10,542 matches
-
o onctuozitate catolică. În fond, un farsor foarte ambițios. Te omoară cu complimentele (după câteva îi cere portretul).“ Ionel adaugă: „Prea a forțat nota, cu atât mai mult că nu pleacă câtuși de puțin mulțumit. Regele, în discursul său, a pomenit de Battenberg, de luptele noastre în Bulgaria și a băut pentru dezvoltarea pacifică a Bulgariei. El ar fi voit pentru suită decorații mai mari și cred chiar că ar fi voit să mai fie reținut. [Poimâine primesc pe ducesa de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
femeie care își făcuse datoria închisă într-o locuință așa de murdară, lipsită de tot ce era viața ei obișnuită. Nu mă gândeam la răzbunare. A și fost pornită cu primul tren. Abia sfârșisem cu d-na Jagow și mă pomenii cu baronul Taxis de la Legațiunea austro-ungară. Venise să-mi ceară sprijinul pe lângă Ionel pentru a nu fi expulzați din fosta lor legațiune, Str. Vamei, cerută de diplomații francezi, al căror locaș fusese devastat în timpul ocupației. Nu aveau cu ce-și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ei, că a purtat o 9 luni inconștientă de ce se petrecea în sânul său, că mișcările copilului, deformarea corpului ei nu i-au dat nici o grijă și că într-o bună noapte a fost apucată de dureri și s a pomenit cu copilul lângă dânsa! De aceea nu a prevenit pe Ionel, nu a spus nimic la nimeni, nici doamnei Adela Moruzi. Acum voia să legitimeze copilul prin căsătorie. Colonelul Roznovanu o cerea și fratele Sebastian Moruzi amenința să-l omoare
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
așa de sumar și neprevăzut și luă atitudinea în care persistă de atunci. Miniștrii însă mai girară câteva zile ca să pună ordine în hârtiile lor și să suprime multe acte. În fine, duminică, după un interregnum cum nu se mai pomenise, sosește regele în București. După demisia întregului cabinet și consultarea președinților Corpurilor legiuitoare, șefii partidelor fură chemați: Duca, cel dintâi, Iorga nu veni de la Văleni, Maniu, nemaifiind șef, nici nu fu chemat. Toți povățuiră: un guvern liberal. Regele însă puse
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ce trecea. Dobrescu luase concediu de o lună și trebuia să nu mai revină, asemenea și Angelescu de la Banca Națională. Succesul electoral fu deplin și stabilirea programului liberal asigurată. Garda de Fier dizolvată, mulți din căpetenii arestați. Deodată, Dinu se pomeni că regele face greutate pentru numirea lui Ottulescu 304 ca guvernator la Banca Națională în locul lui Angelescu, al cărui concediu expirase. De rândul acesta nu mai putea ceda, căci i se luau mijloacele de a lucra cu succes la greaua
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la dânșii. Acestea erau numai manevre de sus pentru a rupe partidele. Când însă își făcură socotelile și văzură în tot cursul nopții că nu au nici un sorț să reușească, întoarseră cojocul și jocul. Delegația, care era la Dinu, se pomeni cu grupul perfid, Tătărescu în cap, fără Franasovici, veniți să roage pe Dinu să primească șefia. Era un spectacol ridicol prin nedibăcia cusută cu ață albă, dar majoritatea se prefăcea convinsă și șeful fu ales în unanimitate. Titulescu însă, sosit
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de noi. Se numi Dinu consilier regal. Refuză ca să se solidarizeze cu deciziuni luate dinainte și să ascundă răspunderile. Îngrijorarea și revolta în Ardeal erau la culme. În noaptea de 29/30 august, joi spre vineri, Dinu, la Drăgășani, se pomenește cu polițaiul care îi comunică chemarea la rege de urgență. La început refuză, din cauza rezultatului ultimei audiențe. Aflând însă că se chemase cu trenuri speciale pe Maniu de la Bădăcin, pe Iorga de la Băile Herculane și [pe] George Brătianu din Moldova
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
coroană, ci ca să fie executat ca ceilalți gardiști. „Nu viu, domnule, de vrei să mă omori, omoară-mă aici, nu mai mă târî pe stradă.“ A trebuit să-l scoată și să-l ducă cu zorul la Palat, unde se pomeni la masa consilierilor regali. Regele prezidă consiliul din noaptea de 29/30 august. Urdăreanu îl seconda. Dinu a vorbit cel dintâi. A combătut cu vigoare cedarea Ardealului și admiterea arbitragiului, garanțiile oferite nereprezentând nici o valoare. Trebuie luptă și salvată onoarea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
zis ca așa ceva pot să fac și eu. După 4 luni de ucenicie la dânsul, m-am rupt de stilul lui, deoarece doream foarte mult să am un stil al meu personal și fără influențe. Poate ar fi bine ca să pomenesc aici primul meu tablou de artă naivă, care se cheamă ,,Bagă bețe-n roate”, era un car cu boi, și un om care băga bețe-n roatele de la car”. Acesta este primul meu tablou de pictură naivă, datat septembrie 1984
