9,544 matches
-
bisericească se găsesc trei cârje episcopale, aparținând secolului al XVIII-lea. Două au terminația șerpilor afrontați, fără globulețul de la mijloc, iar una are o terminație simplă. Aceste cârje sunt toate din lemn. Până în secolul al XVIII-lea, numai patriarhii și mitropoliții purtau cârje argintate, numite la noi "„paterițe”". O astfel de cârja ține în mână Antim Ivireanul, în portretul sau ctitoresc de la Biserica Antim. Cârja sau toiagul păstoresc, „baculus pastoralis”, simbolizează rolul de bun pastor al ierarhului creștin. În evanghelia după
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
descoperim un simbol al autorității, cu care arhiereul trebuie să-și exercite slujirea în Biserică. Este vorba de autoritatea sacramentala, de conducător al turmei încredințate spre păstorire. De aceea, când un arhiereu este instalat într-o eparhie primește cârja de la mitropolitul sau, iar mitropolitul când este instalat într-un scaun mitropolitan primește de la patriarhul sau cârja arhiereasca. Toiagul este un obiect de cult care se folosește în toate zilele de către ierarh, spre deosebire de cârja care face parte din lucrarea sacerdotala, liturgica a
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
al autorității, cu care arhiereul trebuie să-și exercite slujirea în Biserică. Este vorba de autoritatea sacramentala, de conducător al turmei încredințate spre păstorire. De aceea, când un arhiereu este instalat într-o eparhie primește cârja de la mitropolitul sau, iar mitropolitul când este instalat într-un scaun mitropolitan primește de la patriarhul sau cârja arhiereasca. Toiagul este un obiect de cult care se folosește în toate zilele de către ierarh, spre deosebire de cârja care face parte din lucrarea sacerdotala, liturgica a arhiereului. Ori de câte ori arhiereul
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
un complex întins de chilii și anexe și prin 1812 are deja două biserici de lemn (inclusiv o clopotniță de lemn) deasupra turnului de întrare în incintă. În anii imediat următori, schitul Japca, datorită situației sale prospere, va obține de la mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni statut de mănăstire, iar în secolul XIX bisericile de lemn, împreună cu clopotnița, au fost reconstruite din piatră. amplasamentul inițial, rupestru, al mănăstirii a suferit și el o restaurare în anul 1852. continuă să existe și astăzi pe stabilimentul
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
bună dezvoltare regională 2006 Ziarul Bucharest Business Week (Swiss Leadership Awards): Cel mai admirat om de afaceri elvețian 2004 Ziarul Capital Magazine (Oskar Award): Omul de afaceri al anului 2004 2003 Crucea Modovei, medalie acordată de Patriarhul Daniel, pe când era Mitropolit al Moldovei și Bucovinei. Distincția a fost acordată pentru grijă acordată mediului înconjurător cu proiectul Ecoferme și pentru locurile de muncă create în zonă. 2002 Cotidianul Ziarul Financiar (Leaders - People that shake the market): Premiu de excelență 2002 Universitatea București
Jean Valvis () [Corola-website/Science/315320_a_316649]
-
sec XII, pe când plănuia unirea Bisericii (acest proiect a eșuat, din cauza ostilității generale a grecilor față de "schismaticii" latini), Manuel a purtat discuții aprinse cu patriarhul Mihail III, în cadrul dezbaterilor publice. La curtea basileului se bucurau de stimă oameni învățați, precum mitropolitul Atenei, Mihail Choniates, fratele acestuia, istoricul Niketas, mitropolitul de Thessalonic (Saloniki) Eustathios și alții. În capitală, împăratul a construit multe edificii somptuoase. Manuel visa la renașterea marelui Imperiu Roman. Totodată, visurile nu-l împiedicau să fie un politician și un
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
