9,682 matches
-
de creație și artistul, cărora Platon le oferă o memorabilă interpretare în dialogul Ion. Comentariul său, ușor răutăcios, aruncă o lumină singulară asupra rosturilor adânci ale "inspirației poetice" și o localizează într-un fel de furor, ori frenezie înrudită cu nebunia, pe care anticii o vedeau drept o favoare sau, dimpotrivă, o pedeapsă divină: La fel stau lucrurile și cu bunii poeți lirici, la fel cum cei cuprinși de frenezie coribantică nu sunt, când dansează, în mințile lor, tot așa nici
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
artistice, un răspuns la problemele artei moderne. În confruntarea cu "iraționalul", pictorul a găsit în psihiatrie și psihanaliză aliați. El a fost cel care a atras atenția suprarealiștilor, la începutul anilor '30, asupra resurselor "poetice" ale delirului paranoic. Folosind potențialul nebuniei, pictorul spaniol se înscria astfel în programul mișcării. Interogarea granițelor în continuă mișcare dintre normal și patologic este centrală pentru primul Manifeste du surrealism (1924). În acest context, Dalí își propune să reorienteze activitatea grupului, înlocuind dicteul automat și "povestirile
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Tomi tertii, pars prima: 225-415). În volumul al VII-lea al versiunii franceze a lucrării (Nosologie méthodique ou distributions des maladies en classes, en genres et en espèces, 1772), cea de-a VIII-a clasă de boli, sub titlul generic "nebunie, delir" (lat. vesaniæ), este prezentată astfel: Bolile din această clasă, pe care latinii le numesc morbi vesani sau vesaniæ, sunt cele ale căror simptome principale includ "o eroare, o alienare, un delir, o demență a sufletului, sau o dereglare a
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
numesc morbi vesani sau vesaniæ, sunt cele ale căror simptome principale includ "o eroare, o alienare, un delir, o demență a sufletului, sau o dereglare a imaginației, judecății, dorinței ori voinței". Grecii le numesc paraphornici, ele desemnând o formă de nebunie, asociată cu febră mare și cu demență; ei le numesc astfel de la paraphrosine, ceea ce înseamnă ,,delir", unde phrene, înseamnă ,,spirit", ,,suflet" sau parafero, "eu transport", cam în aceeași manieră în care francezii numesc delirul transport (pp. 5-6). La început de
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Catedre de psihiatrie de la Leipzig (Germania), extinde sensul inițial al termenului (folosind germ. Verrücktheit și "paranoia" ca sinonime) pentru a cuprinde și percepțiile false semnalate chiar și în absența febrei. În lucrarea sa din 1818, Lehrbuch der Störungen des Seelenlebens, "nebunia însoțită de demență" (ecstasis paranoia) este descrisă ca o dereglare a intelectului ce nu afectează nici trăirile emoționale, nici voința pacientului: "Simptomele nebuniei pure sunt asociate cu pervertirea conceptelor și capacității de judecată... Boala preia controlul atât asupra intelectului, cât
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
false semnalate chiar și în absența febrei. În lucrarea sa din 1818, Lehrbuch der Störungen des Seelenlebens, "nebunia însoțită de demență" (ecstasis paranoia) este descrisă ca o dereglare a intelectului ce nu afectează nici trăirile emoționale, nici voința pacientului: "Simptomele nebuniei pure sunt asociate cu pervertirea conceptelor și capacității de judecată... Boala preia controlul atât asupra intelectului, cât și asupra imaginației pacientului... Domeniul nebuniei se reduce și, drept rezultat, forma ei se schimbă cu totul... Intervenția intelectului duce la o conștiință
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
este descrisă ca o dereglare a intelectului ce nu afectează nici trăirile emoționale, nici voința pacientului: "Simptomele nebuniei pure sunt asociate cu pervertirea conceptelor și capacității de judecată... Boala preia controlul atât asupra intelectului, cât și asupra imaginației pacientului... Domeniul nebuniei se reduce și, drept rezultat, forma ei se schimbă cu totul... Intervenția intelectului duce la o conștiință parțială" (cf. Shorter 2005: 206). Mai mult, Heinroth avansează ideea că delirurile nu sunt generate doar de boli fizice, așa cum se credea până
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
ei că sunt niște nebuni raționali (des fous raisonnables)" (II: 32, 49-50). Wilhelm Griesinger sugerează în manualul său din 1845, Die Pathologie und Therapie der Psychischen Krankheiten, conceptul de "iraționalitate" (Verrücktheit /folie systematisée), prin care înțelege "acele forme secundare de nebunie unde, deși afectele morbide s-au redus semnificativ sau chiar au dispărut complet, individul nu se însănătoșește, ci este în continuare afectat, manifestând la modul cel mai vădit idei delirante fixe pe care le cultivă cu grijă și le repetă
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