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
sufletul la gură, grăbit și curios să văd ce am primit. Îmi trimiseseră ,,Buletinul informativ” de pe luna lui august, răsfoindu-l, găsesc articolul redactat de Viorel Rău cu prilejul taberei de pictură de la Gărâna, în care eram toți cei prezenți, pomeniți cu câte o mică caracterizare, reproducând și o fotografie de grup pe care ne-o făcuse în tabără. Surpriza cea mare a fost că lucrarea mea, “Cabana Gărâna” ce fusese mult discutată de către organizatorul taberei, căreia îi lipsea țigla, era
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
lui Czihak pentru Moldova sunt evidente. Sunt prezentate străinătății, cu entuziasm, cele dintâi realizări științifice ale principatului: "Moldovanul e bogat dotat din natură apreciază Czihak așa că orice învățământ în orice direcție nu poate rămâne fără folos". În această împrejurare, el pomenește și despre intenția de a se înființa o facultate de medicină la Iași, arătând că "este nădejde și pentru deschiderea unui curs juridic și chirurgical". Colecția muzeală a Societății de medici și naturaliști s-a îmbogățit deosebit de mult și datorită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
poate transmite unele imagini despre acest obscur ospiciu. Documentul, cuprinzând un număr de 26 de pagini, poartă denumirea de "revizia făcută bolniței de esaltați de la Sf. Mănăstire Adam" și a fost întocmit în luna ianuarie 1851. Menționăm că, deși se pomenește de o bolniță, din cuprinsul dosarului rezultă că instituția avea un caracter mai evoluat, de ospiciu, fiind specializată exclusiv în internarea și tratarea bolnavilor mintali. De altfel, pe parcursul dosarului întâlnim, în repetate rânduri, când termenul de bolniță, când acela de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de femei alienate de la mănăstirea Adam, desprindem câteva fapte: mai întâi vechimea acestui ospiciu organizat, desigur, de către mănăstire cu mult înainte de 1866, când a fost trecut sub administrația Epitropiei Sf. Spiridon. Este caracteristică pentru vechimea acestei instituții existența unui sigiliu, pomenit de revizori ca existent în inventarul ospiciului printre obiectele de la cancelarie și denumit ca "sigiliu al stabilimentului din 1833". Cum nu putem fixa data de început a existenței bolniței și apoi a ospiciului de la mănăstirea Adam, nu putem deduce nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
reticență, excelența profesională a lui Nae Niculescu, pe care îl situa foarte sus în ierarhia profesională. Îmi amintesc de multe episoade de acest gen, proclamând valoarea de medic și om a lui Nae, mult prea multe pentru a le putea pomeni. * "Opera magna" a profesorului Nae Niculescu a fost Spitalul de copii din Iași. Cine cunoaște, cu realizările și cu lipsurile lui, acest spital, își imagiează ce efort, câtă energie, ce inteligență și câtă viclenie a necesitat construcția acestui spital. Este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Bogza, lideri necontestați ai scriitorimii, iar în imediata lor vecinătate Dumitru Popescu, noul secretar cu propaganda. Discuția, poate pentru că era convențională, formală, a decurs într un climat destins, până când unul dintre vorbitori, al cărui nume nu are rost să-l pomenesc aici, a recurs în cuvântul său, pentru a-și dovedi probabil vigilența ideologică, la o demascare în stilul de odinioară, la care părea, oficial, să se fi renunțat. El a pretins, așadar, că în ultimul timp se devia ideologic, că
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Matei logica impecabilă și implacabilă. Viața era în acei ani cum era, posomorâtă, cenușie, neoferind trăitorilor în acel orizont motive prea multe de bună-dispoziție. Adeseori ni le inventam. Venind vorba odată de lecturile din copi lărie, unul dintre noi a pomenit de Ionescu Morel, un autor prolific de odinioară, confecționator de istorioare morale pentru copii și adolescenți. Azi cine-l mai știe, dar noi îl citiserăm. Îmi și aduc aminte două titluri: Țuș-Țuș, romanul unui măgăruș și Mai sunt oameni buni
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
abrupt dacă omul cu barbă colilie, care apărea la televizor în spatele lui Iliescu, nu mi se părea că seamănă cu unul Gelu Voican, trebuie să-l fi cunoscut, se învârtea pe vremuri pe lângă onirici, pe undeva pe la margine. Sau te pomenești că o fi chiar el? — Da, e chiar el, i-am răspuns, nu „seamănă“, ci e chiar el, lucru sigur. — Măi să fie, a făcut Țepeneag, păi atunci înseamnă că aici chiar a fost revoluție, numai în revoluții se văd
