12,849 matches
-
unse cu var Lucesc zidiri, ruine, pe cîmpul solitar. Și țintirimul doarme și crucile stau strîmbe O cucuvaie sură sună-n streine limbe .................................................................... Clopotnița plesnește, în stîlpi izbește toaca, Aripa unui demon sfîșie promoroaca ........................................................................ Și în convoi de iluzii ce luminau ca stele, A fost la groapă dusă speranța vieții mele "64 (s. n.) Avem aici prima dovadă de la înmormîn tarea Casandrei. Pusă în ordinea firească, moartea Casandrei, despre care poetul a scris și elegia Mortua est!, trebuia să preceadă înmormîntarea ei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sunt născuți pe una din moșiile: Pomîrla, Lișna și Cucorăni, proprietățile lui Bașotă. "Permit zice în continuare art. 11 din testamentul său să fie admiși și alți copii de români creștini-ortodoxi de ai compatrioților mei, care vor voi a se lumina din acest institut, însă toată cheltuiala necesară pentru ei, afară de învățătură, va fi pe socoteala lor proprie". Lăzăreanu I. Ilie, conform certificatului său de naștere, era născut în satul Ipotești, nu la Cucorăni, așa că, la Pomîrla, el trebuia să plătească
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cu nara-i arzînd și cu coama pe vînt", saltă peste creștete de stînci și prăpăstii adînci, "ca cerbul urmat de săgeat' arzătoare". Junele poartă sub manta-i o mandolină. Astfel, el ajunge la fereastra unui vechi castel, care este luminat de mii de lumini și răsună de mare cîntare de barzi. Înăuntru dansează niște ființe albe, parcă purtate de zefirii de prin grădini. La acea horă, cîntă nimfele, întîi din lire, apoi din ceteri, apoi cîntă barzii, cu glasuri "barbate
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cu credințe și superstiții populare, unele creștine, iar altele păgîne 201. După o justă reflexie a lui Al. Bogdan, această poezie este "pentru masa mare a publicului, un adevărat sfinx, iar pentru cei culți, ea încă are ascunzișuri care trebuie luminate". Privind aceste ascunzișuri neluminate, N. Iorga a avut o intuiție justă: "Superstiții înfiorătoare a strigoilor formează însuși miezul legendei, și cînd regina vie și moartă "înlănțuie gîtul cu părul ei bălai", cînd "vîntul adună flori de tei", în calea dulcii
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pe tăcute, la Luceafărul. Dar paralel cu Luceafărul, el a lucrat și la alte poezii, care ne interesează aici. Bunăoară, cînd scria despre fata de împărat, care de la fereastra palatului îl ruga pe Hyperion să coboare la ea, ca să-i lumineze viața, Eminescu s-a gîndit la Casandra și a rugat-o să se ridice "din noaptea veșnicii uitări", ca să-i dea un semn că l-a dorit și dincolo de mormînt. Poezia Din noaptea, dimpreună cu altele, i-a dat-o
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
care trebuie să ne-o punem, este acum de a trăi fericiți”2, scria Voltaire. În fața neglijenței cu care oamenii tratează în general această chestiune, moraliștii consideră că este de datoria lor să recurgă la toate mijloacele pentru a-și lumina semenii asupra condițiilor fizice, morale și afective care permit accederea la o viață fericită. Iată morala erijată în știință a fericirii, singura efectiv utilă oamenilor. Morală a fericirii, dar și vise de beatitudine: discursurile utopice care imaginează o societate de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și liniștite cum sunt ele, nu reprezintă mai puțin un spațiu al haosului și al nebuniei generate de confuzia identităților, de jocul travestirilor; pe scurt, un spațiu oferit și el experiențelor alterității. Noaptea cu care se încheie Neguțătorul din Veneția, luminată din plin de cerul înstelat ce veghează peste o armonie în fine regăsită, noapte scăldată în acordurile muzicii, nu izbutește totuși să alunge îndoielile, temerile, anxietatea. Chiar dacă ordinea lucrurilor a fost restabilită, incertitudinea relațiilor nu s-a risipit, iar strălucitoarea
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ți-ar plăcea să întâlnești unul într-o zi de vară”. Numai că acest Pyram este un tânăr deznădăjduit, care se sinucide din dragoste crezând că Thisbe, iubita lui, fusese răpusă de un leu; pe de altă parte, încântătoarea pădure luminată de razele lunii nu e deloc pașnică: prin ea roiesc tot felul de spiriduși năzdrăvani, ca Puck, de pildă, acest „duh năstrușnic și sprințar” în stare să-și schimbe mereu înfățișarea și să încurce cărările tuturor celor ce se aventurează
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ci pare să aibă o sursă mult mai misterioasă. Iar la sfârșitul tragediei, imaginea celor doi etern îndrăgostiți, imortalizată prin cele două statui de aur ce le vor împodobi mormintele, va căpăta o aură, un nimb strălucitor, singurul care va lumina dimineața mohorâtă a înmormântării, când soarele, întristat, nu va voi să se arate printre nori. Frumusețea, dragostea și moartea își împletesc sclipirile în această stranie lumină, izvorâtă cu siguranță de altundeva decât din natură, până-ntr-atât de bine știe
