9,778 matches
-
În mediul fizic imediat În care are loc actul de comunicare, obiecte aflate Într-o anumită relație cu A (care tocmai a coborât dintr-o mașină plină cu saci). În aceste condiții, forma logică mai pertinentă este cea În care moară este substantiv (semnificând instalație folosită pentru măcinarea cerealelor), iar o articol nehotărât, ceea ce devine, prin completare, o explicitare ce ar putea avea următoarea formă: Există o moară aproape de locul În care ne aflăm? 4.3.2.3. Eliminarea ambiguităților discursive
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cu saci). În aceste condiții, forma logică mai pertinentă este cea În care moară este substantiv (semnificând instalație folosită pentru măcinarea cerealelor), iar o articol nehotărât, ceea ce devine, prin completare, o explicitare ce ar putea avea următoarea formă: Există o moară aproape de locul În care ne aflăm? 4.3.2.3. Eliminarea ambiguităților discursive În Înregistrarea nr. 2, H Îi spune lui P Deci... cam aicea suntem. Dumneavoastră știu că aveți alte experiențe, ați avut parte, În mod privilegiat, așa cum meritați
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a rugat pentru unitatea credinței și a tuturor creștinilor de pretudindeni. A știut că vor apărea rătăciri și sminteli, dar le- a osândit spunând: „Vai celor prin care vine sminteala. Mai bine ar fi să-și atârne o piatră de moară de gât și să se arunce în apă decât să fie pricină de sminteală.” Rugăciunea arhierească reprezintă un frumos model de rugăciune pentru noi creștinii. Credincioșii Bisericii vechi veneau din semințiile și stările cele mai diferite. Totuși, ei erau uniți
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
magistrul”); magna cum laude (lat., „cu mare laudă”); malum necessarium (lat., „un rău necesar”); manu militari (lat., „prin forță militară”); manu propria (lat., „cu propria mână”); Materiam superabat opus (lat., „Opera depășea materialul”); mea culpa (lat., „din vina mea”); Memento mori (lat., „Adu-ți aminte că vei muri”); Memento, homo, quia pulvis et in pulverem reverteris (lat., „Amintește-ți, omule, că pulbere ești și că În pulbere te vei Întoarce”); Mens sana in corpore sano („Minte sănătoasă În corp sănătos”); mirabile
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
-au ani ca nouri lungi pe șesuri”. Dacă acceptăm varianta lui Petru Creția, ar trebui să modificăm și titlul poeziei În Trecut-au ani... În monografia consacrată operei lui Mihai Eminescu, G. Călinescu a transcris astfel un vers din Memento mori: „Când În straturi luminoase basmele copite cresc”, când corect ar fi „basmele copile”, cu sensul de tinere, inocente, pure, sens pe care copile Îl are În multe alte contexte eminesciene. Plecând de la transcrierea greșită copite În loc de copile, G. Călinescu a
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
e pestriță prepelița pestriță, dar sunt mai pestriți puii prepeliței decât prepelița pestriță" (Pamfile, 1909, pp. 79-80); "De gospogărit/ M-am gospodărit,/dar de desgospodărit,/ Nu mă pot desgospodări" (Pamfile, 1909, p. 80); * cântece-formulă: "Arici,/Arici,/Pogonici,/Du-te la moară,/De te-nsoară,/ Și ia fata lui Cicoare,/Cu cercei/De nouă lei,/Cu mărgele/De surcele", "Arici,/Arici,/Pogonici,/ Hai la moară,/ De te-nsoară,/ Și ia fata lui Cicoare,/Și boii-mpăratului/ Și caleașca Radului" (Pamfile, 1909, p.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de desgospodărit,/ Nu mă pot desgospodări" (Pamfile, 1909, p. 80); * cântece-formulă: "Arici,/Arici,/Pogonici,/Du-te la moară,/De te-nsoară,/ Și ia fata lui Cicoare,/Cu cercei/De nouă lei,/Cu mărgele/De surcele", "Arici,/Arici,/Pogonici,/ Hai la moară,/ De te-nsoară,/ Și ia fata lui Cicoare,/Și boii-mpăratului/ Și caleașca Radului" (Pamfile, 1909, p. 52); Fugi, ploaie călătoate,/ Că te-ajunge sfântul soare,/Cu un pai,/Cu un mălai,/ Cu sabia lui Mihai" (Pamfile, 1909, p. 55
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
șef era Rubin Sulimson iar secretar de redacție Gh. Chiriac. La săptămânalul de la Bârlad se puteau citi în anii 1950‐ 1952: „Se întărește gospodăria agricolă colectivă zădărnicind uneltirile chiaburești” , de I. Cărare; „Lampa lui Ilici” s‐ a aprins la S.M.T. Moara Grecilor”, de Valer Mitru; „Pentru electrificarea patriei - o consfătuire a agitatorului Chițcop Virgil cu colegii săi”, de Palmaciu Alice; „Ne‐au fost sprijin și călăuză - ecouri 176 de la muzeul româno‐ rus”, de A. Beldeanu, ultimul deși elev la Liceul „Gh.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de George Robert Butunoi, “Jurnalul de excursie la Iași”, de Oana Vârlan, SilviaNicoleta Dulgheru, cu opriri și detalieri de la Planetariu, Observatorul Astronomic - unde au rămas cu impresia unui muzeu părăsit și care, dacă ar fi mutat la Bârlad, pe “Dealul Morilor”, ar deveni, sigur, și o sursă de bani de pe urma lui, printr-o mai bună organizare a activității de cercetare dar și de “explorare” a lui; “Jurnal de Olimpiade” 14-18 aprilie 2004, la Cluj-Napoca, de Daniel Bălășoiu; “Jurnal de excursie Galați
