13,415 matches
-
putea prevede calamitatea ce avea să fie descătușată din ideile politice pe care mințile lor le-au plăsmuit. Ceea ce poate fi numită "apoteoza negativă" a naționalismului s-a consumat în național-socialismul german, care a rasializat națiunea până în măduva oaselor sale ideologice. Ororile umane și consecințele abominabile antrenate de această rasializare a naționalismului a cărui culme a fost atinsă în nazism - grozăvia Holocaustului stă mărturie cutremurătoare pentru potența criminală uriașă a forțelor ideologice rezidente în naționalism - au revelat din plin valențele distructive
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
german, care a rasializat națiunea până în măduva oaselor sale ideologice. Ororile umane și consecințele abominabile antrenate de această rasializare a naționalismului a cărui culme a fost atinsă în nazism - grozăvia Holocaustului stă mărturie cutremurătoare pentru potența criminală uriașă a forțelor ideologice rezidente în naționalism - au revelat din plin valențele distructive ale naționalismului. Experiența traumatică a Holocaustului și a celor două războaie mondiale ce s-au originat ideologic din naționalism a semnalat imperiozitatea morală și politică de imaginare a unor soluții alternative
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
postnaționaliste. O serie de clarificări conceptuale se impun în acest punct al argumentației, în efortul de a lămuri semantica noțiunilor centrale ale discursului desfășurat pe paginile acestui articol. Termenul de "postnaționalism" este utilizat ca descriptor al unei stări de fapt ideologice care ar caracteriza contemporaneitatea europeană în care naționalismul ca ideologie și-a epuizat forța de capacitare politică a maselor. Postnaționalismul nu trebuie confundat cu ideea de "postnațional", acesta din urmă conținând în sine ideea mult mai tare potrivit căreia națiunea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Banca Mondială, Fondul Mondial Internațional etc.) sau continental (Uniunea Europeană fiind exemplul cel mai elocvent de entitate politică supra- națională care, chiar dacă nu inaugurează epoca "postnațională", este cu toate acestea întemeiată pe o formă de postnaționalism). Epoca postnaționalismului ai cărei cheaguri ideologice au început să se prindă în urma catastrofei totale provocate de al Doilea Război Mondial a antrenat o revizuire substanțială a relației simbolice dintre prezent și trecut. În secolele derulate sub zodia naționalismului, trecutul a continuat să fie, ca întotdeauna, "slujnica
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de istorie pot fi înțelese ca acționând în lumina a două analogii metaforice: a) conceptualizate într-o cheie metaforică de inspirație masonică, manualele de istorie constituie "cărămizile textuale" ale memoriei naționale românești, doctrina naționalistă fiind, în același registru metaforic, mortarul ideologic utilizat pentru legarea acestora; b) examinate dintr-un unghi interpretativ tributar imageriei militar-belice, cărțile școlare în general și manualele de istorie în special pot fi luate ca fiind "arme de instrucție în masă" (Ingrao, 2009) prin intermediul cărora autoritățile statale își
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
moderne a meta-povestirilor (Lyotard, 1993). Ca produs derivat din etnocentrism, idealizarea trecutului în memoria colectivă se produce "natural", fără promovarea realizată de către o ideologie specifică. În schimb, toate celelalte secvențe ale crescendo-ului patosului naționalist sunt produsul unei asidue munci ideologice și expresii ale unui "narcisism colectiv" din ce în ce mai exacerbat; b) glorificarea trecutului și eroizarea acțiunilor istorice - un grad superior de patetism se atinge prin glorificarea trecutului și eroizarea protagoniștilor majori ai istoriei (fie ei individuali - personalități istorice singulare, ori colectivi - categorii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istoria - devenită deșirată din punct de vedere cronologic - își pierde din funcțiile de legitimare politică pe care le-a îndeplinit de-a lungul timpului. Simplificând lucrurile, liniaritatea cronologică sugerează teleologie (un țel final al istoriei), care se pretează unei prelucrări ideologice al cărui rezultat este ideea de destin istoric. Însă o astfel de filosofie teleologică a istoriei, impregnată de o eshatologie politică, nu mai este posibilă în condițiile unei înțelegeri postmoderne a temporalității și a unei organizări non-cronologice a istoriei. De la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai jos relevă faptul că elevii percep educația ca transmițându-le nu atât valori patriotice și de loialism național, cât mai ales abilități sociale (dezvoltarea spiritului de echipă prin lucrul în grup), atitudini ecologice (protecție a mediului) și o toleranță ideologică (înțelegerea oamenilor care au idei diferite). Figura 13. Valorile percepute de elevi ca fiindu-le transmise în procesul educațional, N=5.861 Sursa: baza de date "Implicarea civică și politică a tinerilor" (Fundația pentru o Societate Deschisă, 2010). Elevii au