a eșuat, din cauza ostilității generale a grecilor față de "schismaticii" latini), Manuel a purtat discuții aprinse cu patriarhul Mihail III, în cadrul dezbaterilor publice. La curtea basileului se bucurau de stimă oameni învățați, precum mitropolitul Atenei, Mihail Choniates, fratele acestuia, istoricul Niketas, mitropolitul de Thessalonic (Saloniki) Eustathios și alții. În capitală, împăratul a construit multe edificii somptuoase. Manuel visa la renașterea marelui Imperiu Roman. Totodată, visurile nu-l împiedicau să fie un politician și un diplomat lucid. Basileul a reorganizat justuția și armata
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
nominalizarea „Favorit al anului” în cadrul concursului național „Marca Comercială” Directorul General al companiei StarNet, Alexandru Machedon a primit titlul onorific și insigna „Maestru în tehnologia informației și comunicații" Alexandru Machedon, ctitor al “Bisericii Tuturor Sfinților”, a fost decorat de către ÎPS Mitropolit Vladimir cu ordinul „Cuv. Paisie Velicikovski”, gr. II. Alexandru Machedon, a primit distincția „Managerul anului”, în cadrul evenimentului „Omul Anului”, organizat de revista „Vip Magazin”. Directorul Departamentului Juridic și Securitate, Alexandru Grecu a devenit vicecampion al Turneu de Șah „Chișinău Business
StarNet () [Corola-website/Science/315324_a_316653]
-
fiind executate de meșteri români și austrieci sub coordonarea inginerilor Christof Kossinschi și F. Miller. Biserica a fost sfințită la data de 8/21 septembrie 1907 (de sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului) de către IPS Dr. Vladimir de Repta, arhiepiscopul Cernăuților și mitropolitul Bucovinei și Dalmației. Deasupra intrării în biserică, pe icoana hramului, se află următoarea inscripție: ""Această sf. biserică sa zidit an anii 1902-1905 și sa sfințit de cătră I.P.S.S. Archiepiscopul și Mitropolitul Vladimir în 21 septemvre 1907 cu hramul S.M.M. George
Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci () [Corola-website/Science/317313_a_318642]
-
de către IPS Dr. Vladimir de Repta, arhiepiscopul Cernăuților și mitropolitul Bucovinei și Dalmației. Deasupra intrării în biserică, pe icoana hramului, se află următoarea inscripție: ""Această sf. biserică sa zidit an anii 1902-1905 și sa sfințit de cătră I.P.S.S. Archiepiscopul și Mitropolitul Vladimir în 21 septemvre 1907 cu hramul S.M.M. George."" Toate calamitățile care au afectat ulterior România (cele două războaie mondiale, cutremurele etc.) n-au produs stricăciuni bisericii. Primele lucrări de restaurare au fost efectuate abia în perioada 1970-1980, ele realizând
Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci () [Corola-website/Science/317313_a_318642]
-
în pronaos, se află pisania cu stema Moldovei, încadrată într-un arabesc, având următoarea inscripție în limba slavona: ""Aceasta biserică a zidit-o Io Ștefan Petriceicu Vodă cu soția sa Maria în anul 7181 (=1673)"". Biserică a fost sfințită de către mitropolitul Dosoftei Bărilă al Moldovei. Cu această ocazie, ctitorul înzestrează biserică cu încă o bucată din toloaca târgului Siret, cu un heleșteu domnesc (Iazul Mânzați), sătul Băncești și un iaz cu pește, sătul Dornești cu robi și iazuri, sătul Tărășeni cu
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
Habsburgic (1775). Ei proveneau din Galiția și au fost aduși aici de autoritățile austriece pentru a coloniza noile teritorii ale imperiului. În anul 1780 Curtea Districtuală austriacă recomanda înființarea de parohii greco-catolice în orașele și satele Bucovinei. În anul 1806, mitropolitul greco-catolicilor ucraineni din Liov, Antonie Angelovici, a cerut împăratului austriac înființarea în Bucovina a unui episcopat al rutenilor uniți cu Roma, el susținând că majoritatea enoriașilor Episcopiei ortodoxe a Bucovinei ar fi de fapt galițieni greco-catolici. Începând din 1812, împăratul
Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317452_a_318781]
-
