9,128 matches
-
după absolvire, obosiți, plictisiți, irosiți de priveliștea pe care le-o oferea presa dinăuntrul ei, când nu deveniseră trup și suflet părtași în diverse campanii. După doar câteva săptămâni, nu luni ori ani, învață repede "adevărata" școală de jurnalism a patronilor și par a uita cu totul ceea ce apărau sau de ce erau oripilați în vremea studenției. Universitatea nu poate face mare lucru, dacă societatea nu trage la aceeași căruță. Universitatea, la noi, la propriu, este înlăuntrul Cetății. Măcar universitățile americane nu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
câțiva ani, invitat la o întâlnire cu studenții de la Jurnalistica ieșeană, am constatat că nu are încredere în Universitate, cel puțin nu în formarea viitorilor ziariști. Cu această demisie, poate va înțelege să sprijine instruirea tinerilor noștri colegi, în de-trimentul patronilor de presă care, acum, îl oripilează. Liviu Antonesei: Nu cred că din pricina faptului că este autodidact s-a întâmplat acest lucru. Aș vrea să spun că poate dintr-o anumită candoare care nu exclude luciditatea maximă și spiritul critic dus
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
mediu social mai larg. Deci, oferă partea "de meserie", de profesionalizare și, repet, o anume deschidere culturală indispensabilă unui jurnalism de calitate. Dorin Popa: Multe pot fi făcute și regândite, pentru a nu-i lăsa pe tinerii jurnaliști la cheremul patronilor inclusiv accentuarea importanței culturii generale, cea care i-ar putea în primul rând responsabiliza. Noi, în presa studențească, eram atrași, mai ales, de alternativa culturală care ni se oferea. Aproape tot ce a avut mai bun România, din punct de
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
avut în componență ziariști plecați de la "Dialog", dar mai ales de la " Opinia...". L-ai amintit pe Tatulici, așa, autoironic, înțeleg. Dar există pădure fără uscături? Nu știu în ce măsură conflictele publice dintre diverse media sunt partea vizibilă a unor conflicte dintre patroni ori se datorează reacțiilor umorale ale redacțiilor, dar mi se par benefice, măcar pentru că alungă pericolul unei prese monolitice! Dorin Popa: Pentru mine, "Dialogul" lui Sandu Călinescu a fost prima facultate. Să nu uităm "Forum studențesc" de la Timișoara, cu Ioan
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
le-au făcut deja, nu pot să nu le pun (și) în contextul conflictului tot mai aprig dintre cele două ziare care durează de mai multe luni. Nu știu în ce măsură aceste conflicte publice sunt partea vizibilă a unor conflicte dintre patroni ori se datorează reacțiilor umorale ale redacțiilor, dar mi se par benefice, măcar pentru că alungă pericolul unei prese monolitice! Și, ca să fiu corect până la capăt, d-na Lupea confirmă totuși, fie și cu jumătate de gură, afirmațiile făcute de CTP
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Liviu Antonesei: Cum de ce? Pe de o parte, CTP, tocmai din cauza imensei popularități, dar și a felului său incomod de a fi, nu este cel mai simpatizat membru al breslei în interiorul acesteia! Pe de alta, e clar că sunt protejați patronii din presă. De ce? Păi, ai un răspuns chiar în "Evenimentul Zilei" de mâine, dacă te duci pe net și citești acum articolul "Magnații "magneți" din presa românească", afli cam la ce scoruri au ajuns salariilor multor jurnaliști mai ales ale
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
vreun interes să se audă semnale de alarmă? Să fim serioși, monșerule! Dâmbovețește vorbind, ziariștii e și ei oameni, iar foamea lor e la fel de mare ca a oricărui alt trăitor în România tuturor contrastelor. Păi, nu e mai bine la patron generos, care te plătește în mii de euro decât în presa locală, să spunem, în care oameni care fac presă din 1990 primesc vreo 5 milioane de lei în mână? Lei vechi, nu înțelege greșit, rogu-te! Dorin Popa: Parcă
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
vreo 5 milioane de lei în mână? Lei vechi, nu înțelege greșit, rogu-te! Dorin Popa: Parcă nu prea se mai zărește cerul, dacă lucrurile stau așa. Înseamnă că Adrian Năstase, cu publicitatea plătită preferențial, era un naiv pe lângă noii patroni din presă, care au mărit enorm potul: și-au cumpărat "presa"? Liviu Antonesei: Cine știe? Poate că Scrisoarea... CTP-ului, demisia Corinei Dragotescu, alte gesturi pe care le simt în aer vor mișca opinia publică și vor obliga presa să
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
noua conduită din media publice. Ah, am primit câteva observații tehnice! Realizând emisiuni TV de vreo opt-nouă ani, la început spuneam "stimați telespectatori"... Dar mi-am intrat repede în mână! Păi, da, Năstase a fost un naiv! Tocmai cei cumpărați, patronii și șefii din presă l-au și trădat când au simțit "schimbarea". Magnații sunt mult mai abili, și-au înfeudat o bună parte din mâna de lucru din presă! Dorin Popa: S-a tot vorbit despre sfârșitul tranziției românești, dar