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
face să se trezească memoria. Misterioasele personaje din apartamentul cu storuri roșii semnifică, într-adevăr, întoarcerea trecutului, Trecutul Domnului. În actul al treilea, în fața acelorași ferestre cu storurile de această dată ridicate, Domnul va rosti niște cuvinte memorabile: „Încăperile goale luminate din plin sunt și mai îngrozitoare decât cele cufundate în întuneric. Pentru că vezi fantomele”. E admirabilă această metaforă a cortinei roșii a teatrului, ridicată pentru a oferi spațiul gol al scenei unor fantome revenite printre oamenii vii! Când, la sfârșitul
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
acestei arte. Partitura lui Cotrone dublează într-o oarecare măsură discursul piesei, alunecând treptat spre reprezentarea propriu-zisă a Poveștii, moment în care Ilse (Contesa) a și început să-și spună textul, iar scena, cufundată o clipă în întuneric, s-a luminat brusc, ca printr-un efect magic, „scăldată într-o lumină nouă, ca semn vestitor al unei apariții”. Într-adevăr, alături de Ilse - actrița în carne și oase -, celelalte două femei din piesă - veritabile personaje de „teatru în teatru” - sunt tratate ca
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de informare este de natură să favorizeze această pertinență sporită a informației; informația financiară este bazată în mod esențial pe contabilizarea și analiza datelor istorice. Situațiile financiare nu țin suficient de mult cont de numeroșii indicatori extrafinanciari susceptibili de a lumina rezultatele financiare viitoare. În acest sens, informația financiară nu le permite nici măcar acționarilor majoritari, care sunt cel mai bine informați, să evalueze cu pertinență potențialul întreprinderii; de cele mai multe ori, datele furnizate de contabilitate sunt exprimate în cifre istorice și nu
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
și empiric prin exagerare de tipul intervenționismului totalitar. Ceea ce ferește însă economiile care aproximează tiparul globalizării - cum este economia integrativă europeană - de excese este noua arhitectură a dependențelor umane și instituțional organizaționale pe orizontală și în baza unor principii care luminează virtuțile explicative ale noii paradigme, cum ar fi subsidiaritatea, proporționalitatea și coordonarea deschisă. Rețeaua de dependențe, departe de optimul paretian, este chiar piața coordonată pe care se fondează economia socială de piață și un sistem societal cu adevărat postnațional. Adică
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
influențe. În sens general, ideea creează imaginea de ordine a lumii, pe care omul prin informație, înțelegere și explicație devine conștient de poziția sa și de existența referențialelor identitare. Este cazul, între altele, al funcției cosmologiei, care se ambiționează să lumineze inserția omului în univers. În acest caz, ideea creează imaginea universului și nu universul în sine, deși prin faptul conștienței relaționate universul este chiar ceea ce realizăm că este și nu altceva, ascuns revelației noastre. În universul social, în spațiul intersubiectivității
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
În fapt, cunoașterea specifică științelor sociale mereu are o problemă care o ține aproape de o dramă: ideea creează subiectivitate dacă aceasta creează la rândul ei obiectualul care se întoarce împotriva subiectualului. În științele sociale ideea nu este sigură dacă nu luminează sau întunecă perspectivele acțiunii conștiente, dacă limitează ignoranța prin extensia consecințelor acțiunii sau lasă intactă ignoranța, cum ar putea fi în materie de mijloace utilizate în atingerea unui scop nobil. În științele sociale ideea nu este sigură de consecințele sale
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
perspectivele acțiunii conștiente, dacă limitează ignoranța prin extensia consecințelor acțiunii sau lasă intactă ignoranța, cum ar putea fi în materie de mijloace utilizate în atingerea unui scop nobil. În științele sociale ideea nu este sigură de consecințele sale. Ea și luminează și întunecă perspectivele, deschide și închide oportunități, amplifică sau extirpă speranțe, inventează sau mortifică țeluri. Cunoașterea în științele sociale e și pozitivă, și normativă, și face realitate și este făcută de realitate, adică joacă în drama observatorului care este și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
