9,417 matches
-
pe ideea " nunții " înțeleasă ca pătrundere în miracolul creației universale. "Oul dogmatic" este chiar un simbol al misterului " nunții ", un soi de cosmoid, pentru că în structura lui duală se reprezintă lumea dinaintea nuntirii, creația de dinaintea Genezei. Banalul ou demonstrează că "mărunte lumi păstrează dogma", că macrocosmosul se repetă în microcosmos. De aceea el este făcut să devină obiect de contemplație: "E dat acestui trist norod Și oul sterp ca de mâncare, Dar viul ou la vârf cu plod Făcut e să
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
anul 1573 , tot acela a condus consolidarea edificiului cu noi contraforturi. Sinan a construit în interior "Loja sultanului" ,iar în exterior mausoleul lui Selim al II-lea (1577). Cu timpul în jurul Sfintei Sofia turcii au adăugat o serie de construcții mărunte cu destinații de fântână de purificare, de orologiu, de medresă și mausolee. Arhitectura Planul bisericii lui Justinian cuprindea un "Atrium", perpendicular pe axa longitudinală a edificiului , un "Nartex exterior" (pronaos), un "Nartex interior", "Nava centrală", acoperită cu o cupolă gigantică
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
Rusului și gospodăria din Hoinari). Situația revine la normal până la organizarea administrativ teritorială din 1968, când localitățile comunei Plevna, respectiv satele Plevna și Valea Rusului, devin componente ale comunei Lupșanu, iar satul Domnița Maria- Modelu-Înfrățirea trece în componența comunei Dor Mărunt. Acestor considerente socio-economice, prin care satul Plevna, în doar 12 ani de la întemeiere, dobândește un caracter precumpănitor asupra localităților învecinate, i se adaugă și unul bisericesc, în faptul că aici se află și sediul parohial, celelalte comunități devenind la rându
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
hatmanul cazac este rănit grav și moare sub zidurile cetății la 15 septembrie 1653. Eustratie Dabija (1661-1665) dispune instalarea în Cetatea Sucevei a unei monetării, care funcționează între anii 1662 și 1668 și unde se emit ultimele monede moldovenești (bani mărunți de aramă, denumiți "șalăi"). În anul 1673, în cetate se instalează o garnizoană polonă, cu acordul voievodului Ștefan Petriceicu (1672-1673, 1673-1674). După șase luni de luptă, oștile turcești reușesc să-i alunge pe polonezi și îi poruncesc domnitorului Dumitrașcu Cantacuzino
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
romanul "Sartoris", moment crucial în creația sa, o reîntoarcere către istoria legendară sau reală a locurilor natale, începutul celebrei saga despre imaginarul comitet Yoknopatawpha. "Începând cu "Sartoris"" , avea să scrie Faulkner mai târziu, "am descoperit că merită să scriu despre măruntul meu petec de glie natală și că nu voi trăi îndeajuns ca să termin tot ce se poate scrie despre el". După câteva luni apare "Sound and Fury" ("Zgomotul și furia"), prima carte a lui Faulkner care are un deosebit ecou
William Faulkner () [Corola-website/Science/301542_a_302871]
-
o vegetație atât de diversificata este la rându-I bogată și variată. Astfel mediul acvatic oferit de răul Cosustita este populat de specii de pește ( cleana, mreana, scobarul,plătica, tiparul,coara), cărora li se adaugă batracienii, șarpele de baltă și măruntele viețuitoare acvatice. Bogăția de păsări cuprinde: vrabia, pițigoiul, coțofana, mierla, privighetoarea, cioară, ciocănitoarea, uliul, cucul, rata sălbatică, pitpalacul, potârnichea, pupăza, rândunica,guguștiucul, graurul,liliacul. Animalele sunt reprezentate de: iepure, vulpe,mistreț,căprior, lup, bursuc, pisica sălbatică,vidra,veverița,șoarece, șobolan
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
transformat apele Dunării într-un pod natural de gheață de la un mal la altul, pod ce a rezistat aproape două săptămâni, iar în anul 1955 zăpada a căzut devreme și în cantități mari. Toamna și primăvara sunt caracterizate prin ploi mărunte și burnițe interminabile, vara deseori cad ploi torențiale însoțite uneori de grindină și descărcări electrice. De obicei zăpada cade la începutul lunii decembrie. Există și excepții când ninge la începutul lunii noiembrie, însă stratul de zăpadă nu depășește de obicei
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
pajiștilor montane, secundare, care au favorizat de-a lungul timpului dezvoltarea păstoritului, ocupație de la care derivă însăși denumirea acestor munți. Animalele sălbatice frecvente sunt cerbul, căpriorul, țapul, ciuta, porcul mistreț, ursul, pisica sălbatică, lupul, vulpea, bursucul, iar dintre animalele mai mărunte veverița, vidra, nevăstuica, dihorul, heldia; dintre răpitoarele cu pene mai numeroase sunt bufnița, gaița, uliul, cioara, iar dintre celelalte păsări găinușa , gotca, gotcanul. Mai rar, se puteau întâlni în zonă râsul, jderul, iepurele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