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
a fi și un mijloc de spălat banii. Iar asta e, cu adevărat, grav, foarte grav. Când speli bani, de fapt, nu te interesează cât recuperezi ca bani curați, ci numai dacă recuperezi astfel de bani. Neinteresându-se cât recuperează, patronul sau, cu o formulă prezidențială, "grupul de interese" nu este foarte preocupat de calitatea acestei afaceri colaterale, care este presa, iar asta înseamnă, de fapt, că nu este interesat de calitatea presei pe care o scoate pe piață. Oare din
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
sunt nu mi se impun vreun fel de restricții. Ce vreau să spun? Că nu aș respinge o asemenea propunere "din principiu" că, dacă merg la principii, și TV Bit e asociată cu Antena 1 Antena 3, care au un patron la fel de controversat ca și SOV! Ce mă interesează? Un sigur lucru să-mi fac singur politica editorială, pentru că știu să o fac și echilibrată, și civilizată, fără să-mi reprim propriile mele opinii. Același lucru îl apreciez și la Radio
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și intelectual / 218 Germanii nu par a fi deloc șmecheri și o duc foarte bine, în vreme ce românii sunt foarte șmecheri, dar o duc prost. / 224 Nu știu în ce măsură conflictele publice dintre diverse media sunt partea vizibilă a unor conflicte dintre patroni ori se datorează reacțiilor umorale ale redacțiilor, dar mi se par benefice, măcar pentru că alungă pericolul unei prese monolitice / 227 Nu aș crede pe nimeni altcineva care ar declara asta; pe liderul deținuților politici încă îl mai cred. D-l
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
mic-mare, slab-puternic se inversează, piticul din basm dovedindu-se mai isteț și mai puternic decât uriașul, degetul cel mic de la mână (auricularul) este învestit cu deosebite însușiri magico-profetice. El era dedicat zeului Hermes - mijlocitorul dintre cei vii și cei morți, patronul artelor și cunoștințelor oculte. Numele auricular (fr. auriculaire) este legat de unii etimologi de latinescul aurum. Asemenea legătură nu poate fi total exclusă, deoarece, în vechime, inelele puteau fi purtate și pe acest deget, precum apare în poezia eminesciană: Pune
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
dornică de a colabora cu fasciștii, dar L'Osservatore Romano și La Civiltà Cattolica nu erau de acord. În același an, Papa Pius XI, prin enciclica Rerum omnium (26.I.1923)232, l-a desemnat pe Sfântul Francisc de Sales patron al jurnaliștilor, încurajându-i pe aceștia să apere doctrina creștină. Asociația "Azione Cattolica Italiana" (ACI) a jucat un rol important în pontificatele Papilor Pius XI și Pius XII; ea a sprijinit și a furnizat conducători pentru PPI, deși teoretic se
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și a informațiilor legate de evenimentele contemporane care s-au petrecut (inclusiv politice). În anul 1914, publicația cuprindea rubrici permanente, precum: "Cronologia pe anul 1914 (anul în care apărea), Sărbătorile de păruncă, Posturile în Eparhia de Iași și București, Sărbătoarea Patronului, Calendarul cu notițe"661. Existau materiale ce apăreau constant: în anul 1914 au fost editate următoarele articole: "Un înger al binefacerii, Viața cuvioasei Maria Lataste (ambele erau traduceri), Petru Șchiopul și catolicismul în Moldova, Catolicii și acțiunea militară a României
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
se scriau materiale despre copii, pentru că aceștia simbolizau ipostaze ale Pruncului Iisus. În timpul Postului Mare apăreau articole în care se explicau patimile Domnului. Sfântul Iosif a constituit și el un exemplu moral (tatăl purtător de grijă al lui Iisus), fiind patronul Bisericii și un model pentru muncitorul modest. Sfinții Petru și Paul erau considerați stâlpii Bisericii și martiri ai acesteia, de aceea erau deseori evocați. Un rol important în paginile revistei l-a ocupat Maica Domnului, Născătoarea de Dumnezeu, care oferea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
veniți, să se bucure de viață și să se afirme în acest avânt neobișnuit. Creator de istorie și de legi, de calcule matematice și astronomice, de calendar și unități de măsură, Thot era identificat Logosului și considerat stăpânul bibliotecilor și patronul scribilor, el însuși fiind și secretarul zeului Ré (Ra), simbol al soarelui și legislator al universului, zeul luminii și al apelor binefăcătoare, ca apa vieții. Dar Thot, demiurgul și cel a toate știutor, era considerat și autorul Cărții Magiei (42
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
