9,120 matches
-
Îndrăgostit până peste cap de o mică sirenă cu veleități de manechin, Ovidiu cade în capcana întinsă de ”textierul” oficial al cerșetorimii bucureștene, devenind actorul ideal al unui adevărat experiment de psihologie colectivă. ”...Un film în care lirismul face loc ironiei acide, o poveste căreia regizorul (autor al scenariului), îi conferă o tușă mai curând lucidă decât ludică.” (Andreea Chiriac); Nici un moment de plictiseală, ”bogăție-sărăcie-sex”, umor în cascadă, melancolie subterană, telenovelă și postmodernism...” (Eugenia Vodă); Dacă vreți să percepeți cât mai
Filantropica () [Corola-website/Science/327379_a_328708]
-
e tratată familiar, savuros, cu distanțare, după formula basmului în basm. Deși cunoaște viitorul, în momente decisive feciorul se fâstâcește uitând mereu soluția din poveste. Realizatorul n-a știut folosi integral trimiterile filozofico-estetice ale interesantei premise, dar a păstrat luciditatea, ironia bonomă, fina persiflare și excelența picturalității cinematografice. Ion Oroveanu (Pr. Mamaia), semnatarul scenografiei, se mișcă în largul său într-o amplă gamă plastică, de la miniatura medievală până la cea orientală, fidel pusă în valoare de imaginea lui Grigore Ionescu (Pr. excelență
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
Papuc” le cântă „Când se duc oltenii-n piață / Ca la patru dimineață...”, într-un delir bizar-comic irezistibil.”". Analizând acest film criticul Ioan Lazăr remarcă "„modalitatea de a aborda basmul cu o familiaritate jucăușă”", basmul lui Creangă fiind parodiat cu ironie. Regizorul îndeamnă spectatorii să se identifice cu personajul principal, fiind folosit procedeului „basmului în basm” cu schimbări de roluri, dedublările și deghizări. Lazăr consideră că "De-aș fi... Harap Alb" este "„prima și, până acum, poate cea mai reușită interpretare
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
șef al sectorului suflete». Ecranizarea unei piese de succes conjunctural a lui Al. Mirodan, în care suficiența, ipocrizia, filistinismul sunt aspru penalizate de aspirația spre vis, dragoste și poezie. Realizatorul a mizat, în reliefarea tipurilor, exclusiv pe jocul aluziilor și ironiei dialogului-recital de calambururi, ghiftuit cu aforisme. Semitonul și șoapta compun climatul unei comedii de marivodaj, curajoase în conjunctura timpului. Diapazonul vocal al protagonistei e valorificat mai bine ca oricând, Crișan are rolul cel mai întins din cariera sa cinematografică, cât
Șeful sectorului suflete (film) () [Corola-website/Science/329072_a_330401]
-
Rumianțev. Soarta mitropolitului Daniil este una incertă, mitropolia, ca și episcopia Hotinului, încetând practic să existe. Merită adăugat că, pentru exact același moment, când rușii luau de la turci și raiaua Hotinului, o cronică rimată de la 1769 dădea glas, plin de ironie, bucuriei românești: În acest context, Mitropolitul Moldovei, Gavriil Callimachi, adresează în 1771 o gramată feldmareșalului rus Piotr Rumianțev-Zadunaiski, cerând desființarea efectivă a Mitropoliei Proilaviei, mai ales că îl considera ape mitropolitul Daniil ca fiind mort în acel moment. Mitropolitul Gavriil
Episcopia Hotinului (Mitropolia Proilaviei) () [Corola-website/Science/328586_a_329915]
-
are un aspect documentar insuficient, iar autenticitatea întâmplărilor și a personajelor este discutabilă. Portretul Diplomatului ar avea nevoie de o complexitate morală mai mare, cu un accent pus pe inteligența și ipocrizia sa, în timp ce cinismul personajului pare unul demonstrativ în lipsa ironiei. Meritul cărții îl reprezintă imaginarea unei asocieri de nevoie a două personaje cu caractere antagonice, adică sugerarea unei legături misterioase între inocență și viciu. Romanul "Jocul cu moartea" a fost tradus în mai multe limbi străine: rusă ("Игра со смертью