328). În articolul Du délire des persécutions, publicat în anul 1852 în Archives générales de la médecine, Ernest-Charles Lasègue avansează ideea (nouă în psihiatria franceză, care ignora contribuțiile lui Griesenger) că delirurile paranoide (délires de persécutions) constituie o boală separată de nebunia nediferențiată. Psihiatrul francez deplânge faptul că până la el, din lipsa unor criterii omogene de clasificare, "sub eticheta comună de nebunie (aliénation), cele mai neasemănătoare forme de patologie au fost grupate la un loc, dacă nu chiar confundate într-o falsă
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
nouă în psihiatria franceză, care ignora contribuțiile lui Griesenger) că delirurile paranoide (délires de persécutions) constituie o boală separată de nebunia nediferențiată. Psihiatrul francez deplânge faptul că până la el, din lipsa unor criterii omogene de clasificare, "sub eticheta comună de nebunie (aliénation), cele mai neasemănătoare forme de patologie au fost grupate la un loc, dacă nu chiar confundate într-o falsă unitate"; el distinge "nebunia generalizată" (délires généraux), ce afectează toate funcțiile mintale, de "nebunia parțială" (délires partiels) care lasă cea
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
deplânge faptul că până la el, din lipsa unor criterii omogene de clasificare, "sub eticheta comună de nebunie (aliénation), cele mai neasemănătoare forme de patologie au fost grupate la un loc, dacă nu chiar confundate într-o falsă unitate"; el distinge "nebunia generalizată" (délires généraux), ce afectează toate funcțiile mintale, de "nebunia parțială" (délires partiels) care lasă cea mai mare parte a domeniului intelectual neatins și propune ca delirul de persecuție (le délire de persécutions) să fie tratat ca o entitate de
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
de clasificare, "sub eticheta comună de nebunie (aliénation), cele mai neasemănătoare forme de patologie au fost grupate la un loc, dacă nu chiar confundate într-o falsă unitate"; el distinge "nebunia generalizată" (délires généraux), ce afectează toate funcțiile mintale, de "nebunia parțială" (délires partiels) care lasă cea mai mare parte a domeniului intelectual neatins și propune ca delirul de persecuție (le délire de persécutions) să fie tratat ca o entitate de sine stătătoare în cadrul nebuniei parțiale (pp. 129-133). În psihiatria modernă
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
ce afectează toate funcțiile mintale, de "nebunia parțială" (délires partiels) care lasă cea mai mare parte a domeniului intelectual neatins și propune ca delirul de persecuție (le délire de persécutions) să fie tratat ca o entitate de sine stătătoare în cadrul nebuniei parțiale (pp. 129-133). În psihiatria modernă, termenul de "paranoia" a fost folosit pentru prima dată de Karl Kalhbaum, în Die Gruppierung der psychischen Krankheiten (1863). Se observă aici că în "diastrefii" - termenul propus pentru a face referință la diferite forme
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
în Die Gruppierung der psychischen Krankheiten (1863). Se observă aici că în "diastrefii" - termenul propus pentru a face referință la diferite forme de delir, rezervându-se termenul de "paranoia" pentru "tulburările inteligenței" - personalitatea pacienților nu se deteriorează ca în cazul "nebuniei depline" (vesania) și că ei pot trăi mai departe perfect normal, dacă exceptăm "natura foarte parțială" a tulburării lor mintale. "Anormalitățile patologice ale vieții lor intelectuale", spune autorul, "vor fi considerate multă vreme perversități morale, bizarele lor acțiuni, insultele și
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
între 1883 și 1915. În ediția a II-a, Psychiatrie: ein kurzes Lehrbuch für Studierende und Ärzte, în care evoluția clinică devine criteriul esențial pentru a distinge maladiile mintale vindecabile (melancolia, mania, delirul și stările acute, epuizarea) de cele incurabile (nebunia periodică sau circulară, delirul cronic, care corespundea pe atunci cu ceea ce psihiatria franceză numea folie systématisée, démence sau, mai simplu, "paranoia"), autorul face următoarele observații asupra unui caz de paranoia: Cele mai substanțiale dereglări mintale pe care le-am perceput
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
progresivă a interpretărilor delirante; 5) incurabilitate, dar fără a conduce la demență" (pp. 3-5). Delirul de interpretare (délire d'interprétation), la rândul lui, este parte a unui grup mai mare de stări delirante cronice pe care autorii le numesc sugestiv "nebunii inteligente" (folies raisonnantes) și le caracterizează astfel: Cu excepția iluziilor bine circumscrise (délire partiel), pacienții își păstrează vivacitatea intelectuală, fiind adesea foarte dispuși să-și argumenteze și să-și apere propriile convingeri. Subiecții nu se califică pentru epitetul "nebun" (aliénés), ei
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
nici una dintre aceste diferențieri nu e satisfăcătoare, întrucât se bazează doar pe criterii subiective. Cel mai des, delirurile sunt clasificate după conținutul lor, pe baza temei delirante specifice (DSM-IV), astfel: Cunoscută și sub numele de "psihoză pasională", "sindrom Clérambault" sau "nebunia fetei bătrâne" (Kraepelin 1921), erotomania este un delir cu structură paranoidă și expresie personală, pacientul său tipic fiind o femeie de vârstă mijlocie, dezamăgită în dragoste și acum amorezată - tipologia a fost apoi dezvoltată (Kretschmer 1925). Delirul se manifestă sub