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
este ora et labora, roagă-te și muncește. Meșteșugarii, negustorii, comercianții, bogătașii, burghezii orașelor transformă munca într-o valoare, deoarece creează bogăție. În acest sens, ei disprețuiesc trândăvia nobililor. De fapt, Evul Mediu cunoaște o evoluție tehnologică remarcabilă. Să luăm moara de vânt, moara de apă, scripetele, diferitele instrumente optice, orologiul, imprimeria... O mare parte din aceste inovații vin din Orient (cifrele romane sunt înlocuite cu cifrele arabe) sau din Extremul Orient. În spatele acestor progrese se ascunde figura meșteșugarului, a inventatorului
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
labora, roagă-te și muncește. Meșteșugarii, negustorii, comercianții, bogătașii, burghezii orașelor transformă munca într-o valoare, deoarece creează bogăție. În acest sens, ei disprețuiesc trândăvia nobililor. De fapt, Evul Mediu cunoaște o evoluție tehnologică remarcabilă. Să luăm moara de vânt, moara de apă, scripetele, diferitele instrumente optice, orologiul, imprimeria... O mare parte din aceste inovații vin din Orient (cifrele romane sunt înlocuite cu cifrele arabe) sau din Extremul Orient. În spatele acestor progrese se ascunde figura meșteșugarului, a inventatorului, a artizanului, idealul
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
strigă, întinzînd brațele. Soldatul îl ajută să coboare. Aleargă, aleargă și se aruncă în brațele mamei care se așezase pe cîmpul de iarbă de-a lungul căruia înaintau supraviețuitorii în șir. E nebun de bucurie: "O mie de puncte ca să mori de rîs. Suntem primii. Ne întoarcem acasă cu tancul. Am cîștigat!" Ridică brațele în semn de victorie. Tatăl lui îi explicase că tot ceea ce vedea în lagăr era doar un joc la care participau toate persoanele din jur. Ca să cîștigi
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
supărător în cadrul unei companii, deoarece distrage de la rezolvarea problemelor, la Hollywood, același comportament poate să-i aducă scenaristului un trai pe picior mare. Deoarece creativitatea este legată de noi forme de comportament, produse sau servicii, variabilitatea comportamentului constituie grăunțe pentru moara creativității. Există unele situații în cadrul organizațiilor în care variabilitatea nu este prețuită, iar altele în care este apreciată. În oferirea unui serviciu sau realizarea unui produs, de obicei nu ne dorim variabilitate. Vrem calitatea adecvată. Ca atare este important pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
ce se întâmplă cu tipul de comportament în timpul stingerii, puteți constata că joacă un rol foarte important în schimbarea și creativitatea la locul de muncă. Dacă întărirea pozitivă scade variabilitatea, stingerea crește variabilitatea. Amintiți-vă că variabilitatea constituie grăunțele pentru moara creativității. Se poate spune că cea mai mare parte a creativității este indusă de eliminare. Când un comportament, un proces sau o procedură dă greș în obținerea unor rezultate satisfăcătoare, comportamentele implicate sunt supuse stingerii. Vom abandona treptat vechile modalități
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
a întoarce și celălalt obraz, fructul oprit, a se spăla pe mîini, sărutul lui Iuda, a arunca primul piatra etc. Opere culturale de valoare excepțională au impus apoi tuturor limbilor aceleași construcții : călcîiul lui Ahile (Homer), a se lupta cu morile de vînt (G. E. Lessing cu referire la opera lui Miguel de Cervantes), a fi fără cap și coadă (Henry Fiel-ding), a fi sau a nu fi (William Shakespeare), a fuma pipa păcii (Fenimore Cooper); în mod similar s-au
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
zilei...”). De altfel, autorul experimentează întreaga succesiune de impresii ale avangardei românești. Principala sa inovație constă în substituirea ironică a limbajului poetic tradițional cu terminologia domeniilor modernității, plus subminarea semanticii și a funcțiilor morfo-sintactice: „apasă-te liră sterlină-te citroën-mă moară de eucalipt / și probabil să ne plimbăm / bitte iubirea mea 900 metri peste nivelul mării / văd plămânul tău cu parcuri și chaise-longue”. Că e parodiată aici chemarea eminesciană sau, aiurea, imaginea mâinilor dalbe ale iubitei („mâna ta 15 Watts”), a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
