9,602 matches
-
care știa că în lumea liberă e pe cale să explodeze o mare revoluție postindustrială, dar nu avea de multe ori nici măcar informația de bază pentru a încerca să țină pasul cu Occidentul, ca să nu mai vorbim de utilaje, tehnologii sau inovații. În epoca difuziunii fulgerătoare a calculatoarelor personale, România care fusese inițial în fruntea statelor angajate în marea inovație a automaticii nu dispunea, practic, decât de centre de calcul vechi de 20 de ani. În același timp, o presiune uriașă cerea
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
multe ori nici măcar informația de bază pentru a încerca să țină pasul cu Occidentul, ca să nu mai vorbim de utilaje, tehnologii sau inovații. În epoca difuziunii fulgerătoare a calculatoarelor personale, România care fusese inițial în fruntea statelor angajate în marea inovație a automaticii nu dispunea, practic, decât de centre de calcul vechi de 20 de ani. În același timp, o presiune uriașă cerea persoanelor angajate în industrie să sporească exponențial productivitatea și economia de energie, fără a le acorda nici măcar informațiile
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
până azi: caracterul precumpănitor mimetic, de punere în scenă ca spectacol a restructurărilor care ar trebui să afecteze fondul raporturilor și structurilor sociale, dar rămân prea adesea pur formale, contrabalansate în planul invizibil al faptelor de o îndârjită sabotare a inovației, se regăsește in nuce în aceste episoade originare ale revoluției la televizor. Drept consecință, constatăm că, încă din primele luni ale anului 1990, una dintre marile bătălii dintre putere și opoziție are drept obiect accesul la televiziunea încă unică și
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
comunistă, ei sfârșiseră prin a accepta regimul comunist ca legitim și întru câtva firesc. Asta explică și una dintre caracteristicile cele mai singulare ale personajului Iliescu, și anume faptul că discursul său, examinat în sine, este caracterizat de absența oricărei inovații ideatice sau măcar verbale, a oricărei tentative de a da formă unor idei și formulări generoase sau îndrăznețe. Este un discurs incolor, excelând prin monotonie și redundanță. Spre deosebire de toți cei cu care s-a confruntat de-a lungul celor 20
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
enigme - cea a longevității personajului central. Povestirea, din alte vremuri, care o elucidează, are coordonatele epice sadoveniene, cu un plus de senzualitate. Și Fecior de slugă se circumscrie unui motiv bogat ilustrat în proza românească, cel al parvenirii sociale. O inovație este urmărirea evoluției „feciorului de slugă”, Tănase Bojoc, în paralel cu aceea a fiului de boier Nelu Azan, la care se adaugă contrapunerea finală a celor doi, ca reprezentanți ai ideologiei contrare clasei din care provin. În esență, romanul este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
schimbarea culturală. Dar nu există o singură cauză răspunzătoare pentru schimbarea culturii. Mulți factori influențează această schimbare și adesea gradele de influență exercitate de un factor sau altul este foarte diferit. Amintim câțiva factori specifici care contribuie la schimbarea socială: inovația, descoperirea și invenția, difuziunea culturii, ideile și ideologiile, creșterea populației, acțiunea conștientă a grupului etc. O importantă sursă internă a schimbării este inovația care desemnează dezvoltarea de idei, comportamente sau produse materiale noi. Multe inovații sunt invenții sau descoperiri. O
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de un factor sau altul este foarte diferit. Amintim câțiva factori specifici care contribuie la schimbarea socială: inovația, descoperirea și invenția, difuziunea culturii, ideile și ideologiile, creșterea populației, acțiunea conștientă a grupului etc. O importantă sursă internă a schimbării este inovația care desemnează dezvoltarea de idei, comportamente sau produse materiale noi. Multe inovații sunt invenții sau descoperiri. O invenție reprezintă o reorganizare a elementelor culturale existente în ceva nou. Motorul cu ardere internă, de exemplu, a fost o invenție bazată pe
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care contribuie la schimbarea socială: inovația, descoperirea și invenția, difuziunea culturii, ideile și ideologiile, creșterea populației, acțiunea conștientă a grupului etc. O importantă sursă internă a schimbării este inovația care desemnează dezvoltarea de idei, comportamente sau produse materiale noi. Multe inovații sunt invenții sau descoperiri. O invenție reprezintă o reorganizare a elementelor culturale existente în ceva nou. Motorul cu ardere internă, de exemplu, a fost o invenție bazată pe cunoștințele de fizică și matematică și pe materialele existente, ca fierul și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și-și reglează acțiunile la diferite situații sociale așa cum arată tabelul 7.1 preluat după R. K. Merton. Tabelul 7.1. TIPOLOGIA MODURILOR DE ADAPTARE INDIVIDUALĂ LA SITUAȚII SOCIALE ANOMICE Moduri de adaptare Scopuri culturale Mijloace instituționalizate I. Conformitate + + II. Inovație + − III. Ritualism − + IV. Evaziune − − V. Răzvrătire + − + − + = Acceptare; − = Respingere; + − = Respingerea valorilor dominante și înlocuirea lor cu noi valori Conformitatea atât cu scopurile (+), cât și cu mijloacele (+) reprezintă modul obișnuit de adaptare individuală; Inovația se caracterizează prin acceptarea scopurilor culturale (+), dar prin
