10,262 matches
-
componența CSAȚ au fost incluși primul ministru, miniștri care conduceau cele mai importante departamente (Război, Interne, Afaceri Străine, Industrie și Comerț, Agricultură, Sănătate, Lucrări Publice) și membrii Consiliului Superior al Oștirii (cu vot consultativ). La ședințe, regele era invitat să prezideze, iar în anumite cazuri, legate de ordinea de zi a ședinței, puteau fi invitați specialiști în domeniile respective. CSAȚ a avut în organizare Delegația Permanentă și Comisia de Studii, aceasta din urmă fiind înlocuită, în 1931, cu Secretariatul. Activitatea CSAȚ
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ales descoperirea recentă a unor organizații de spionaj, atât în București cât și în provinciile alipite în 1918, în care „din nefericire” au fost implicați și funcționari ai statului. Ședința Consiliului de Colaborare s-a desfășurat la 21 ianuarie 1928, prezidată de Romulus P. Voinescu și au fost prezenți general Eracle Nicoleanu, prefectul Poliției Capitalei, general Alimănescu, comandantul Diviziei 4 Infanterie, general Jujescu, comandantul Comenduirei Pieței București, colonel Ghițescu, membru delegat permanent la Prefectura Ilfov, N. G. Cantuniari, inspector general al C
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
al Apărării Țării CSAȚ a continuat, în măsura posibilităților, opera de coordonare a vectorilor informativi/contrainformativi, de reorganizare a structurilor abilitate și de armonizare legislativă. Regele Carol al II-lea nu a reluat tradiția tatălui său, regele Ferdinand, de a prezida toate ședințele CSAȚ și a analiza sau impune anumite priorități privind sistemul național de apărare. Având în vedere că doctrina militară națională a fost „eminamente defensivă”, măsurile de modernizare au avut în vedere identificarea unor soluții necesare pentru acțiunile de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
izbucnească în circa doi ani. Peste un an, la reuniunea din 27 aprilie 1935, a fost aprobat un plan de înzestrare a armatei române desfășurat pe o perioadă de 10 ani, în valoare de aproape 30 miliarde lei. Monarhul a prezidat reuniunea din 9 martie 1936, fără a-și face simțit vreun punct de vedere, deși au fost dezbătute măsurile de urgentare a activării în stare de luptă a unităților și marilor unități de la granița de vest, precum și îmbunătățirea planului de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în interesul superior al siguranței statului. Problema pazei căilor ferate și a protecției călătorilor, bagajelor și infrastructurii aferente a fost subiectul principal al unei ședințe de colaborare desfășurată la sediul D.G.P., în data de 18 august 1931. Reuniunea a fost prezidată de Victor Cădere, secretar general al Ministerului de Interne, și la ea au luat parte general Constantin Dimitrescu, inspector-general al I.G.J., dr. Eugen Bianu, subdirector-general al D.G.P., locotenent-colonel Filip, șef de Stat Major al I.G.J., Vintilă Ionescu, șeful Corpului Detectivilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
să accepte în componență persoane „care nu sunt agreate de popor”. Subiectul discuției a fost comunicat de către președintele P.N.L. și lui Iuliu Maniu, prin Mihai Popovici, iar acesta s-a hotărât să adopte „o expectativă binevoitoare” față de un eventual guvern prezidat de Antonescu. Serviciul de informații englez din Capitală s-a arătat interesat, la începutul lunii iulie 1940, de părerea conducătorilor evrei, în urma atitudinii coreligionarilor acestora, care „s-au alăturat comuniștilor” în Basarabia și Bucovina de nord. Rapoartele cercetărilor ajunse la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