iei în proprietate comună lucruri atunci când nu ai nevoie decât unul de celălalt... iar atunci când nostru devine poveste, toate astea se întorc împotriva ta, toate ale noastre devin ale tale și numai bune de aruncat pe geam... alte pietre de moară... prea multe pietre... ca asta pe care se plimbă speriată șopârla din fața mea până s-a refugiat sub gardul viu de bougainvillea. Și dacă tot nu era să fie concert, puteam să dau artei ce era al artei, hoinărind prin
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
și retrograzi. Iașii, capitala, seamănă unei bătrîne curtezane care și-a pierdut bijuteriile; un aer de trecut și de supraviețuire se degajă din ultimul salon ce se deschide politicienilor epocii, doamnelor ce coboară din trăsurile cu blazon (Sadoveanu, Venea o moară pe Siret, 1925)". De reținut sînt consistentele, aplicatele și nu mai puțin numeroasele trimiteri la literatura românească. Trei sînt elementele, în opinia exegetei, care interțes Trama vieții moldovenești: singurătatea, beția și ploaia, toate prezente cu asupra de măsură în poezia
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
șir documentație, vizitase muzee, studiase execuția unui gen care nici măcar nu-l interesase În perioada studiilor și Înclinațiilor de tinerețe. De la galeriile cu bătălii din El Escorial și Versailles până la unele fresce de Rivera ori Orozco, de la vasele grecești la moara familiei Frailes, de la cărțile specializate la operele expuse În muzeele Europei și Americii, Faulques parcursese, cu privirea specială pe care și-o formase În trei decenii de căutare a imaginilor de război, douăzeci și șase de veacuri de iconografie belică
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
scării, lângă cărți, și, fără să-și ia ochii de la pictorul de răboi, a făcut un gest, cuprinzând tot turnul. - Cum ți s-a năzărit asta? Să faci așa ceva, aici? Faulques i-a povestit. O istorie veche. Intrase Într-o moară veche, În ruină, de lângă Valencia, pe ai cărei pereți un anonim din secolul XVII, fără Îndoială un soldat În trecere pe acolo, pictase În grisai scene de la asediul castelului Salses, din Franța. Asta Îi semănase În minte unele idei, care
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
editorial în 1972, cu volumul de povestiri Clopoțeii primăverii, urmat de alte câteva cărți dedicate micilor cititori: Inimi înflăcărate (1973), Brânduș (1975), Vulcan (1976), care urmăresc, în spiritul pilduitor al genului, procesul de formare a caracterului. A scris și nuvele (Moara ciorii, 1981), epigrame, parodii și fabule ( Din desaga cu ciulini, 1988), precum și două romane istorice, Sub cârma vremii (1986), consacrat domniei lui Vasile Lupu, și Zbucium (1989), dedicat lui Ion Neculce. Pe baza scenariilor scrise de L. s-au turnat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287782_a_289111]
-
vremii (1986), consacrat domniei lui Vasile Lupu, și Zbucium (1989), dedicat lui Ion Neculce. Pe baza scenariilor scrise de L. s-au turnat două filme. SCRIERI: Clopoțeii primăverii, Chișinău, 1972; Inimi înflăcărate, Chișinău, 1973; Brânduș, Chișinău, 1975; Vulcan, Chișinău, 1976; Moara ciorii, Chișinău, 1981; Sub cârma vremii, Chișinău, 1986; Din desaga cu ciulini, Chișinău, 1988; Zbucium, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: N. Bilețchi, Mesajul inimilor înflăcărate, „Moldova socialistă”, 1973, 31 decembrie; N. Bilețchi, Într-o nouă viață a căutărilor, „Moldova socialistă”, 1977
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287782_a_289111]
-
casă de la Stan și de la Lăudat, cu 350 aspri. Și iar a cumpărat Necula vătaf o seliște de casă de la Pătru și de la Dan, cu 350 aspri. Și iar sa-i fie lui Necula vătaf cu fiii săi o moară pe apa Motrului, pentru că a cumpărat-o de la Lupul și de la Crăciun, cu 1650 aspri și 8 livezi cu 1600 aspri și fălci de pădure cu 350 aspri, Însă 6 fălci. Și iar a cumpărat Necula vătaf un laz
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Mihail voevod și domn a toată țara Ungro-vlahiei, fiul marelui și preabunului İo Petrașco voevod „și” domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Necula cu fiii lui, câți Îi va lăsa dumnezeu, ca să-i fie jumătate de moară cu vadul din sat la Corcova, pentru că a cumpărat Necula de la Barbul fiul lui Dumitru, pentru 1370 aspri gata. Și iar a cumpărat Necula o vie la Corcova, de la Drăgăneasa, pentru 340 aspri gata. De aceia, au vândut aceștia mai
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Necula de la Barbul fiul lui Dumitru, pentru 1370 aspri gata. Și iar a cumpărat Necula o vie la Corcova, de la Drăgăneasa, pentru 340 aspri gata. De aceia, au vândut aceștia mai sus numiți oameni aceste vii și aceste vaduri de moară care sunt mai sus spuse, de a lor bună voie, cu știrea tuturor megiașilor lor din jurul satului, dinaintea domniei mele. De aceia și domnia mea a dat lui Necula, ca să-i fie acestea mai sus numite de ohabă, lui și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]