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
adaptare Scopuri culturale Mijloace instituționalizate I. Conformitate + + II. Inovație + − III. Ritualism − + IV. Evaziune − − V. Răzvrătire + − + − + = Acceptare; − = Respingere; + − = Respingerea valorilor dominante și înlocuirea lor cu noi valori Conformitatea atât cu scopurile (+), cât și cu mijloacele (+) reprezintă modul obișnuit de adaptare individuală; Inovația se caracterizează prin acceptarea scopurilor culturale (+), dar prin incapacitatea de a folosi mijloacele instituționalizate (−), ceea ce antrenează tendințe de folosire a unor mijloace neconvenționale sau ilegale; Ritualismul caracterizează acele conduite care, dat fiind eșecul scontat al scopurilor culturale, le abandonează (−) pentru
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
produs. Fiind implicat în cercetare, un pro-fesor este mai bine informat despre domeniul lui, astfel că este în măsură să transmită studenților cunoștințe din cele mai noi și mai complete. Dincolo de producția de cunoștințe noi, instituțiile de învățământ superior încurajează inovația și schimbarea, acestea fiind un forum deschis pentru schimbul de idei și puncte de vedere. Universitățile și colegiile încurajează în mod deosebit studenții să pună întrebări și să se îndoiască cât de bine înțeleg sau cred că funcționează aranjamentele sociale
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
tradiției textuale prezervată în rândul acestor comunități interpretative. Ca regulă generală, în privința conținutului informativ și ideologic pe care îl întrupează, manualele se plasează întotdeauna în trena frontului în continuă experimentare reprezentat de avangarda intelectuală. Departe de a fi expresii ale inovației ideatice produsă de elitele cognitive, manualele reprezintă în schimb consensul societal, purtând nu atât marca originalității cât sigiliul aprobării autorităților statale. În constrast cu ideația istoriografică a avangardei intelectuale, caracterizată prin natura sa de elemente heterodoxe (inovația se definește necesarmente
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fi expresii ale inovației ideatice produsă de elitele cognitive, manualele reprezintă în schimb consensul societal, purtând nu atât marca originalității cât sigiliul aprobării autorităților statale. În constrast cu ideația istoriografică a avangardei intelectuale, caracterizată prin natura sa de elemente heterodoxe (inovația se definește necesarmente prin depărtarea de interpretările consacrate), manualele de istorie constituie ortodoxia cu privire la interpretarea trecutului. Manualele excelează în practicarea unei "precauții hermeneutice", în sensul că interpretările furnizate de către acestea se feresc să se aventureze dincolo de cadranul consensului oficial. Expresii
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
potențialul de a fi cârje ale ordinii sociale ori instrumente ale schimbării programate statal vor primi girul autorităților oficiale. Centrarea analizei pe conținutul literaturii didactice în general și a manualelor de istorie în special facilitează nu atât de mult surprinderea inovațiilor interpretative în istoriografie, cât mai ales cartografierea hermeneutică a consensului societal sancționat oficial în privința trecutului colectiv. În locul unei analize de istoria ideilor novatoare (focusată pe depistarea inovației și reperarea interpretărilor heterodoxe), lucrarea de față propune o analiză a ideilor devenite
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și a manualelor de istorie în special facilitează nu atât de mult surprinderea inovațiilor interpretative în istoriografie, cât mai ales cartografierea hermeneutică a consensului societal sancționat oficial în privința trecutului colectiv. În locul unei analize de istoria ideilor novatoare (focusată pe depistarea inovației și reperarea interpretărilor heterodoxe), lucrarea de față propune o analiză a ideilor devenite ortodoxie istoriografică în urma promulgării lor de către autoritățile statale și popularizate în rândul populației prin intermediul sistemului de învățământ public de masă finanțat și organizat statal. În calitatea lor
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
perioadă, urmând ca până la sfârșitul secolului acest proces de profilare a memoriei naționale să fie în mare parte finalizat. Demersul analitic desfășurat în cele ce urmează este tributar teoriei cadrelor sociale dezvoltată de M. Halbwachs (1992) [1925], a cărei principală inovație ideativă a constat în susținerea că memoria individuală este întotdeauna încadrată într-un context social (familie, grup de prieteni, colectiv profesional, confesiune religioasă etc.), în sensul că individul își amintește evenimente și experiențe din trecut doar prin prisma grupului, ca
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
principate. Scopul Regulamentelor a fost îndoit: de a raționaliza și reforma instituțiile consacrate ale vieții politice românești fără să perturbe ordinea socio-politică existentă și să așeze bazele legislative pentru omogenizarea instituțională a celor două principate dunărene (Hitchins, 1998, p. 203). Inovațiile introduse de Regulamente (cum ar fi de exemplu principiul separării puterilor în stat) nu ținteau la revoluționarea vieții publice, ci, dimpotrivă, la o paradoxală modernizare în cadrele tradiției. După cum remarcă și K. Hitchins, unul dintre cei mai fini cunoscători ai