o biserică de zid. Postelnicul făcea parte dintr-o familie boierească de vază a Moldovei, fiind fiul mai mare al logofătului Ioan Movilă și a primei sale soții Greaca, și frate vitreg cu domnitorii Ieremia și Simion Movilă și cu mitropolitul Gheorghe Movilă al Moldovei. Ctitorul a înzestrat mănăstirea cu numeroase moșii și sate (Adâncata, Nagoreni, Grușevița), Teodorenii devenind una dintre cele mai bogate mănăstiri din Moldova. Împrejurimile din jurul mănăstirii erau nelocuite. Pentru a lucra moșiile mănăstirii au fost aduși aici
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
an, octombrie 15"". Inițial, aici au fost mănăstire și școală de pregătire teologică. Localitatea care s-a format în jurul bisericii a luat denumirea de Sînt-Ilie, după hramul bisericii. Biserica a fost reparată și zugrăvită în secolul al XVII-lea de mitropolitul Varlaam Moțoc (1632-1653). Arheologii presupun că atunci au fost realizate lucrări la fundație, s-au construit doi contraforți pe laturile de nord și de sud în dreptul zidului despărțitor al pronaosului, s-a modificat paramentul în zona colțurilor cu pietre de
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
domnească din Iași, care a ars într-un incendiu. Este posibil ca pictura exterioară să fi fost executată în timpul domniei lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1545) , dar zugrăveala care se vede în prezent datează din secolul al XVII-lea, din timpul mitropolitului Varlaam Moțoc (1632-1653), al cărui chip este pictat. Pereții exteriori au fost tencuiți, fiind astupate ocnițele de pe fațadă. Inițial a fost pictată o zugrăveală provizorie, pe care s-a adăugat fresca propriu-zisă. Urme de pictură mai pot fi văzute și
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
pictată o zugrăveală provizorie, pe care s-a adăugat fresca propriu-zisă. Urme de pictură mai pot fi văzute și astăzi pe peretele sudic: Scara Sf. Ioan și alte scene, precum și chipul unui ierarh în veșminte arhierești, având inscripția: ""Arhiepiscop Varlaam, Mitropolit Suceavschi"". În curtea bisericii, lângă perete, se află mai multe pietre funerare foarte deteriorate. Numai trei dintre ele au putut fi parțial descifrate. Pe una dintre ele se află o inscripție în limba slavonă cu următorul text: ""a făcut-o
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
ridicându-i-se preotului Anton Popescu însărcinarea dată de a se îngriji de tipărirea acestei foi. Redacția revistei „Credința Strămoșească” revenea la 21 martie 1935 la Biserica "Sf. Dumitru" din Huși. După alegerea în 1939 a episcopului Nifon Criveanu ca mitropolit al Olteniei, sarcina pentru redactarea revistei „Credința Strămoșească” i-a fost luată preotului Anton Popescu, iar în numărul din 17 martie 1940 se preciza că de redactarea revistei se va ocupa Secția culturală a Episcopiei Hușilor. La sfârșitul anului 1947
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
1813 de către vornicul Constantin (Costache) Miclescu (1754-1833), fiind sfințită la 26 octombrie 1813. Vornicul a fost căsătorit cu Zoița Vârnav, cu care a avut opt copii. Printre aceștia sunt de menționat marele vornic Scarlat Miclescu (1788 - 12 aprilie 1853) și mitropolitul Sandu (Sofronie) Miclescu (1790-1861). Fiul cel mai mare al ctitorului, marele vornic Scarlat Miclescu, a fost căsătorit cu Maria Beldiman (1795-1859), fiica vornicului Dimitrie Beldiman, cu care a avut 10 copii, printre care Dimitrie Miclescu (1820-1896) - vornic și ministru în
Biserica Sfântul Nicolae din Călinești-Bucecea () [Corola-website/Science/321485_a_322814]
-
marele vornic Scarlat Miclescu, a fost căsătorit cu Maria Beldiman (1795-1859), fiica vornicului Dimitrie Beldiman, cu care a avut 10 copii, printre care Dimitrie Miclescu (1820-1896) - vornic și ministru în mai multe guverne ale Moldovei - și Constantin Scarlat Miclescu (1822-1886), mitropolit al Moldovei (1865-1875) și mitropolit-primat al Bisericii Ortodoxe Române (1875-1886), sub numele de Calinic. Scarlat Miclescu a reînnoit edificiul bisericii din Călinești. El a împodobit biserica cu obiecte de cult de argint și veșminte. Pe cheltuiala sa s-a realizat