parte din căpităniile porturilor dunărene și maritime, în timp ce restul urmau să fie aleși dintre ofițeri în rezervă. Problemele de siguranță a transporturilor în zona Porțile de Fier și a cataractelor a fost obiectul unei reuniuni desfășurate la 21 martie 1940, prezidată de V. V. Pella, delegatul-șef al României în Comisia Internațională a Dunării și la care au participat reprezentanți ai tuturor structurilor cu atribuții în domeniu. Au fost dezbătute problemele existente pe Dunăre, cele posibile a se întâmpla și modul de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și acordarea unui spor de cinci ani pentru cei care „și-au istovit puterile în serviciu”. În vederea păstrării principiului de unitate și asigurarea colaborării între oficii a fost prevăzută obligativitatea unor conferințe între directorii din D.G.P., P.P.C. și inspectorii regionali, prezidate de directorul general al Poliției, care să identifice defectele de funcționare, să se informeze reciproc asupra problemelor de interes și „vor întări” coordonarea și colaborarea în domeniu. În plus, pentru o elasticitate a organizării și o intensificare a acțiunilor informative
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și reprezintă ideea de autoritate în gradul cel mai înalt. Din aceasta rezultă însă și obligația, ca întreaga sa activitate să fie bazată numai pe muncă, legalitate, dreptate, cinste și omenie”. În ședința Consiliului de Cabinet din 10 decembrie 1940 prezidată de Conducătorul Statului s-a discutat, printre altele, de îmbunătățirea situației jandarmilor. Însuși generalul Antonescu a expus situația: ,,Dintr-o promoție de jandarmi, de acum 10-12 ani, mi s-a spus că au dispărut 50%, adică 20 din 40 câți
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
argumente de autoritate (reunite sub formula "le libre examen"), a fost făcută de avocatul Pierre- Théodore Verhaegen, cunoscut ca unul dintre promotorii liberalismului în Belgia, în iunie 1834, la o sărbătoare a Lojii Masonice "Amis Philanthropes", pe care o și prezida; ideea era susținută și de un apropiat al său, jurnalistul francez Auguste Baron 23. Prin subscripția inițiată de lojă s-au adunat banii necesari pentru împlinirea proiectului. Printre fondatori se regaseau viitori profesori ai acesteia sau oameni politici ce se
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
cărți publicate Între anii 1839 și 1907, biograful său, Márki Sándor XE "Sándor" , Îl caracteriza, pe merit, drept „cel mai harnic poligraf al Ardealului” În cuprinsul culturii maghiare de până la el. Din punct de vedere al concepției și sensibilității care prezidează Întreaga sa operă, Kőváry, la fel ca George Bariț XE "Bariț" la români, a fost un tipic reprezentant al conjuncției dintre iluminism și romantism, formulă spirituală atât de specifică istoriografiei și culturii ardelene. Cele mai importante lucrări ale sale conțin
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
casei și justificate prin tradiție (smr’ti). Exemplu: întreținerea focului, sărbătorile agricole, nașterea copiilor, căsătoria, funeraliile; b) ritualuri solemne - erau practicate, în general, de oficianți. Autoritatea acestora se întemeia pe revelația directă (auditivă - śrúti) a adevărului veșnic. Aceste sacrificii erau prezidate de un brahman (neutru). El supraveghea în tăcere și intervenea doar atunci când se strecura o eroare. Primea jumătate din plata cuvenită preoților, fapt care atestă din plin importanța sa; c) ritualul sacrificării calului (Aśvamedhá). Este „cel mai important și cel
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
1932 și, prin succesul instantaneu, l-a pus oarecum în umbră pe celălalt, „Cultura românească actuală”, care propunea conferințe cu audiții, fragmente teatrale, recitaluri de dans și poezie, lecturi ilustrative pentru tema zilei. În numele înțelegerii între generații, seria simpozion era prezidată de seniori de prestigiu din lumea culturală: Ion Petrovici, C. Rădulescu-Motru, Dimitrie Gusti, Mihai Ralea, Simion Mehedinți, Ion Marin Sadoveanu, Mihail Manoilescu, Paul Zarifopol. Dintre „idolii” lansați în dezbatere, patru - Lenin, Freud, Chaplin, Gide - au produs chiar din primele săptămâni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