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
devine astfel echivalentul unei "religii civile", ale cărei "dogme privesc morala, precum și îndatoririle pe care cel care le profesează este obligat să le îndeplinească față de ceilalți" (Rousseau, 1957, p. 283). Ideea de suveranitate populară (de inspirație rousseauiană) este doar prima inovație cu tente revoluționare pe care o avansează Aaron. Potrivit acesteia, "sistema reprezentativă, după care cetățenii iau parte mijlocită sau nemijlocită la treburile și interesele publice, este un izvor neprețuit de patriotism; și toate instituțiile care întemeiază slobozenia civilă a fiecărui
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
semnul monogramei lui Isus Cristos). Însă cronologia creștină este introdusă doar ca instrument secundar de orientare, evenimentele din corpusul textual fiind datate conform cronologiei romane. Astfel, de exemplu, Laurian plasează viața lui Mihai Viteazul între a. R. 2311-2354 (Xp. 1558-1601). Inovația cronologică introdusă de Laurian nu este, totuși, de o originalitate radicală. Înaintea lui, Samuil Micu (1995) [1805], în lucrarea sa nepublicată Istoria și lucrurile și întâmplările românilor a început nararea trecutului românesc pornind de la " Stricarea Troiei", ajungând în cele din
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
repetate. Într-adevăr, unirea principatelor danubiene din 1859 își are propulsia ideologică în laboratorul ideatic ce se va crea în climatul intelectual al istoriografiei pașoptiste. Iar Florian Aaron s-a aflat, din acest punct de vedere, în frontul avangardist al inovației ideologice. Noua întorsătură romantică pe care Aaron o imprimă reflecției istorice este perfect reperabilă în exegeza cvasi-hageografică pe care o face persoanei lui Mihai Viteazul și în interpretarea pe coordonate naționaliste a faptei sale din 1600. Tomul al II-lea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
îmi par mai strălucite decât acelea dela Maraton și Salamina, pentrucă sunt câștigate de cătră Români! (Kogălniceanu, 1946, p. 639). Narcisismul național este evidențiat de hiperbolizarea trecutului românesc și de titanizarea figurilor eroice care alcătuiesc panteonul național. Prin toate aceste inovații în raport cu paradigma Școlii Ardelene, Cuvântul... lui Kogălniceanu reprezintă atestatul instituirii unei cu totul noi ordini a discursului istoric, intrată, prin Florian Aaron, sub zodia romantismului. Efuziunea romantică în reflecția istorică românească, a cărei valvă a fost deschisă prin Florian Aaron
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a unei paradigme interpretative. Coordonatele centrale care definesc paradigma latinistă sunt: latinitatea absolută a poporului român, identitatea romano-română, continuitatea romanică după retragerea aureliană, unitatea etnico-teritorială a românilor și a spațiului românesc, spiritualitatea creștină timpurie a poporului român. Cea mai importantă inovație adusă de romantismul pașoptist a constat în centrarea discursului istoriografic pe ideea de unitate politică a neamului românesc în aceeași autoritate statală (cu un accent mai apăsat pe unirea principatelor danubiene, "valachii transdanubieni", cum îi numește Kogălniceanu pe românii ardeleni
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cărui expresie sublimă este tocmai jerfirea propriei existențe individuale întru ființarea națiunii. Țăranii români, naționalizați ideologic și înregimentați militar în Marele Război, aveau să întărească cu propriile oase pământul strămoșesc. Tranșeele în care s-a purtat Primul Război Mondial, marea inovație în materie de tehnică militară, le-au servit ca tombe colective, osuare anonime înghițite de pământul strămoșesc, aflat încă în proprietatea marii moșierimi 13, care și-a mai primit încă o dată jerta telurică. Noua filosofie pedagogică a românismului ajunge fără
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
32 67 1928/29 188 168 356 1933/34 171 119 290 1936/37 173 126 299 Sursa: C. Angelescu (1939, p. 26) La fel de importantă a fost campania derulată pe frontul unificării învățământului național. Legea educației din 1924, care pe lângă inovația de a mări obligativitatea educației primare la 7 ani, a stipulat de asemenea unitatea învățământului public românesc: "Învățământul primar este unitar în tot cuprinsul țării" (art. 5, cf. Bunescu, 2004, p. 187). Miza supremă a reformelor a fost omogenizarea celor
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este educația politică și ideologică a tineretului nostru pe baza politicii Partidului Muncitoresc Român și a guvernului Republicii Populare Române" (Istoria: programa școlară pentru clasele VIII-XI, 1952, p. 4). Rupturile cu tradiția pedagogică românească vin sub forma unei serii de inovații, precum introducerea principiului manualului unic și obligativitatea predării limbii ruse începând cu clasa a IV-a (art. VI). Instituirea manualelor unice constituie o semnificativă schimbare de paradigmă, în condițiile în care tradiția pedagogică românească era una a pluralității de viziuni
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]