale
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
bazine hidrografice, Andrei Filotti a avut fost însărcinat cu planul de amenajare a bazinului Siret. După aceea, el a avut responsabilitatea, în calitate de șef de proiect, a Planului Național de Amenajare a Apelor din România, care identifica soluțiile pentru amenajarea bazinelor hidrografice ale României până la utilizarea întregului potențial și selecționa lucrările care urmau să fie executate într-o primă etapă de 15 ani. În perioada următoare, Andrei Filotti a coordonat unitățile de proiectare având responsabilitatea detalierii elementelor de gospodărire a apelor ale
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
Problemele Apelor a Comisiei Economice pentru Europa (CEE) a Națiunilor Unite, organizată la Geneva în 1968. La această conferință, Andrei Filotti a primit însărcinarea de a elabora un raport de sinteză al metodologiilor utilizate în țările CEE pentru amenajarea bazinelor hidrografice și de a face propuneri pentru unificarea metodologiilor, raport care a fost prezentat în anul următor. În anul 1982 Andrei Filotti a emigrat în Statele Unite, unde și-a continuat activitatea de cercetare. El s-a ocupat de probleme de inginerie
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
În cadrul acestei asistențe, la începutul anilor 1970 specialiști din Cehoslovacia elaboraseră planuri de amenajare pentru toate cursurile de apă ale Guineei. Aceste planuri de amenajare urmăriseră în linii mari aceleași principii de bază ca și Planurile de Amenajare ale bazinelor hidrografice din România. Niciuna din lucrările identificate nu fusese însă realizată, din cauza dificultăților de finanțare. În momentul elaborării studiului pentru masivul Fouta Djallon, niciuna dintre propunerile acestor planuri de amenajare nu a putut fi valorificată. Cerințele din noua etapă impuneau o
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
masivului Fouta Djallon, cu planul de amenajare al Apelor din România, toate coordonate de Andrei Filotti, se poate vedea evoluția gândirii sale, de la o amenajare în scopuri multiple a resurselor de apă la o dezvoltare economică integrată a întregului bazin hidrografic. În această viziune, gospodărirea apelor nu se mai concentrează asupra unor programe de investiții ale guvernelor, ci se preocupă de identificarea modalităților de conlucrare a tuturor elementelor componente ale societății pentru o utilizare mai eficientă a apelor. Un rol important
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
sudică, întinzându-se pe mai bine de 5 km. Culmea Gropsoarele-Zăganu se întinde pe mai bine de 4 km, având un relief mai monoton în partea de nord, înălțimea maximă fiind vârful Gropșoarele de 1883 metri. Din punct de vedere hidrografic trebuie amintit râul Teleajen si Pârâul Berii. Principalele locuri de cazare și puncte de acces în masiv sunt reprezentate de Stațiunea Cheia, Cabana Muntele Roșu și Cabana Ciucaș la care se poate ajunge prin Pasul Bratocea dinspre Brașov. Stațiunea Cheia
Masivul Ciucaș () [Corola-website/Science/306403_a_307732]
-
a redutelor armatei rusești lîngă satul Larga. Comuna Larga este amplasată pe o suprafață de 5365 ha dintre care: - pămînt arabil de calitate - 3249 ha - livezi -312 ha - pășuni - 430 ha - suprafața acvatică - 64 ha - fîșii forestiere - 54 ha. Rețeaua hidrografică este reprezentată de rîurile Larga și Calangiu, afluenții Prutului. Lungimea rîului este de 30 km. Partea de nord a comunei este traversată de rîul Medveja. Pe teritoriul comunei se află mai multe iazuri și 7 izvoare naturale pe care primăria
Larga, Briceni () [Corola-website/Science/305774_a_307103]
-
a precipitațiilor duce la apariția secetelor mai ales vara. În cursul unui an se înregistrează în medie 191 zile fără precipitații, iar gruparea lor în perioade mai mari are repercusiuni negative asupra agriculturii drept care se cere amenajarea intensivă a bazinelor hidrografice și sistemului de irigare. Întreaga dinamică a atmosferei este dominată de masele de aer dinspre nord-vest; sud-est și nord care au frecvența de 20-29%(NV), 8-15% (SE) și 8-12%(N). Viteza medie corespunzătoare celor trei direcții principale amintite înregistrează este
Petrești, Ungheni () [Corola-website/Science/305835_a_307164]
-
nord și nord-vest de către masivele calcaroase Glimeia Mică, Glimeia Mare, Glimeuțul și Oașul. se prezintă ca o cuvetă foarte largă, deschisă spre est și vest prin intermediul unor șei de eroziune. Înălțimea medie este de 700 m. Din punct de vedere hidrografic, Depresiunea Damiș este localizată în bazinul superior al unui fost afluent de dreapta al râului Mișid, reprezentat, în prezent, de o serie de pâraie care se unesc în extermitatea de nord a drepresiunii. Depresiunea Damiș adăpostește cea mai mare parte
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
Ucrainei, în apropiere de frontiera cu România, la o altitudine de 410 metri și curge spre sud-est în județul Botoșani prin orașul Dorohoi, vărsându-se în Prut pe teritoriul județului Iași. Are o lungime de 275 km și un bazin hidrografic de 5.757 km². Printre afluenții cei mai importanți se numără râurile Sitna, Miletin și Bahlui. Inițial, Jijia se vărsa în Prut în dreptul localității Gura Bohotin (comuna Gorban, județul Iași), într-o regiune mlăștinoasă cu statut de rezervație, numită "Delta