Ion Petrovici, C. Rădulescu-Motru, Dimitrie Gusti, Mihai Ralea, Simion Mehedinți, Ion Marin Sadoveanu, Mihail Manoilescu, Paul Zarifopol. Dintre „idolii” lansați în dezbatere, patru - Lenin, Freud, Chaplin, Gide - au produs chiar din primele săptămâni convulsii și represalii. Tema „Lenin” a fost prezidată de C. Rădulescu-Motru; s-a expus inițial teza leninistă (Mircea Vulcănescu), apoi critica ei de pe pozițiile burgheză (Petru Viforeanu), social-democrată (H.H. Stahl) și țărănistă (Constantin Enescu), iar Mihail Polihroniade a prezentat tactica politică a lui Lenin. Fuseseră invitați special, din afara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
apoi susținut în turneu prin țară. Publicul și conferențiarii vor pătrunde cu greu în aulă, escortați de sergenți prin mulțimea doritorilor de bilete și a contestatarilor cuziști sau legionari vociferanți, în dispută cu jandarmii. După agitația astfel provocată, subiectul „Freud”, prezidat de Ion Petrovici, a fost boicotat prin dezinformare: la sosire, polițiștii anunțau publicul că simpozionul s-a amânat; organizatorii răzbat la Ministerul de Interne din vecinătatea Fundației, pertractează cu un director de cabinet și, decalată cu o jumătate de oră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
trăiește pentru prima oară sentimentul de triumf al „spiritului criterionist” pentru care miza nu era vehicularea informației, ci „«trezirea auditorilor, confruntarea lor cu ideile și, în cele din urmă, modificarea modului lor de a fi în lume”. La simpozionul „Gide”, prezidat de Mihai Ralea, ziarele îi anunțaseră ca vorbitori pe Șerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Emil Gulian, Alexandru Vianu, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, I.I. Cantacuzino. După o instigare din ziarul „Calendarul” al lui Nichifor Crainic, unde se asocia „Gide” cu „jidan” și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
și pierderile suportându-le asociații. Pe Mussolini l-au prezentat Mihail Polihroniade (De la om la idol), H. H. Stahl (De la idol la om), Al. Cristian Tell (Creatorul), Constantin Enescu (Distrugătorul), Richard Hillard (Antidemocratul), Mihail Manoilescu (Concluzii). La tema Bergson a prezidat C. Rădulescu-Motru, iar vorbitori au fost Comarnescu (despre om și filosof), N. Bagdasar (despre intuiție), Constantin Floru (despre devenire), Emil Cioran (despre Bergson și filosofia vieții), Dan Botta (Bergson și arta), I. Brucăr (metafizica, religia și arta la Bergson). Subiectul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
vorbitori au fost Comarnescu (despre om și filosof), N. Bagdasar (despre intuiție), Constantin Floru (despre devenire), Emil Cioran (despre Bergson și filosofia vieții), Dan Botta (Bergson și arta), I. Brucăr (metafizica, religia și arta la Bergson). Subiectul Proust a fost prezidat de Mihai Ralea și susținut de Mihail Sebastian (omul și opera), Anton Holban (suferințele lui Swan), Eugen Ionescu (humorul lui Proust), Petru Comarnescu (snobismul lui Proust). Despre Valéry au vorbit Comarnescu, Emil Gulian, Mihail Sebastian și Andrei Tudor. La ultimul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
asigură pe ministrul de Interne, Ion Mihalache (alarmat de rapoartele poliției), că nu participă „nici fasciști, nici comuniști, ci intelectuali”. Ciclul „Tendințe” se va desfășura, între 8 februarie și 4 mai 1933, începând cu tema Orientări spirituale ale tinerei generații, prezidată de Simion Mehedinți, la care, în formație de elită, vorbesc Mircea Eliade, Petru Comarnescu, Emil Cioran, Paul Sterian și Mircea Vulcănescu. Printre subiectele următoare: Orientări politice ale generației tinere, Pace sau război, Între individualism și economie dirijată. Șerban Cioculescu, Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