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
literară axată pe acest set de reprezentări, și eu însumi, luat de val, am făcut caz de ele, identificându-le în povestiri de D.R. Popescu, Nicolae Velea sau Vasile Rebreanu. Dar și la poeți le-aș fi putut găsi (am pomenit de Labiș), și ei îndatorați acestui inventar tematic, de la Nichita Stănescu la aproape oricare dintre confrații săi șaizeciști. Își descoperiseră drama: fiind copii în vreme de război, nu se bucuraseră de copilărie, aceasta le fusese furată, nu se jucaseră, candoarea
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
de la Institutul Cantacuzino, în lista cu scriitorii care nu mai trebuia să figureze în bibliotecile publice, printre cei interziși era trecut și numele V. Voiculescu. Nu-i mai apărea numele în presa literară. Criticii literari ai vremii nu-l mai pomeneau. Și autorii de cărți îi ocoleau numele. Apăruse Panorama deceniului literar românesc, 1940-1950, de Alexandru Piru, tipărită în 1968 la Editura pentru Literatură, cu peste 500 de pagini întindere. Numele lui nu a fost amintit, cu toate că în 1944 într-un
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
în memoriile sale, Editura Humanitas, București. Explicabil de ce oamenii politici români, imediat după eliberarea poetului s-au îngrijit să spele „neadevărurile” care pătau obrazul României „în plină democratizare”. Așa că, într-o după amiază, când era la spital, scriitorul s-a pomenit la căpătâi cu vizita neașteptată a doi care se ocupau de corectarea „minciunilor” occidentului - Ion Vinea și Vlaicu Bârna. Veniseră să-i solicite scriitorului o dezmințire, ceva scris din care să reiasă că el trăiește, că e bine! Poetul a
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
în altă parte, în Italia, în jurul anului 1500, dar care a lipsit la Veneția, a fost determinat de invaziile franceze din 1494 și 1499 și de invazia spaniolă din 150242. În faimoasele cuvinte din Principele lui Machiavelli, Italia s-a pomenit "fără cap, fără ordine, bătută, jefuită, ruptă, prădata, si aflată în ruină sub toate aspectele"43. În unele privințe, aceasta a marcat o revenire la scrierea istoriei în maniera lui Leonardo Bruni. Că și în cazul Bruni, era o istoriografie
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
O înțelegere a fenomenului literar cere să ne interesăm de viața externă a operei, examinând-o în rama epocii; investigând, adică, fundalul socio-politic și mentalitar, mișcările ideatice antrenând valori, curente și dezbateri, în fine, acea anxietate a influenței de care pomenea stăruitor H. Bloom, identificând legăturile subterane, efectele târzii, metamorfozele etc., participând la metabolismul literar, implicat la redresarea și resemnificarea tradiției"). Studiile lui Adrian Dinu Racheru din volumul Eminescu după Eminescu, unitare prin idee și prin demonstrații, se constituie într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
o naționalitate de 5 milioane scrie gazetarul să asimileze 9 milioane, și mai ales în prelungirile etnografice și geografice în care se află naționalitățile Ungariei, este peste putință!"), urmărind, în consecință, Problematica alianțelor militare ("destul numai notează Eminescu, tranșant să pomenim că alianța /.../ dintre Petru cel Mare și Dimitrie Cantemir ne-a costat domnia națională și un veac de înjosire și de mizerie"), pe care guvernele României sunt datoare să le construiască după interesele naționale, altfel acestea primejduiesc securitatea națiunii române
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cu pași mari prin casă. Era brunet și cam poetic... Acum stătea cu mirare în fața oglinzii, se uită cu mirare în ochii lui proprii și părea că-i întreabă ceva"; Toma Nour din Geniu pustiu, zice și el: "altădată mă pomeneam că mă uitam ore întregi în oglindă și mă strâmbam la mine singur"; la fel marchizul din Avatarii faraonului Tlá: "seara după ce închise ușa după sine se puse în dreptul oglinzii și se privi lung la el însuși". Etc., etc. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
i-au privat de un rezultat istoric. Chiar și așa, delegația belgiană era extrem de mulțumită la finalul partidei și, chiar dacă unii dintre suporterii oaspeților susurau câte ceva la adresa arbitrilor, antrenorul Initiei a dat dovadă de o maximă eleganță și n-a pomenit nimic despre acest aspect. Chiar și în timpul jocului, antrenorul Luc Boiten n-a protestat deloc, liniștindu-și în permanență jucătorii, oferind o veritabilă lecție de fair-play și civilizație. Cât despre publicul din Sala sporturilor, reacțiile au fost împărțite. Cârcotașii au
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]