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
în care intrase. Creștinele captive vândute turcilor erau luate în haremuri și trebuiau să se convertească la islam. Istoricii otomani menționează că Roxelana (Roxolana) a arătat un zel islamic deosebit. Ea chiar a construit o moschee în Istanbul. Că o ironie, banii pentru moschee au fost adunați din taxele impuse pelerinilor creștini care vizitau locurile sfinte în Ierusalim. Taxele nu au fost impuse de Suleiman sau Roxelana, ci existau mult înaintea lor. Doar incidental Suleiman a impus taxe de acest gen
Roxelana () [Corola-website/Science/328812_a_330141]
-
Wayne și Kanye West, pe care Patrick Stump i-a descris că „Prince al generației sale” O parte centrală în sunetul formației Fall Ouț Boy este ținută în versurile formației, în mare parte scrise de bassistul Pete Wentz, care folosește ironia și alte dizpozitive literare pentru a își narata experiențele personale și poveștile. Wentz a spus, „Eu scriu despre ce pățesc în majoritatea timpului, sau ce îmi imaginez despre ce pățesc oamenii în majoritatea timpului”. El își ia inspirația de la autori
Fall Out Boy () [Corola-website/Science/328816_a_330145]
-
din Varșovia, ea făcând parte din „Colecția de picturi poloneze realizate înainte de 1914”. tematica sa principală este contrastul dintre solemnitatea bufonului Stańczyk și agitația plină de viață din fundal. Pictura a dat naștere unei imagini a lui Stańczyk plină de ironie, imagine care a fost percepută și recunoscută de întreaga societate poloneză. Stańczyk este reprezentat în pictura lui Matejko ca o figură masculină care a trăit în perioada de apogeu a puterii economice, culturale și politice poloneze, din timpul Renașterii din
Stańczyk (pictură) () [Corola-website/Science/329365_a_330694]
-
comice, care prinde la marele public, Spitalul de Urgență editează acum un nou album. Materialul cuprinde fix 12 piese noi-nouțe, intitulându-se Alcool rafinat. Albumul cuprinde single-ul de succes "Caut un bou" și surprinde prin spontaneitate, optimism și fină ironie.
Spitalul de Urgență (formație) () [Corola-website/Science/331949_a_333278]
-
într-un act „Evadarea nereușită” cu Ștefan Iordache în rolul principal. Piesa a fost anunțată în "Săptămâna culturală a capitalei" dar nu a mai fost jucată, posibil din motive de cenzură. După anul 2000 revine la preocupări mai vechi: fenomenologie, ironie romantică versus ironie postmodernistă, globalizare (intersecția dintre cultura occidentală și cea extrem orientală). În 2010 îi apare cartea " Dincolo de ironie și ironism - plecând de la discuții virtuale cu unii clasici de marcă ai PoMo" , reeditată în 2015. Din 2002 este membru
Gorun Manolescu () [Corola-website/Science/337424_a_338753]
-
Evadarea nereușită” cu Ștefan Iordache în rolul principal. Piesa a fost anunțată în "Săptămâna culturală a capitalei" dar nu a mai fost jucată, posibil din motive de cenzură. După anul 2000 revine la preocupări mai vechi: fenomenologie, ironie romantică versus ironie postmodernistă, globalizare (intersecția dintre cultura occidentală și cea extrem orientală). În 2010 îi apare cartea " Dincolo de ironie și ironism - plecând de la discuții virtuale cu unii clasici de marcă ai PoMo" , reeditată în 2015. Din 2002 este membru titular al Comitetului
Gorun Manolescu () [Corola-website/Science/337424_a_338753]
-
