9,535 matches
-
în filosofie s-a numit "Schiță pentru istoria lui cum e cu putință ceva nou", în care încearcă să răspundă cum de spiritul nu este la nesfârșit tautologic, analizând filosofia europeană de la Platon la Hume. Transilvania a dat în perioada interbelică trei filosofi remarcabili: Lucian Blaga (1895-1961), D. D. Roșca (1895-1980) și Eugeniu Sperantia (1888-1972). Sistemul filosofic al lui Lucian Blaga, numit „intelectualism ekstatic” este o construcție foarte originală, cu origini în filosofia lui Kant, psihanaliză și filosofia patristică. Sistemul a
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
antologia "Problema determinismului" și în anumite monografii, precum "Principii de cunoaștere științifică" de Onicescu, "Metoda statistică" de Georgescu-Roegen sau "Gândirea matematică" a lui P. Sergescu. În primul deceniu de totalitarism, viața filosofică românească a fost dominată de persecuția tuturor filosofilor interbelici importanți. Lucrețiu Pătrășcanu (1900-1954) a fost autorul lucrării "Curente și tendințe în filosofia românească", ce va stabili pentru decenii statutul filosofilor români. În special cu mijloace rudimentare și suprasimplificări, invocând doctrina „marxist-leninistă”, Pătrașcanu a polemizat cu filosofi de mare importanță
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
prizonierilor politici, viața filosofică a avut șansa de a reveni la existență, fiind în parte stimulată de reintegrarea profesională filosofilor supraviețuitori, care au fost întemnițați sau maginalitați, și erau deja relativ puțini. Așadar, putem distinge câteva „școli” de filosofie: școala interbelică, școala de la Păltiniș și școala epistemologică din București. Au existat, desigur, și figuri independente, ce activau mai mult ca profesori universitari. Numele acestei „școli” ar fi chiar mai nepotrivit în acest caz decât înainte, când vorbeam despre școala lui Nae
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Au existat, desigur, și figuri independente, ce activau mai mult ca profesori universitari. Numele acestei „școli” ar fi chiar mai nepotrivit în acest caz decât înainte, când vorbeam despre școala lui Nae Ionescu și cea a lui Titu Maiorescu. Școala interbelică ar trebui văzută în aceeași manieră în care vorbeam de „vechea școală”. Cei mai importanți filosofi formați în perioada interbelică, ce au putut practica din nou filosofia și au rămas în mod semnificativ creativi sunt: Mircea Florian, Constantin Noica, Anton
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
nepotrivit în acest caz decât înainte, când vorbeam despre școala lui Nae Ionescu și cea a lui Titu Maiorescu. Școala interbelică ar trebui văzută în aceeași manieră în care vorbeam de „vechea școală”. Cei mai importanți filosofi formați în perioada interbelică, ce au putut practica din nou filosofia și au rămas în mod semnificativ creativi sunt: Mircea Florian, Constantin Noica, Anton Dumitriu, Mihai Șora (n. 1916), Petre Țuțea (1902-1991), Alexandru Dragomir (1916-2002). Mircea Florian a scris în anii 1960 în singurătate
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
figuri s-au detașat totuși, ca filosofi onești. Este cazul lui Athanase Joja (1904-1972), logician și comentator al filosofiei antice, cu contribuții la „logica dialectică” marxistă. A fondat Institutul de Logică al Academiei Române, unde au fost reintroduși profesional mulți filosofi interbelici, inclusiv Noica. Un alt personaj marxist a fost Henri Wald (1920-2002), a cărui gândire a fost un amestec dintre structuralismul fracez și marxism, și a scris de asemenea o "Introducere în logica dialectică". Ion Ianoși (n. 1928) este un filosof
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
lucrează în domeniul eticii, cultivând comentariul filosofic. A publicat comentarii despre Platon, Aristotel și Mill. Profesoul Solcan a contribuit la dezvoltarea filosofiei minții în România, publicând o introducere la filosofia minții din perspectiva științelor cognitive. Un filosof afiliat intelectual tradiției interbelice, foarte apropiat de membrii școlii de la Păltiniș, care de asemenea a frecventat seminariile lui Dragomir este Horia-Roman Patapievici. El a fost salutat de Liiceanu ca „Kierkegaardul român” pentru primele sale esee publicate, dar mai târziu a avut de suportat influența
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
negative. Scenarii istorico-simbolice" și "Cum este posibilă filosofia în estul Europei". A publicat de asemenea " Metafizica noastră de toate zilele", unde încearcă investigheze în mod hermeneutic "metaphysica naturalis". În final, mulți filosofi universitari, cei mai mulți exponenți ai stilului continental, continuă tradiția interbelică a filosofilor care se pricep la toate, producând în special lucrări de istorie a filosofiei și de hermeneutică filosofică.