organizase, începând din 19 octombrie, încă un ciclu, de opt simpozioane, „Tendințe 1933”, cu teme enunțate frecvent sub formă interogativă; s-a deschis cu Soluțiile crizei [economice]; au mai urmat: Autarhie?, Sensul vieții în literatura contemporană, Dictatură?, Neoclasicism? - aici a prezidat Tudor Vianu, iar despre diferitele manifestări neoclasice au vorbit Mircea Vulcănescu (Jean Cocteau și zădărniciile virtuozității), Dan Botta (Vasile Pârvan), Paul Sterian (Picasso), Horia Teodoru (Le Corbusier), Petru Manoliu (Valéry). Dezbaterea Război? a prezidat-o Grigore Gafencu. S-a mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
literatura contemporană, Dictatură?, Neoclasicism? - aici a prezidat Tudor Vianu, iar despre diferitele manifestări neoclasice au vorbit Mircea Vulcănescu (Jean Cocteau și zădărniciile virtuozității), Dan Botta (Vasile Pârvan), Paul Sterian (Picasso), Horia Teodoru (Le Corbusier), Petru Manoliu (Valéry). Dezbaterea Război? a prezidat-o Grigore Gafencu. S-a mai vorbit despre Germania și echilibrul european, Franța și pacea Europei, Japonia, China și Pacificul, Civilizație?, Neoimperialismul Europei (Victor Vojen, Petru Viforeanu, Mihail Polihroniade și Constantin Enescu); la tema Rasa? Paul Costin Deleanu a „motivat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
unii altora propriile creațiuni de literatură românească și pentru a le judeca în comun, sincer și fățiș”, specifica Basil Munteanu în articolul Perspective („Anotimpuri”, 1/1955). Și tot el ținea să precizeze în acea împrejurare: „Nu-i patronează, nu-i prezidează, nu-i subvenționează nimeni. Asupra lor nu apasă influența dătătoare de «directive» a nici unui fel de corp constituit. N-au nici măcar nume: se vorbește uneori de «cenaclu» (fără majusculă), dar numai convențional, pentru a ști despre ce este vorba. N-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285379_a_286708]
-
în conformitate cu atribuțiile ce-i sunt conferite. • Reprezintă unitatea școlară în relațiile cu persoane fizice sau juridice, în limitele competențelor prevăzute de lege. • Elaborează, în condițiile legii, Regulamentul de organizare internă a instituției de învățământ pe care o conduce. • Planifică și prezidează ședințele consiliului profesoral și ale consiliului de administrație. • Deleagă atribuții referitoare la activitatea de conducere, în limitele cadrului legal în vigoare. Atribuții speciale I. Curriculum Funcția de proiectare • Elaborează proiectul de curriculum al școlii privind aplicarea curriculumului național și dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
în 1859, ca trimis al domnitorului, o misiune delicată, de mare răspundere. Se achită cu brio, obținând adeziunea și sprijinul unor personalități politice apusene, precum Napoleon al III-lea, Victor Emanuel al II-lea, Cavour și alții. Acasă, în guvernul prezidat de Ion Ghica, primește și portofoliul de ministru de Externe al Munteniei. Brusc, A. ia hotărârea, neașteptată, de a părăsi arena politică. Se va retrage, din 1863, la conacul său de la Mircești. Nu primește să fie senator, în schimb nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
la Foreign Office, despre problema dunăreană și, în consecință, acesta i-a cerut să redacteze un memoriu în care să figureze punctul de vedere oficial al guvernului român cu privire la proiectul austro-ungar58. Ministrul român al Afacerilor Străine, exprimând poziția cabinetului liberal prezidat de Ion C. Brătianu, a fost de acord ca reprezentantul său diplomatic în capitala britanică să întocmească documentul solicitat, dar a ținut să precizeze în mod expres ca în textul redactat să nu fie atacată o mare putere 59. Referirea
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]