drama observatorului care este și nu este într-un punct fix, este și nu este centrul lucrurilor și lucrărilor, are și nu are certitudini. Dar dintre toate distincțiile cogniției sociale cea mai tulbure ține de capcana maniheismului eticii, consecințele proceselor luminate de idee țin de seria luminoasă a binelui sau de seria neagră a răului, până la separarea funcției cunoașterii de a face o lume mai bună, dar și de a pregăti pericolul unei lumi pe dos. În cazul cunoașterii sociale, maniheismul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cea mai dezinteresată de etica mijloacelor în atingerea scopului randamental. Se spune - și eu, s-a văzut, sunt de acord cu acest lucru - că Economia este fizica naturii unui om ipotetic, închipuit, inexistent, mutantul rațional prin definiție, homo œconomicus. Economia luminează ce nu suntem noi, oamenii vii. Noi putem fi raționali și emoționali nu ca expresie a maniheismului naturii moarte, ci ca măsură a nelimitării propensiunilor noastre pornind de la etică în orice direcție. Aici Economia ne pierde în lumea ei rece
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în Economie este în esență problema celui care declanșează cogniția. Este, pe scurt, o problemă a conștiinței: cum dezvoltăm enunțurile într-o analiză argumentată, coerentă și consistentă. Marea provocare a cogniției și Economiei este cea a alegerii viziunii care să lumineze cadrul referențial. Totul se reduce la opțiunea între a construi analiza după regula parcimoniei sau cea a complexității. Propensiunea, pentru reducerea efortului cunoașterii, îndeamnă către simplificarea termenilor implicați (a operatorilor) în cunoaștere, dar specificul obiectului cunoașterii cere o abordare din
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
nelumesc în sens fizic. Perspectiva integratoare de natură metateoretică creează sisteme la fel de perfecte ca și metafizica lui Immanuel Kant, locuite de categorii abstracte a căror potență nu are legătură cu omul concret, fixat în cadrul fizic, ci este liber în contextul luminat de spirit (Kant, 1985). Metafizica lui Kant este gândirea care pleacă de la și se întoarce la om, este chiar lumea spiritului care asigură prin explicație ordinea lumii fizice, a lucrurilor și proceselor materiale și vii, lumea în ansamblul ei fiind
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
al doilea rând speologii au nevoie de o pregătire de bază, nu numai în ce privește peșterile, ci și în ce privește tehnicile de supraviețuire. În al treilea rând speologul are nevoie de îmbrăcăminte și echipament adecvat, cum este o lanternă, pentru a-i lumina calea. Și nu în ultimul rând este util să fi conectat cu suprafața cu ajutorul unei frânghii sau cel puțin a unei forme de comunicarepentru cazul în care se întâmplă ceva neașteptat. Capitolul 5 Abordările hipnoanalitice Doi călugări mergeau prin munți
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
cam mirosea, nu departe de butoiul - mai degrabă o amforă, butoiul fiind o invenție de-a galilor... - în care-și petrece toate nopțile, Diogene bate străzile Atenei cu un felinar aprins în mână în plină zi, rotindu-l în juru-i, luminând cu el fețele trecătorilor și adăugând că este în căutarea unui om... Îl știm pe Diogene în stare să tragă după el o scrumbie legată cu o sfoară pentru a-și merita statutul de discipol al lui Antistene, să ridice
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și cu un hipogrif sau un centaur! Tot așa cum nu există Omul demn să merite acest nume datorită calităților sale dezvoltate, exersate și sublimate... Idealul nu există, nu-l întâlnești niciodată - de unde și căutarea infructuoasă cu felinarul. În schimb, acesta luminează cât se poate de mulți indivizi și cât se poate de multe singularități: tâmplarul, retorul, muzicianul, sportivul, perceptorul, delatorul. Același Platon este victima altei năzbâtii cinice într-o zi când perorează în public și definește - din nou! - omul drept un
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
s-ar putea hrăni religiosul, fantasma sau miturile. Nicio zonă de umbră genealogică a zeilor. Atomi și vid, mișcare, iată laitmotivul din care decurge totul. A ieși din această explicație duce drept în zidul intelectual. Redusă la ceea ce o constituie, luminată până în cele mai mici colțișoare, lumea apare drept ceea ce este: o mașină, un mecanism, o mașinărie animată de fluxuri, mișcări, energii, forțe, tot acest ansamblu vibrând asemenea unui imens corp plin de viață. Bilanțul și rezultatele lecțiilor de fizică date
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
apoi printre cutiile de carton puse pe dușumea, hârtiile cu schițe, scărițele, șevaletele și scândurile pentru schele, două becuri cu halogen de 120 de wați care, montate pe o structură mobilă cu cârlige și roți, conectate la generatorul de afară, luminau fresca când Faulques lucra noaptea. — Coniac spaniol și bere caldă, a spus. E tot ce-ți pot oferi. N-am gheață. Frigiderul funcționează doar când pun În funcțiune generatorul. Neluându-și ochii de la frescă, celălalt a făcut un gest neglijent
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]