de odinioară a localității Tătărani a fost aceea a unei păduri de câmpie, în care predomină stejarul pedunculat (Quercus robur), alături de alte varietați de stejar și gorun. Pădurea permitea dezvoltarea unui strat de arbuști, ca și a unei bogate varietăți mărunte de vegetație. Fauna a fost inițial a unei păduri de câmpie. Pe măsura dezvoltării așezării, animalele sălbatice mari au dispărut, fiind înlocuite de cele domestice (bovine, cabaline, porcine și chiar ovine). Ca mamifere mici s-au întâlnit până la cel de-
Tătărani, Prahova () [Corola-website/Science/301740_a_303069]
-
La est se mărgineste cu comuna Nocrich si Alțîna, la sud cu comunele Marpod și Hosman și la nord cu comunele Roșia și Vurpăr. Pe teritoriul localității se află un vicus roman. De aici provin trei fibule și alte obiecte mărunte. Așezarea se află pe valea Rotbavului, la aproximativ 4 km în amonte de vărsarea acestuia în Hârtibaci. Pe un promontoriu ce domină satul dinspre SE, se află în ruină vechea biserică numită biserica ungurească. Biserica „Cuvioasa Paraschiva”
Țichindeal, Sibiu () [Corola-website/Science/301750_a_303079]
-
vârsta care o are (vietate, plantă). -"cu litera L" -lesă, leasă=panou, corp confecționat din împletituri de nuiele cu sau fără ramă folosite ca vramiță (=ușiță, poartă) de gard, pod provizoriu, uscat prune pe groapă, încropire coteț provizoriu pentru vite mărunte; loză=neam, rudă, dar și lăstari, vrejuri de plante; laciță=bentiță, fundă, material textil cusut cu flori ori mărgeluțe care se pun la gâtul fetelor; liptari=magiun foarte consistent, de regulă din prune fără zahăr și care înainte de consum trebuie
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
termina, sfârși de regulă o activitate; motroașă= femeie mai tăntălaică și care de regulă se îmbracă neîngrijit (cu haine murdare și/sau rupte); mară= (magh.marhă, vechi scr.marva) vite mari de regulă: boi, vaci, cai, bivoli, mai rar cele mărunte: oi,capre; modru= fel, mod, chip. -"cu litera N" năsărâmb= greu de înțeles, fixist exagerat, altfel decât majoritatea. -"cu litera O" -opăși (opăci)=încetini, trena o activitate; ojog=legătură, mănunchi de paie ori alte plante mai tari făcută pentru a
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
O" -opăși (opăci)=încetini, trena o activitate; ojog=legătură, mănunchi de paie ori alte plante mai tari făcută pentru a șterge de transpirație boii, caii, vacile după terminarea lucrului. -"cu litera P" -păstă=peste; părădaiță=roșie (de regulă pentru soiul mărunte, mici); plecer=lesă, leasă; polovică=vas din doage (de lemn) cu o ureche pentru măsurat cereale de capacitate 9-11 cupe, normală și 15-20 cupe, mare; pârlău=dispozitiv de spălat (=mașina de spălat arhaică) țesături formată din două corpuri, o troacă
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
comunei aflate în studiu , are o istorie strâns legată de cea a Sloboziei . La 1688 este cunoscută ca un ,cadalâc“ al satului ,Neagra”, ce-și vindea hotarul și părți din sat domnitorului Brâncoveanu , acesta slobozindu-i pe locuitori de bir mărunt , miere , ceară și fân . MORFOSTRUCTURA SATULUI Vatra satului este elementul care reflectă în modul cel mai fidel funcția economică a teritoriului rural studiat , numărul și nivelul cultural al locuitorilor , istoria populării și a utilizării spațiului geografic , prin specificul fizionomiei sale
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
aluat de făină de grâu. În dimineața de ajun copii mergeau în „pițărăi". Toți copiii se adunau într-un capăt al satului și mergeau din casă în casă, iar sătenii ieșeau la poartă cu colaci, mere, nuci, bomboane și bani mărunți. Fetele tinere își dădeau de soroc în seara de ajun sau de anul nou, se așezau pe masă pahare sub care se puneau boabe de porumb și fasole (fără să vadă ele) și apoi se ridicau să vadă surpriza: dacă
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
lemnari ori dulgheri. Obiceiurile calendaristice sunt deosebit de importante și pentru locuitorii catolici din Somușca. În ajunul Crăciunului se merge „la cântat”, „cântările-colind” avînd exclusiv o tematică religioasă. O formă arhaică de colind, întâlnită în Somușca este „Opru Szentek” sau „Sfinți Mărunți”, care are loc pe 28 decembrie în ziua de „Prunci Nevinovați”, când copiii și flăcăii umblă cu câte o nuia de alun în mâini, lovind pe cei care îi întâmpină la intrarea în casă și rostind o urare de prosperitate
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
înflorate de statura lor. Botele de la mireasă se deosebeau de cele de la mire prin șervetul care era legat în vârful acestora. Floarea de la pălăria chemătorilor era făcută din spice de grâu sau de orz având împletite între ele mărgele, flori mărunte, semănând astfel cu un buchet. Înainte vreme, mirele și mireasa erau îmbrăcați în costume populare tradiționale, astăzi constatîndu-se preferința către o vestimentație modernă, de oraș, constând din costum bărbătesc la mire și rochie albă de mireasă. Odinioară, straiele pe care