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
pictați în întregime în frescă reprezentând chipuri de ierarhi și sfinți și tablouri biblice. Printre decorațiunile care împodobesc biserica sunt de menționat două rozete pe tavan sculptate în lemn cu motive populare deosebite. Aceste rozete au fost copiate în perioada interbelică la cererea profesorului Constantin Iotzu de la Facultatea de Arhitectură din București. Catapeteasma are pe marginile sale pilaștri ciopliți cu motive populare în formă de viță-de-vie sau muguri de brad.
Biserica de lemn din Dobrovăț () [Corola-website/Science/318879_a_320208]
-
mondiale biserica a fost demolată. Construită ca și alte biserici din comitatul Cluj (este vorba de bisericile din Feiurdeni, Măcicașu, Mihăiești și Dâncu), prin efortul comun al sătenilor, biserica de lemn a rezistat intemperiilor, timpului și oamenilor pînă în perioada interbelică când a fost demolată. În tot acest răstimp, biserica a fost martora vieții religioase a satului Suceagu, cu momentele de formare a parohiei, dotarea acesteia cu pământ parohial dar și momentele delicate în care comunitatea oscila între ortodoxie și uniație
Biserica de lemn din Suceagu () [Corola-website/Science/316066_a_317395]
-
a fost implicat în colegiul editorial al unei serii de volume privind „"istoria socială și economică a războiului mondial"”, publicând, în 1936, cartea "The Effects of the War in Southeastern Europe". Cele mai importante lucrări semnate de Mitrany în perioada interbelică au fost: Lucrare care l-a consacrat în istoriografia relațiilor internaționale a fost cea publicată în 1943: "A Working Peace System. An Argument for the Functional Development of International Organization". Această carte este des menționată ca fiind expresia concepției sale
David Mitrany () [Corola-website/Science/316061_a_317390]
-
să sintetizeze și să dezvolte diferite asumpții ale acestei abordări care au fost exprimate anterior de autori precum G.D.H. Cole, L.T. Hobhouse, L. Woolf, J.A. Hobson ș.a. Mitrany a beneficiat de un context favorabil dezbaterii teoretice a relațiilor internaționale interbelice, iar stăruința cu care a dezvoltat și promovat această abordare i-a asigurat un loc important în ceea ce se numește teoria relațiilor internaționale, prima mare dezbatere teoretică. Contribuția lui David Mitrany la istoriografia studiului relațiilor internaționale a fost dezvoltarea unei
David Mitrany () [Corola-website/Science/316061_a_317390]
-
Schemele federale au o logică construită pe o scară limitată. Deși are numeroase dificultăți, acestea sunt de ordin tehnic și există posibilitatea de a le depăși, în vreme ce soluția creări federațiilor naționale era criticată din perspectiva funcționalistă. Raportându-se la experiența interbelică și la cea din al doilea război mondial, Mitrany susținea că trebuie renunțat la principiul păcii protejate (=securitatea colectivă), ci trebuie promovată o pace ce se construia gradual, prin progres. Sistemul păcii funcționale avea în centrul său agențiile internaționale. Acestea
David Mitrany () [Corola-website/Science/316061_a_317390]
-
avangardistă prin esența ei. De înaltă valoare, opera artistei probează o coerență excepțională și este un exemplu pentru cei care au ales arta ca destin al vieții. Alma Redlinger face parte din generația de artiști care asigură continuitatea dintre pictura interbelică și pictura contemporană.”" (Octavian BARBOSA, 1976) A urmat Academia liberă de artă Școala Maxy, între anii 1940 -1944 și în 1945 Academia de Artă Guguianu, având ca profesor tot pe pictorul M.H. Maxy. Din 1951 este membră a Uniunii Artiștilor
Alma Redlinger () [Corola-website/Science/316068_a_317397]
-
(n. 16 ianuarie 1920, Rona de Jos, Maramureș) este un preot greco-catolic român, istoric, profesor universitar. s-a născut la 16 ianuarie 1920, în comuna Rona de Jos, pe atunci în plasa Sighet a județului Maramureș (interbelic), ca al doilea din cei șapte copii ai lui Mihai și Mărincuța Bota. Școala primară a urmat-o în satul natal, iar în 1942 a obținut diploma de învățător la "Școala Normală din București". În 1942 a absolvit "Școala Militară
Ioan M. Bota () [Corola-website/Science/316108_a_317437]
-
clopotniță. Cu timpul, capela a fost distrusă de intemperii, așa că în anul 1880 nu mai exista nici un călugăr pe munte. Pe terenul mănăstirii a existat și un cimitir călugăresc. Preotul Vasile Sinu reușește să reclădească biserica mănăstirii greco-catolice în perioada interbelică (pe amplasamentul originar), cu ajutorul sătenilor și a unor donații. El schimbă hramul bisericii din „Adormirea Maicii Domnului” în „Schimbarea la Față”. Inaugurarea bisericuței a avut loc la data de 30 octombrie 1937, în prezența episcopului greco-catolic Iuliu Hossu. Bisericuța s-a degradat