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lucrez în grup, împreună cu alți elevi (codat "spirit de echipă"). 2. La școală am învățat cum să acționez pentru protejarea mediului înconjurător (codat "ecologism"). 3. La școală am învățat să-i înțeleg pe oamenii care au idei diferite (codat "toleranță ideologică"). 4. La școală am învățat să fiu un cetățean patriot și loial țării mele (codat "patriotism și loialism național"). 5. La școală am învățat să contribui la rezolvarea problemelor comunității (societății) (codat "implicare comunitară"). 6. La școală am învățat despre
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
într-un cadru de referință continental. Liniile de forță pe care se înscriu mutațiile pe care le-am cartografiat sunt subsumabile unui proces mai amplu de reconstrucție identitară prin revizuirea memoriei colective. Procesul general este cel de "ieșire de sub vraja ideologică a naționalismului" odată cu tranziția de la paradigma tradițională, triumfalist-eroică, spre cea post-eroică, europenistă. Drumul intrării politice a societății românești în Uniunea Europeană, sfârșit în 2007, a fost deschis și pavat prin intrarea memoriei istorice românești în condiția postnaționalistă. Aceasta a însemnat o
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
comunistă prin breșele deschise în urma Revoluției din 1989 și lărgite de reformele educaționale ce au urmat, discursul mnemonic s-a sculat din somnul letargic în care s-a cufundat pentru prima decadă a tranziției, pe măsură ce manualele școlare au venit purtătoarele ideologice ale democrației și europenismului. În paralel cu centrarea discursivă pe aceste două idei forță, noua semantică a trecutului se sprijină și pe un al treilea pilon structural: anticomunismul. Vom urmări, în această secțiune finală a lucrării, articularea progresivă a discursului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sistemul concentraționar al Gulagului românesc. Chestiuni ce țin de "Societate, Economie, Cultură" sunt comasate în capitolul 3 al Raportului, în această secțiune fiind discutate economia de comandă, procesul de colectivizare a agriculturii, politicile culturale și educaționale ale regimului comunist, "teroarea ideologică" prin care s-a instituit monopolul asupra vieții culturale și politica demografică pro-natalistă inaugurată în 196629. Raportul se încheie prin capitolul "Concluzii", în care este explicitată " Necesitatea analizei, repudierii și condamnării regimului comunist" (Raport, 2006, p. 628). De asemenea, documentul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Școlii Ardelene; ii) versiunile provinciale ale trecutului românesc codificate în memorii colective relative regional sunt supune unui proces de naționalizare în urma creării statului național unitar român prin unirea principatelor dunărene din 1859. Sub impulsul "naționalismului etnic" care a luat avânt ideologic în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și pe baza infrastructurii educaționale pilonată prin reforma intrucțiunii publice din 1864, asistăm la articularea memoriei naționale românești. Intensificat spre sfârșitul secolului al XIX-lea, procesul de fuzionare a concepțiilor particulare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
crucială în dinamica memoriei istorice românești se produce spre sfârșitul secolului al XIX-lea, când "revoluția națională" lansată în avangarda reflecției social politice a gândirii pașoptiste străpunge în literatura didactică, care prin manualele de istorie ale perioadei devine principalul agent ideologic în difuzarea identității naționale în straturile non-elitiste ale populației românești. România a fost făcută, urma să se mai facă și români. Această conversie identitară, desăvârșită prin producerea antropologică a lui homo nationalis, s-a realizat în special prin manualele de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să fi intrat sub semnul postnaționalismului. "Crezul fanatic" în dogma "ideii naționale" îmbrățișat cu febrilitate colectivă în interbelic și-a epuizat forța de seducție. Literatura didactică, în special prin discursul emis de manualele de istorie școlară, difuzează acum o emisiune ideologică postnaționalistă, în care identitatea colectivă se condensează pe suportul europenismului civic și nu pe cel al naționalismului etnic. Punctul de coagulare a identității colective s-a mutat astfel la supra-nivelul european, apartenența la comuniunea de valori democratice occidentale primând în fața
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
militar-industrial, a unei partitocrații. Totuși, policy studies implică două riscuri. Pe de o parte, acela al unei interpretări limitate a politicii, percepută ca ansamblu de interacțiuni între indivizi, experți, grupuri și asociații, acordînd o insuficientă atenție regulilor structurale și motivațiilor ideologice și uneori chiar istoriei acestor interacțiuni. Pe de altă parte, acela de a fi atît de ancorate în contingent, încît să nu reușească să ajungă la generalizări cu aplicabilitate în diferite contexte, în mai multe sectoare, în mai multe medii
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
organizației, prestigiul ce derivă din apartenența la ea, raporturile prietenești cu cei care au aceleași preocupări și așa mai departe. În fine, stimulentele orientate către scop se referă, ca și precedentele, la elemente intangibile, deseori cu un caracter ideal sau ideologic: dobîndirea unor obiective importante și cu caracter general, ca transformarea raporturilor sociale, egalitatea între grupuri sau supremația unei rase, crearea unei societăți drepte. Spre deosebire de stimulentele de solidaritate, în cazul stimulentelor orientate către un scop, accentul cade nu numai pe "a