dar nu a mai fost jucată, posibil din motive de cenzură. După anul 2000 revine la preocupări mai vechi: fenomenologie, ironie romantică versus ironie postmodernistă, globalizare (intersecția dintre cultura occidentală și cea extrem orientală). În 2010 îi apare cartea " Dincolo de ironie și ironism - plecând de la discuții virtuale cu unii clasici de marcă ai PoMo" , reeditată în 2015. Din 2002 este membru titular al Comitetului Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române și, din același an, redactor șef
Gorun Manolescu () [Corola-website/Science/337424_a_338753]
-
stăpânire pe spiritul creator. În Interioarele nebune (2002), poetul ia startul într-o competiție și mai gravă cu sine însuși. Ciclul începe cu versul fatalist, „Deja nu mai are nici un sens”, pentru ca în poemul următor, Amintiri letale să observăm cum ironia duioasă face casă bună cu gândul morții. În aceste condiții viața e trăită „de la o propoziție la alta”, iar morții săi, ai poetului, „cântă în continuare unplugged și în pauze spun glumițe”. Reacția asistenței, „noi aplaudăm și râdem” stârnește fiorul
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
răbdător și insurgent, calm și provocator, înțelept și convingător. Atât de convingător încât poate stârni în același poem, în același vers, sentimente contrare, cu aerul cel mai firesc, de prestidigitator al verbului. În urzeala tare a scrisului său lamentația și ironia, resemnarea și pofta de viață conviețuiesc într-o dialectică fraternă. Este prezent (în traducerea lui Christian W. Schenk) în antologia Streiflicht.Eine Auswahl zeitgenössischer Rumänischer Lyrik (Dionysos Verlag, Kastellaum, Germania, 1994); în Romanian Poets of the'80 and '90s (antologatori
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
tratează de un "tabu" care atrage cu aceeași forță cu care este găsit respingător.” Faptul de atractivitate cel mai semnificativ în conformitate cu Johnson, care a scris în 1996, este că protagoniștii erau familii și persoane comune, iar evenimentele sunt de o ironie îngrozitoare deoarece plecați cu speranța unei vieți mai bune și mai prospere, s-au confruntat cu foame, disperare și moarte. Locul în care se găseau barăcile a devenit atracție turistică încă din 1854. În deceniul 1880-1890 Charles McGlashan a promovat
Expediția Donner () [Corola-website/Science/331237_a_332566]
-
ale Bahluiului, diverse ticuri lingvistice sau de comportament: se îmbrăcau ca la Paris, „uitau” limba maternă și vorbeau într-o păsărească ridicolă iar tot ce întâlneau în țara lor de baștină li se părea că nu merită decât dispreț și ironie. Cu toate acestea, „bonjuriștii” cu „franțuzismele” lor au avut un rol important în perfecționarea limbii române. Multe dintre cuvintele lor, ironizate de scriitorii contemporani lor, au devenit neologisme folosite inițial în medii restrânse care au intrat treptat, treptat, în limbajul
Bonjurist () [Corola-website/Science/334092_a_335421]
-
Temperament pasional, prin stilul inconfundabil, virulent, al unui pamfletar redutabil, Viorel Rogoz pune sub lupă aspecte ale realității sociale contemporane, tare morale, trăsături de caracter. Procedeele literare la care recurge scriitorul pentru crearea stilului personal, care poate fi caracterizat prin ironie, satiră, caricatură, sarcasm, violență verbală, sunt diverse, reprezentând toate nivelele limbii: epitete, personificări, comparații, metafore, interogații și exclamații retorice, trimiteri la înțelepciunea paremiologică sau la citate livrești, cu precădere din latină sau franceză, ritm sacadat, uneori nervos, proza rimată etc.