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
în partea de centru a raionului Adâncata, pe malul râului Siret. Denumirea satului este diferită în limbile celor două comunități etnice: Camenca - în ucraineană și Petriceni - în română. Sunt în uz ambele denumiri, care apăreau ambele în periodicele din perioada interbelică. Localitatea Petriceni a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria
Petriceni, Adâncata () [Corola-website/Science/316129_a_317458]
-
care îl va însoți până în ultimele clipe ale vieții. După perioada de detenție și de domiciliu obligatoriu se stabilește la Focșani, locul de origine al soției, unde va locui până la sfîrșitul vieții. La Focșani, după relativa celebritate dobândită în perioada interbelică, ajunge să desfășoare munci ca magaziner și statistician la „fier vechi”, profesor de vioară la Școala de muzică, pensionându-se timpuriu, în 1968, în urma bolilor căpătate în locurile pe unde a fost reținut câțiva ani fără vreo vină. Ultima perioadă
Elie Dulcu () [Corola-website/Science/316163_a_317492]
-
de păduri îl dispart de satele Oprișeni, Stârcea, Tereblecea. La centrul raional Hliboca, situat la o distanță de 18 kilometri de Stănești, se poate ajunge atât prin Oprișeni și Slobozia, cât și prin Privorochia, Tărășeni și Dimca. Până la sfârșitul perioadei interbelice cea mai apropiată gară feroviară de satul Stănești a fost cea din Tereblecea. "Eliberatorii" au demontat drumul de fier ce lega Adâncata cu orașul Șiret și astfel a dispărut și gara din Tereblecea. Gările de cale ferată Adâncata și Vadul-Siretului
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și apoi României, până la cel de-al doilea război mondial. În perioada interbelică, satul Godinești a făcut parte din componența României, în Plasa Herța a județului Dorohoi. Pe atunci, populația era formată aproape în totalitate din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia și Bucovina de Nord au fost anexate de către URSS
Godinești, Herța () [Corola-website/Science/316217_a_317546]
-
teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și apoi României, până la cel de-al doilea război mondial. În perioada interbelică, satul Lucovița a făcut parte din componența României, în Plasa Herța a județului Dorohoi. Pe atunci, populația era formată aproape în totalitate din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia și Bucovina de Nord au fost anexate de către URSS
Lucovița, Herța () [Corola-website/Science/316225_a_317554]
-
teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și apoi României, până la cel de-al doilea război mondial. În perioada interbelică, satul Horbova a făcut parte din componența României, în Plasa Herța a județului Dorohoi. Pe atunci, populația era formată aproape în totalitate din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia și Bucovina de Nord au fost anexate de către URSS
Horbova, Herța () [Corola-website/Science/316215_a_317544]
-
teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și apoi României, până la cel de-al doilea război mondial. În perioada interbelică, satul Lunca a făcut parte din componența României, în Plasa Herța a județului Dorohoi. Pe atunci, populația era formată aproape în totalitate din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia și Bucovina de Nord au fost anexate de către URSS
Lunca, Herța () [Corola-website/Science/316222_a_317551]
-
teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și apoi României, până la cel de-al doilea război mondial. În perioada interbelică, satul Becești a făcut parte din componența României, în Plasa Herța a județului Dorohoi. Pe atunci, populația era formată aproape în totalitate din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia și Bucovina de Nord au fost anexate de către URSS
Becești, Herța () [Corola-website/Science/316224_a_317553]
-
teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și apoi României, până la cel de-al doilea război mondial. În perioada interbelică, satul Bănceni a făcut parte din componența României, în Plasa Herța a județului Dorohoi. Pe atunci, populația era formată aproape în totalitate din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia și Bucovina de Nord au fost anexate de către URSS
Bănceni, Herța () [Corola-website/Science/316219_a_317548]