tovarăși, București, 1951; L. Kosmodemianskaia, Povestiri despre Zoia și Șura, București, 1951; E. Vorobiov, O dimineață cu vânt, București, 1951 (în colaborare cu Nina Melicenko); Leon Kruczkowski, Kordian și țăranul, București, 1952 (în colaborare cu Teodor Holban); Turek Svatopluk, Fără patron, București, 1955 (în colaborare cu Jean Grosu și V. Bănățeanu); V. Kaverin, Doi căpitani, București, 1956 (în colaborare cu Lidia Zamfirescu); A. Verșinin, Cei ce merg împotriva curentului, București, 1956 (în colaborare cu E. Antonescu); Aleksandr Fadeev, Înfrângere, București, 1957
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
prostituate de rând. Ca și curtezanele reale, pseudocurtezanele întrețin relații de intimitate erotică cu sau fără implicare afectivă, selectiv, în temeiul propriilor interese (economice, politice, culturale, filantropice). Ele se oferă, când vor și cui vor, dacă sunt independente. Dacă au patroni, respectă și solicitările acestora. Pseudocurtezanele stradale și din bordeluri sunt numite meliorativ astfel, pentru a păstra unitatea lucrării. Și ele, având însă poziții defavorizatoare, comparativ cu celelalte, sunt beneficiarele sexului multiplu plătit. Sexualitatea creatoare și distrugătoare în mituri Mitul, după
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
săvârșească turnări în cinstea altor dumnezei, ca să Mă rănească pe Mine. (Ieremia, 7: 17-18). Zeități egiptene Nut este zeița egipteană a bolții cerești despre care se spune că a născut clandestin cinci copii cu zeul Thot, zeu misionar și civilizator, patronul scrierii, istoriei, științelor, invențiilor. Cei cinci copii au fost: Osiris, Isis, Horus, Seth, Nephthys. Nut descindea din perechea divină, Shu, zeul aerului, și Tephnut, zeița apei. Era soția lui Geb, zeul pământului. Imagistic era reprezentată ca o femeie tânără, cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
urau. El este cel ce a generat iubirea dintre Didona și Enea, Daphne și Apollo. El însuși s-a îndrăgostit de Psyche. Statuia lui era prezentă în gimnazii, locuri de antrenament al tinerilor pentru competiții sportive, de aceea era și patronul relațiilor erotice dintre maeștri și discipoli, fapt cunoscut și practicat drept pederastie. Dionysos este fiul lui Zeus și al Semelei pe care Hera s-a răzbunat și a făcut astfel încât să ardă de vie. Zeus a salvat fătul din pântecele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
profesorii de arte, cu distribuitorii de bijuterii și parfumuri, cu confecționerii de ghirlande. Aveau relații și cu cei din lumea interlopă; fie se îndrăgosteau de hoți și de bandiți, fie mijloceau prinderea și pedepsirea lor. Unele curtezane rămâneau în întreținerea patronilor, altele deveneau independente. Unele renunțau la acest mod de viață în favoarea căsătoriei, altele își mențineau relații durabile în concordanță cu interesele lor. Vatsyayana, legendarul autor al textului erotic Kama Sutra (sec. IV d.H.), reluând idei ale antecesorilor săi, în special
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sugera erotismul. Nu aveau voie să se îndrăgostească, altfel nu ar mai fi fost disponibile să ofere stări de delectare, nu aveau voie să se căsătorească decât după ce renunțau la această rafinată meserie. Dacă din relații acceptate sau impuse de patroni rezultau copii, și-i creșteau, discret, singure. Regula de aur a meseriei gheișelor era aceea de a se preface îndrăgostite, dar să nu se îndrăgostească. Cum se recrutau gheișele? Se căutau copile de cinci-șapte ani, de regulă din familii modeste
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
frumusețe seducătoare a trezit pasiunea celui de al 18-lea fiu al împăratului Xuang Zong din dinastia Tang și a ales-o ca soție. Socrul ei și tatăl soțului ei, Xuang Zong (712-756), iubitor de artă și poet, supranumit Sfântul Patron al Artelor datorită performanțelor culturale din vremea sa, a înființat: Academia de Artă Hanlin, Grădina cu pere de aur, o nouă bibliotecă imperială, Biblioteca Înțelepților, o Școală de Studii Literare a Palatului, Templul budist de la Dun Huang. În capitala de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ramura spaniolă a familiei Borgia, Rodrigo (1431-1503) a urcat în ierarhia ecleziastică, ajungând episcop și apoi papă, sub numele papa Alexandru al VI-lea (1492-1503). Bărbat chipeș, inteligent, cultivat și extrem de ambițios, episcopul Rodrigo a fost un priceput administrator și patron consecvent al artelor. A împodobit sălile Vaticanului cu opere de artă de valoare, i-a comandat lui Michelangelo reconstruirea Bisericii Sfântul Petru din Roma. Episcopul Rodrigo, devenit papa Alexandru al VI-lea, este cunoscut și prin viața personală scandaloasă; a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]