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
să-ți bați joc de așa-numitele «iubiri fulgerătoare»”. Cu toate acestea, povestirea este prezentată pentru a „aduce o dovadă mai mult pe lângă nenumăratele pe care le mai avem asupra adevărului celor ce susținem” că există dragoste la prima vedere. Ironia este că naratorul nu are o „primă vedere” a femeii de care se îndrăgostește din cauza faptului că nu poartă ochelari. În plus, povestirea se referă și la vanitate. Naratorul își schimbă numele, „cam în silă”, din Froissart în Simpson, „un
Ochelarii (povestire) () [Corola-website/Science/334336_a_335665]
-
și din jurnalul de bord al astronautului român, care prezintă călătoria propriu-zisă și aselenizarea. Acțiunea are un fir epic simplu, cu un singur plan narativ: un inventator român se simte scârbit de traiul într-o societate meschină ce privește cu ironie și dispreț aspirațiile superioare și pornește cu un „aerosfredel” într-o călătorie solitară către Lună. Călătoria unui român pe Lună din romanul "Un român în Lună" (1914) nu este prima aselenizare românească din literatura SF, un alt român ajungând anterior
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
mentorului său, Nicolae Iorga, existând un pasaj în care naratorul citește inițialele lui Iorga, „ce vor fi odată scumpe întreg neamului românesc”, pe suprafața lunară. Referindu-se la tradiția denumirii formațiunilor de relief lunare după învățații pământeni, autorul constată cu ironie: "„noroc că un astfel de accident nu prea e probabil în epoca noastră de politicianism acut și noroc mai ales că astronomia nu prea e o știință eminamente națională, căci altfel, la o nouă nomenclatură lunară, în loc de panteon de savanți
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
Viața Românească" remarca: „D. Stahl a vrut să devină un Flammarion al romînilor; a împletit o povestire fantastică cu cunoștinți de astronomie”. Au fost evidențiate următoarele calități ale romanului: ingeniozitatea și cursivitatea acțiunii, verva polemică și spiritul incisiv al autorului, ironia de bună calitate și caracterul instructiv al lecturii. "Un român în lună" este considerat „cel mai important roman S.F. din faza de pionierat” a literaturii științifico-fantastice românești, apariția sa reprezentând un moment important în istoria literaturii științifico-fantastice românești. În ciuda acestor
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
prin ascendentul erotic tot mai puternic ce-l lua asupra lui fatala Adina Cordescu, plecase la Paris, fără să se mai preocupe de partidul său.”" Referindu-se la activitatea grupului condus de Take Ionescu la Paris, Constantin Argetoianu nota cu ironie și sarcasm: „"Fără altă plictiseală, coloana evadaților valahi a ajuns în perfectă stare la Paris, unde, a salvat țara și înfăptuit România Mare! Ce ne-am fi făcut noi într-adevăr dacă n-am fi avut la Paris pe Pavlică
Activitatea politică a lui Take Ionescu () [Corola-website/Science/335151_a_336480]
-
apărut pe 7 iunie 1990. Este un ziar exclusiv de publicitate care a început cu două ediții săptămânale. Prima redacție a ziarului a fost în incinta Hotelului Modern din Bd. Republicii (actualmente Bd. Carol) în anul 1990, iar ca o ironie a sorții, astăzi, unul dintre cele patru sedii redacționale ale ziarului se află vis a vis de fostul Hotel Modern. În prezent ziarul a ajuns să numere 3 ediții/săptămâna (luni, miercuri și vineri) cu un tiraj mediu de 9
Anunțul Telefonic () [Corola-website/Science/335207_a_336536]
-
nu numai prin ingerare, ci și prin simpla inhalare a vaporilor rezultați în urma preparării ciupercilor în cauză. Posibilități de tratament sunt: lavaj gastric efectuat în prima oră post ingestie, cărbune activat plus cathartic, reechilibrare volemică, Piridoxină 25 mg/kg, iv. Ironia sorții face ca aceasta ciupercă să poarte numele de "esculenta", ceea ce înseamnă în limba latină „comestibil”. Giromtrina devine într-adevăr instabilă la căldură, este volatilă și solubilă în apă, încât astfel ciuperca a fost mâncată mai devreme după două fierbere
Zbârciog gras () [Corola-website/Science/335331_a_336660]