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
și chimice și a condițiilor specifice de modelare, în granit se conturează următoarele forme: Arena granitică apare în climatele calde și în cele temperate. Ea rezultă ca urmare a dezagregării, fiind o pătură groasă de materiale colțuroase și în general mărunte, care se desfășoară ca o poală ce acoperă baza versanților protejând roca. Umiditatea excesivă permite aici instalarea turbăriilor, arena granitică funcționând ca un sol poros, care se saturează de apă tocmai ca un burete. O dată formată, arena granitică este supusă
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
se referă la posibilitatea de a-i dilua sau scoate după aplicare. Unii pot fi scoși prin umezire și tamponare apoi cu pensula sau cu cârpa, însă rezultatul nu depinde numai de pigment, ci și de hârtie. Un pigment măcinat mărunt aplicat pe o hârtie puțin încleiată este mult mai greu de scos. Pentru a reduce timpul de măcinare unii fabricanți adaugă aditivi de dispersare, care însă măresc puterea de colorare și închid culorile. "Granulația" se referă la faptul că particulele
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
are ocupații inutile și insignifiante, dar, evident, extraordinar de plăcute. Culorile delicate ale veșmintelor dau iluzia unei atmosfere de vis și subliniază dimensiunea atemporală a scenei reprezentate: iubirea și jocurile dezinvolte sunt nemuritoare. În pictura "Indiferentul" (1717) trăsăturile de penel mărunte, delicate și precise evocă stălucirea atlasului, moliciunea dantelei și a cârlionților, scenografia grațioasă a grădinii. "Sfânta Familie" (1717-1719), una dintre puținele opere cu tematică religioasă din creația lui Watteau, reflectă influența lui Antoon van Dyck. Deși face impresia unei schițe
Antoine Watteau () [Corola-website/Science/300896_a_302225]
-
avut atribuții judecătorești. Locul de întrunire al scaunului de judecată al comitatului Alba era Sântimbru, întrunirile fiind ținute la octavele (a opta zi) unor sărbători religioase importante. Competența de judecată a comitelui și a juzilor nobiliari se limita la pricinile mărunte, care țineau mai ales de domeniile nobiliare și vizau populația nenobilă. Ei primeau o parte din gloabele (taxele) impuse cu ocazia judecății părților implicate în litigiu. Sentințele pronunțate erau consemnate în scris, în documente comitatense întărite cu sigiliului comitelui sau
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
Madonă zveltă, drapată cu o mantie dispusă în două grupuri de falduri, pornind de la brațul stâng pe care ține pruncul. Astfel, liniile converg către micul Isus. Caracteristic este că faldurile lungi, dominante, sunt întrerupte, în diferite puncte, de jocul cutelor mărunte, ecouri ale modului de realizare a drapajului din faza manierismului . Pe tablourile din jurul scrinului sunt identificabili: Sfânta Ana, Sfântul Gheorghe, Sfânta Margareta și regele Ștefan. Laturile interioare ale canaturilor poartă scenele Bunavestirea, Nașterea și Închinarea magilor. În exterior și pe
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
miei, 24 dinari, 6 pui, 24 dinari, 2 funți de unt, 50 dinari, la Răteag și Dej ofițerilor: 5 miorițe, ovăz în preț de 1 florin și 66 dinari. În perioada 1590-1843 satul este dat prin donații succesive către nobili mărunți, nu mai puțin de 31 de proprietari nobili de origine maghiară. Satul este iobăgit până în 6 iunie 1848 când are loc desființarea iobăgiei în Transilvania. Satul Căpâlna aparține de comuna Gâlgău. Cu o suprafață de 75,31 km, comuna Gâlgău
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
6 pui, 24 dinari, 2 funți de unt, 50 dinari, la Răteag și Dej ofițerilor: 5 miorițe, ovăz în preț de 1 florin și 66 dinari. 1590-1843 În acest răstimp satul ajunge să fie dat prin donații succesive către nobili mărunți, nu mai puțin de 31 de proprietari nobili de origine maghiară. Satul este iobăgit. Au loc defrișări masive pentru extinderea suprafețelor agricole lucru care a redus substanțial suprafețele de pășunat. Gospodării țărănești au împânzit locurile și urmele trudei lor de
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
frecventă între două persoane de genul feminin, în sensul de fată, fa; "bică" - formulă(mai rară) de adresare către un copil,cu sensul de drăguțule/ drăguțo; "comperativă" pentru magazin sătesc; "lul" pentru leagăn; "glogozenii" (doar la plural), pentru resturi vegetale mărunte de paie, bețe de floarea-soarelui etc., în sensul de murdărie. În portul sătenilor din Plopi intră obiecte de vestimentație și încălțăminte precum: pieptarul, fota, ia, călțunii. În perioada comunistă (anii 70), a fost descoperit în vatra satului, cu ocazia muncilor
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]