Biserica Sfântul Nicolae din Călinești-Bucecea () [Corola-website/Science/321485_a_322814]
-
Beldiman. Pentru vecinica pomenirea ctitorilor, a fiilor și a tot neamul lor. Călinești. 1846 avgust 20”". Se presupune că în Sfânta Masă din altar se află fragmente din mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Nicolae aduse la biserica din Călinești de către mitropolitul Sofronie Miclescu, președintele Adunării Ad-Hoc de la Iași, delegat pentru semnarea Unirii Principatelor Române Moldova și Țara Românească la 24 ianuarie 1859. Aceste relicve ar fi fost aduse de la Biserica „Sf. Gheorghe Nou” din București, ctitorită de voievodul Constantin Brâncoveanu. Biserica
Biserica Sfântul Nicolae din Călinești-Bucecea () [Corola-website/Science/321485_a_322814]
-
Iași, senatorul PDSR Vasile Mocanu și viceprefectul Valentin Soroceanu. Cu prilejul anului omagial închinat lui Ștefan cel Mare și Sfânt, la 23 aprilie 2004 a fost amplasată pe clădirea bisericii o placă memorială de marmură, care a fost sfințită de mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei. Inscripția are următorul conținut: ""Această sfântă biserică, zidită în 1493, cu hramul „Sf. Cuv. Parascheva”, este atribuită binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. S-a sfințit această placă, la 23.04.2004, cu
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
sfântă biserică, zidită în 1493, cu hramul „Sf. Cuv. Parascheva”, este atribuită binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. S-a sfințit această placă, la 23.04.2004, cu prilejul anului omagial Ștefan cel Mare și Sfânt, de către I.P.S. Daniel, mitropolitul Moldovei și Bucovinei."". Biserica se remarcă prin concepția arhitecturală simplă și sărăcia motivelor decorative, fiind una dintre cele mai modeste construcții de acest gen ale arhitecturii medievale românești. Ca aspect general, ea pare să se înscrie în seria tipologică a
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
biserica de curte în stil neoclasic, așa cum poate fi văzută astăzi. El a înzestrat-o cu o frumoasă catapeteasmă în stil baroc și cu numeroase obiecte de cult valoroase. Biserica a fost sfințită la data de 5 ianuarie 1823 de mitropolitul Veniamin Costachi, împreună cu episcopul Meletie Lefter al Romanului. În stânga intrării se află o pisanie în limba română cu caractere chirilice, având următorul text: ""Cu agiutoriul Presfintei Troiță a Dumnezeului nostru sau rădicat din temelie acestu sfăntŭ lăcașŭ întru carele se
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
maicii Macrina. Ecaterina Cantacuzino a murit la Schitul Cozancea în 1953, iar osemintele ei au fost aduse în 1970 de preotul Nicanor Racu pentru a fi înmormântate în cimitirul familiei Sturdza de lângă biserică din Miclăușeni. În anul 1994, la inițiativa mitropolitului Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, actualul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Mănăstirea Miclăușeni este reînființată. În cadrul mănăstirii funcționează Centrul social-cultural „Sf. Ilie" având rol de centru social de sfârșit de săptămână pentru bătrâni din Arhiepiscopia Iașilor, loc de cazare
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
bisericii de la Mănăstirea Dornelor a fost stopată. Episcopul Cozma Lostun a trecut la cele veșnice la 17 februarie/2 martie 2002, fiind înmormântat lângă zidul bisericii de la Mănăstirea Dornelor. După decesul episcopului pensionar Cozma Lostun (†2002), ieromonahul Iosif Mogârzan (nepotul mitropolitului Vlasie Mogârzan) este numit noul stareț al Mănăstirii Dornelor, ocupându-se de finalizarea construcției așezământului monahal (biserica cu hramul “Sfinții Părinți de la Soborul I Ecumenic de la Niceea”, blocul de chilii și clădirile-anexe). Construcția mănăstirii fusese începută de către PS Cozma și
Mănăstirea Dornelor () [Corola-website/Science/316493_a_317822]