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
de asemenea statutul și autoritatea, chiar întreaga ființă; descris încă din secolul XIX-lea, el este de cele mai multe ori precursorul unui episod depresiv sau schizofrenic. ■ Tulburarea delirantă indusă (induced delusional disorder), într-o clasă distinctă (ICD-10: F.24) ce include "nebunia în doi" (folie à deux), tulburarea paranoidă sau psihotică indusă (induced paranoid or psychotic disorder) și psihoza simbiotică (symbiotic psychosis), este descrisă drept o maladie împărtășită de două sau mai multe persoane cu strânse legături sentimentale între ele, dintre care
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Breton, dar și o serie de contribuții eseistice semnate de diverși autori, redactate astfel încât să simuleze diferite stări de instabilitate mentală (debilitate, manie acută, dementia præcox, paralizie generală, inclusiv "delirul de interpretare"), vrând prin aceasta să sugereze că granița dintre nebunie și normalitate este doar o simplă convenție socială, direct legată de gradul de suprimare a manifestărilor creatoare ale subconștientului individual, în sens freudian. Totuși, nici unul dintre membrii grupării, cu excepția lui Salvador Dalí, nu a manifestat vreun interes exclusiv și persistent
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Le Surréalisme au service de la Révolution și Minotaure, ori în volume de autor precum La femme visible (1930) sau Le Mythe Tragique de L'Angélus de Millet (1936). El leagă această activitate, după cum indică numele metodei, de o formă de nebunie sau tulburare mentală, paranoia, înțeleasă ca o dereglare a personalității, caracterizată prin delirul sistematic, pe care o simulează în mod deliberat. Faimoasa lui declarație " Singura diferență dintre mine și un nebun este că eu nu sunt nebun!" (1994: 17), dobândește
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
un model idiosincrasic al realității, dar care are o logică internă perfect funcțională, indiferent cât de absurdă ar putea fi aceasta și oricât de mult deviază autorul de la înțelegerea obișnuită a realității. Desigur, Dalí nu proclamă o stare voluntară de nebunie, admiră în schimb agilitatea mentală, creativitatea imaginativă a paranoicului. Pictorul este interesat în primul rând de percepțiile afective specifice paranoicului, un individ înzestrat cu sus-numita facultate putând, "după dorința sa, să vadă cum se schimbă succesiv forma obiectului luat din
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
de mecanismele normale ale rațiunii. Diferența constă în aceea că, la metoda propusă de Dalí, "delirul paranoic" rămâne doar un mod de percepție. Pictorul spaniol își construiește, în bună măsură, concepția asupra paranoiei pe baza relației dintre literatură, artă și nebunie, explorată ca proces creator de Gabriel Dromard și Alexandre Antheaume, în Poésie et folie. Essai de psychologie et de critique (1908), o demonstrație, astăzi căzută în uitare, despre "delirul de interpretare". De la ei pare să preia Dalí ideea că falsitatea
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
propovăduit răspîndirea fotbalului pînă-n mijlocul deșertului Kalahari și pînă pe ultimul atol locuit din Pacific. Conform acestei politici, există șanse reale ca, în viitor, Vanuatu sau Groenlanda să se califice la Megamondialele cu 32 de echipe, iar fotbalul să ajungă nebunie și drog printre locatarii igluurilor. Numai că FIFA își poate permite această generozitate, fiindcă selecționata ei nu trebuie să-și măsoare forțele cu vîrcolacii de pe Lună sau cu eventualii omuleți verzi de pe Marte. Pe cînd echipa națională a României, cea
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
sub dimensiunea scrîntelii piramidale a lui Abramovici. Așadar, premisele ratării boeme sînt îndeplinite cu vîrf și îndesat. Cînd mister gospodin Roman toacă agoniseala petrolului siberian pe băieți cu cercei mulți și victorii puține, ai toate șansele să te molipsești de nebunia generală și să ajungi, ca în cazul lui Mutu, din vîrf retras, vedetă în rezervă. De vină sînt și accidentările, izvorîte din duritatea campionatului englez, dar parcă Henry, Van Nistelrooy, Reyes, Cristiano Ronaldo și alți stranieri implantați în părți mai
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
creat de modernitatea europeană dezvoltă ceea ce poate fi numit − consideră Dubois − "complexul lui Prometeu", ale cărui avataruri sau ecouri (supraomul, victoria raselor superioare, repartiția egalitaristă a bunurilor) duc în practică la eșecuri tragice, cum știm, considerate a fi "crizele de nebunie ale modernității" (32-33). Emergența însă a unei mitologii a timpurilor moderne, după perioade tumultuoase de căutări identitare, apare ca o "passation d'héritage" (Dubois 33), în care se regăsesc, adaptate, valorile fundamentale ale păgânismului și ale creștinismului, dar mai ales
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]