Râul Jijia, Prut () [Corola-website/Science/301490_a_302819]
-
conduce în Prut la Gorban. Începând din anul 1998, Direcția Apelor Prut a derulat un proiect de cooperare cu Institutul Olandez de Management al apelor interioare și Tratarea apelor uzate (RIZA), proiect intitulat "Modelare, monitorizare și reconstrucție ecologică în bazinul hidrografic Prut". Proiectul prevedea efectuarea de lucrări de decolmatare la nodul hidrotehnic de la Chiperești, pentru ca apa să poată circula și pe Jijia veche . La începutul anului 2003 s-a depus documentația la PIN MATRA-Olanda, fiind obținută finanțarea proiectului în iunie 2003
Râul Jijia, Prut () [Corola-website/Science/301490_a_302819]
-
de apă, afluent al râului Siret, cu izvoarele în platforma Oușoru la 655 m și gură de vărsare la 60,3 m în râul Siret. Cursul se desfășoară pe 41 de km, drenând un bazin de 119 km². Delimitarea bazinului hidrografic (b.h.) pe partea dreaptă este dată de interfluviile: Dealul Mare (602 m), Tisa (583 m), Glodului (567 m ), Dealurile Flamanda, Ogoarele, Pricopie, Chicerea (320 m) acestea constituind limită față de bazinul hidrografic al râului Șușița. Pe partea stângă cumpănă de
Râul Zăbrăuți () [Corola-website/Science/313015_a_314344]
-
drenând un bazin de 119 km². Delimitarea bazinului hidrografic (b.h.) pe partea dreaptă este dată de interfluviile: Dealul Mare (602 m), Tisa (583 m), Glodului (567 m ), Dealurile Flamanda, Ogoarele, Pricopie, Chicerea (320 m) acestea constituind limită față de bazinul hidrografic al râului Șușița. Pe partea stângă cumpănă de ape trece prin de dealurile Ochiu (480 m) și Șoldești (371) constituind limită cu bazinul râului Cașin (afluent al Trotușului](fig.1). Formă bazinului hidrografic este alungita în partea superioară, lățindu-se
Râul Zăbrăuți () [Corola-website/Science/313015_a_314344]
-
320 m) acestea constituind limită față de bazinul hidrografic al râului Șușița. Pe partea stângă cumpănă de ape trece prin de dealurile Ochiu (480 m) și Șoldești (371) constituind limită cu bazinul râului Cașin (afluent al Trotușului](fig.1). Formă bazinului hidrografic este alungita în partea superioară, lățindu-se ușor pe masura ce înaintează în zona de câmpie. Lățimea bazinului în zona de obârșie este de 3-4 km, în dreptul localităților Fitionești și Movilita ajungând la 8 km lățime pentru că la gură de vărsare să
Râul Zăbrăuți () [Corola-website/Science/313015_a_314344]
-
înaintează în zona de câmpie. Lățimea bazinului în zona de obârșie este de 3-4 km, în dreptul localităților Fitionești și Movilita ajungând la 8 km lățime pentru că la gură de vărsare să se desfășoare pe 10 km lățime (fig.1). Bazinul hidrografic(b.h.) Zăbrăuți se carcaterizează printr-o litologie complexă, data de evoluția reliefului în relație cu Carpații și Câmpia Română (fig.2). Se poate observa cum relieful este dispus între 800 m în zona de deal și 60 de m
Râul Zăbrăuți () [Corola-website/Science/313015_a_314344]
-
km de municipiul Târgu-Mureș. A luat ființă prin construirea unui baraj în valea pârâului Cușmed, la 1,5 km amonte de confluența acestuia cu râul Târnava Mică. Pârâul Cușmed este afluentul cu cel mai mare aport de debit din bazinul hidrografic al râului Tîrnava Mică, cu un bazin hidrografic de 157 km, 56 km de cursuri de apă cu caracter permanent, o pantă medie cuprinsă între 11- 62o/oo și regim de curgere a apelor torential, in anumite perioade ale anului
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
construirea unui baraj în valea pârâului Cușmed, la 1,5 km amonte de confluența acestuia cu râul Târnava Mică. Pârâul Cușmed este afluentul cu cel mai mare aport de debit din bazinul hidrografic al râului Tîrnava Mică, cu un bazin hidrografic de 157 km, 56 km de cursuri de apă cu caracter permanent, o pantă medie cuprinsă între 11- 62o/oo și regim de curgere a apelor torential, in anumite perioade ale anului. Pe cuprinsul bazinului hidrografic aferent acumulării Bezid, sunt
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
Mică, cu un bazin hidrografic de 157 km, 56 km de cursuri de apă cu caracter permanent, o pantă medie cuprinsă între 11- 62o/oo și regim de curgere a apelor torential, in anumite perioade ale anului. Pe cuprinsul bazinului hidrografic aferent acumulării Bezid, sunt localizate patru localități rurale: Cușmed, Atid și Crișeni pe valea Cușmedului, respectiv Bezid pe valea pârâului cu același nume. Ocupațiile tradiționale sunt agricultura, creșterea animalelor și exploatarea lemnului, neexistând unități industriale sau agro-zootehnice mari, cu impact
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
valea Cușmedului, respectiv Bezid pe valea pârâului cu același nume. Ocupațiile tradiționale sunt agricultura, creșterea animalelor și exploatarea lemnului, neexistând unități industriale sau agro-zootehnice mari, cu impact impurificator semnificativ, asupra lacului de acumulare. În zona periferică, de apogeu a bazinului hidrografic, formațiunile geologice predominante sunt reprezentate prin piroclastite andezitice, în aceeași zonă, în stratul următor de profunzime găsindu-se argile marnoase-calcaroase cu intercalații de nisipuri. Bentalul pietros-bolovănos al pârâului Cușmed și al principalilor afluenți, indică absența unor formațiuni de conglomerate cu
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]