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
a unui complex de funcționari cu sarcini precise și plătiți regulat; 4) centralizarea autorității; 5) înlocuirea scopurilor și mai ales schimbarea scopurilor finale (ca realizarea societății socialiste) cu scopuri instrumentale (organizația însăși, care devine un scop în sine); 6) rigiditatea ideologică în creștere; 7) diferența în creștere dintre interesele și/sau punctele de vedere ale liderilor și cele ale membrilor, și prioritatea intereselor liderilor față de cele ale membrilor; 8) alegerea noilor lideri prin intermediul cooptării din partea leadership-ului în funcție; 9) diminuarea posibilității
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
și de atacurile tactice ale partidelor de mase adverse"[1966, 190]. Și în acest caz merită efortul de a prezenta pe larg diferitele componente ale transformării partidelor de mase în partide catch-all: Caracteristicile partidelor catch-all a) drastica reducere a bagajului ideologic; b) întărirea ulterioară a grupurilor conducătoare și evaluarea acțiunilor lor nu din punctul de vedere al identificării cu obiectivele partidului, ci cu eficacitatea întregului sistem social; c) diminuarea rolului membrului de partid; d) interesul slab acordat unei clase sociale sau
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
acest tabel sinoptic, transformările în partide vizează mai multe niveluri: leadership, ideologie, activitate și structuri. Criticii partidelor de mase par a deplînge (și aici, în mod paradoxal, se situează pe aceeași poziție cu Kirchheimer) mai ales pierderea unei anumite identități ideologice, odată cu transformarea partidului de mase în partid profesional-electoral. Apărătorii partidului de mase susțin, în schimb, că nu e vorba decît de o simplă adaptare: partidul de mase continuă să se comporte ca reprezentant al intereselor populare (termenul Volkspartei este foarte
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
sistemului de partide. Aceasta nu înseamnă, totuși, că ele caracterizează definitiv funcționarea (în definiția lui Sartori, mecanica) sistemelor de partide, mai ales a celor multipartidiste. Pentru aceasta, Sartori introduce un al treilea criteriu, aplicabil în special în sistemele multipartidiste: distanța ideologică sau polarizarea. Distanța ideologică În unele sisteme multipartidiste există partide atît de îndepărtate din punctul de vedere al ideologiei, încît nu pot fi luate în considerare ca potențiali aliați ai altor partide. În democrațiile occidentale aceste partide sînt, în general
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
nu înseamnă, totuși, că ele caracterizează definitiv funcționarea (în definiția lui Sartori, mecanica) sistemelor de partide, mai ales a celor multipartidiste. Pentru aceasta, Sartori introduce un al treilea criteriu, aplicabil în special în sistemele multipartidiste: distanța ideologică sau polarizarea. Distanța ideologică În unele sisteme multipartidiste există partide atît de îndepărtate din punctul de vedere al ideologiei, încît nu pot fi luate în considerare ca potențiali aliați ai altor partide. În democrațiile occidentale aceste partide sînt, în general, dar nu numai, partidele
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
în considerare ca potențiali aliați ai altor partide. În democrațiile occidentale aceste partide sînt, în general, dar nu numai, partidele fasciste și partidele comuniste. Chiar dacă sînt excluse de la formarea coalițiilor de guvernare, totuși, aceste partide extreme, din punct de vedere ideologic, sînt importante: conving și atrag o parte a electoratului, obțin locuri în parlament, influențează funcționarea guvernului. Punînd laolaltă cele trei criterii (numeric, de revelanță și de distanță electorală) Sartori recurge la o dublă clasificare a sistemelor de partide, în funcție de formatul
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
revelanță și de distanță electorală) Sartori recurge la o dublă clasificare a sistemelor de partide, în funcție de formatul lor (definit după numărul de partide) și de dinamica sau logica funcționării lor (determinată de potențialitatea coalițională, la rîndul ei influențată de distanța ideologică). Tabelul 5.2. prezintă această clasificare într-o formă simplificată. Tab. 5.2. Clasificarea sistemelor de partide în concepția lui Sartori Criteriul numeric Logica funcționării Sisteme neconcurențiale Monopartidiste Hegemonism pragmatic Hegemonice Hegemonism ideologic Sisteme concurențiale Cu partid predominant Bipartidiste Multipartidiste
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
coalițională, la rîndul ei influențată de distanța ideologică). Tabelul 5.2. prezintă această clasificare într-o formă simplificată. Tab. 5.2. Clasificarea sistemelor de partide în concepția lui Sartori Criteriul numeric Logica funcționării Sisteme neconcurențiale Monopartidiste Hegemonism pragmatic Hegemonice Hegemonism ideologic Sisteme concurențiale Cu partid predominant Bipartidiste Multipartidiste limitate Pluralism moderat Multipartidiste extreme Pluralism polarizat Atomizate O necesară linie de demarcație este trasată între două clase de sisteme: cea care separă sistemele de partide concurențiale (în care alegerile nu numai că
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]