9,545 matches
-
specială" are ca preocupare studiul bolilor culturilor agricole, plantelor lemnoase din culturile forestiere, plantelor decorative, medicinale etc. Apariția și dezvoltarea patologiei vegetale ca știință se datorește, în primul rând, cauzelor de ordin economic. Impactul bolilor se evaluează prin pierderile de recoltă pe care acestea le provoacă. Factorul economic, adică efectul păgubitor al bolilor plantelor, a fost acela care a trezit interesul pentru probleme de fitopatologie. Bolile la plante se caracterizează prin dereglarea echilibrului funcțional, care determină o scădere mai mare sau
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
în avantaj militar din cauza preocupării cu jafurile. Combatanții din Hagana reușesc în cele din urmă să-i pună pe fugă . La 9 decembrie primarii din Yaffa și Tel Aviv ajung la un acord de încetare a ostilităților pentru a salva recolta și exportul citricelor. În schimb, la 13 decembrie 1947, membri ai ETzeL, originari din cartierele Hatikva si Kerem Hateymanim fac o primă incursiune in Yaffa. La 4 ianuarie 1948 militanți ai LeHI detonează un camion cu explozive lângă seraiul din
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
statului au rămas constante. Pentru anul agricol 1931-1932 se planificase colectarea a 29,5 milioane de tone de cereale dintr-un total de 90,7 milioane de tone producție programată. Ca urmare a politicii duse de sovieți în domeniul agricol, recolta din Ucraina a fost de numai 55-60 de milioane de tone. Statul a reușit să recolteze aproximativ 18,5 milioane de tone de cereale. Dacă în anii 1930 și 1931 se colectaseră cam 22,8 milioane de tone cereale în
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
1931 se colectaseră cam 22,8 milioane de tone cereale în fiecare an, scăderea la numai 18,5 milioane de tone în 1932 a reprezentat o uriașă problemă pentru economia sovietică. În tabelul de mai jos poate fi urmărită evoluția recoltelor și colectărilor de cereale în perioada 1930-1933: Pe 7 august 1932, guvernul sovietic a emis un decret prin care se impunea pedeapsa capitală în URSS pentru orice faptă de furt din avutul public . Această lege acoperea practic orice faptă reală
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
ai colhozurilor, care "organizau sau luau parte la furturile din averea colhozurilor sau de grâne", trebuiau să fie de asemenea condamnați "la pedeapsa cu moartea fără întârziere". Dar "țăranii muncitori individuali sau colectiviștii" care furau din averea colhozurilor sau din recoltele de grâne trebuiau condamnați la pedeapsa privativă de libertate pentru 10 ani, pedeapsa capitală putând fi impusă numai pentru "furtul sistematic de cereale, sfeclă de zahăr, animale, etc. " Când a devenit clar că livrările de cereale pentru anul 1932 nu
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
de mii de tone. Există voci care afirmă că și condițiile climaterice au contribuit la declinul producției agricole și la declanșarea foametei. Rusia și unele părți ale Ucrainei sufereau de cicluri de secete relativ regulate, care reduceau în mod simțitor recoltele. Fluctuațiile nivelurilor temperaturilor anuale și a cantităților de precipitații căzute pe teritoriul URSS-ului erau mai mari decât în cazul restului marilor producători agricoli ai lumii. Clima sovietică era în principal continentală și este complicată de vânturile neregulate care băteau
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
a Caucazului de Nord și a Ucrainei la sfârșitul primăverii și începutul verii. Lipsa critică a umidității din aer făcea ca teritorii întinse să fie amenințate de secetă, rezultând temperaturi ridicate și ploi puține. Vremea nefavorabilă a fost responsabilă pentru recoltele proaste din anii 1909-1913. Condițiile climaterice din 1925-1929 au fost doar cu puțin mai proaste decât media. Dar în 1930-1934, condițiile meteo s-au înrăutățit mult, iar vârful crizei a fost atins în 1930-1931. În perioada 1925-1929 vremea fost favorabilă
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
condițiile meteorologice și climaterice foarte dificile ale primăverii". Calamitățile naturale au lovit regiunile Volgii centrale și inferioare în 1931. În august, un ziar agricol publica numeroase rapoarte cu privire la condițiile meteo neobișnuite: ploi torențiale care au întârziat secerișul și au deteriorat recolta strânsă și care nu apucase să fie depozitată, sau, în unele zone, secetă care a lovit lanurile aflate în pârg, secetă urmată în timpul recoltării de ploi cu debite de trei ori mai mari decât media anuală. În Ucraina, în 1932
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
cea mai mare parte a URSS-ului, în special în regiunea Kiev. Temperaturile au fost mai aproape de medie, dar combinația de temperaturi scăzute în perioada inițială de vegetație și de umiditate crescută în perioada imediat următoare a crescut mult vulnerabilitatea recoltelor. Un alt factor care a determinat declinul producției agricole a fost criza de animale de tracțiune sau tractoare în campania de arături, care a fost mult mai acută în 1932 decât în 1931. Efectivele de cai au scăzut de la 19
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
exceptarea celor urbane, nu este plauzibil ca guvernul să fi încercat să distrugă poporul ucrainean. S-a sugerat ca mai degrabă Holodomorul să fie clasificat drept democid. În conformitate cu raportul Comisiei Guvernului SUA pentru foametea ucraineană, rechiziționarea de către autoritățile sovietice a recoltei din 1932 a fost principala cauză a foametei din anul următor. Comisia afirma că: "de vreme ce foametea a avut loc în anul agricol 1932-1933 în bazinul Volgii și pe teritoriul Caucazului de Nord ca un tot, intervențiile brutale ale lui Stalin
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
fi calificat sau nu ca genocid împotriva ucrainenilor, de vreme ce existență foametei și caracterul ei provocat de om nu mai sunt negate. Din punct de vedere al cauzelor naturale, dezbaterile sunt restrânse la rolul pe care l-au jucat sau nu recoltele proaste și în ce măsură acțiunile sovietice au fost cauzate de nevoile militare și economice, așa cum erau apreciate din punctul de vedere al conducerii centrale sovietice. Subiectul Holodomorului este unul puternic politizat, care se înscrie în cadrul relațiilor încordate dintre Rusia și Ucraina
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
Reghin - Fotbal și onoare". În perioada interbelică cea mai puternică echipă locală era "Victoria", dar odată cu dezvoltarea economiei principalelor fabrici din oraș și-au înființat propriile echipe pentru a-și motiva muncitorii. Astfel au apărut formațiile Foresta, Partizanul, Nautica, Producția, Recolta, Progresul, Rapid iar acestea vor alcătui ulterior nucleul și fundamentul Avântului Reghin. În 1946, trei din cele mai puternice echipe de fotbal reghinene (Foresta Română, Nautica și Cărămida) fuzionează din dorința de performanță formând echipa Foresta Reghin. Rezultatele se văd
FCM Avântul Reghin () [Corola-website/Science/308400_a_309729]
-
Avântul-Recolta". Începând cu 1960, noua echipă este înscrisă în campionatul inter-regional împreună cu alte 3 echipe din Reghin. În 1963 se reia divizia C iar "Avântul-Recolta" termină pe 4. Abia în 1967 se renunță în mod oficial și scriptic la numele "Recolta" din asocierea cu "Avântul". Odată cu recâștigarea numelui "Avântul" începe o nouă ofensivă pentru regăsirea prestigiului pierdut și reușește câteva sezoane foarte bune în divizia C, dar nu obține promovarea mult dorită. La 30 mai 1971, tribunele stadionului devin mai neîncăpătoare
FCM Avântul Reghin () [Corola-website/Science/308400_a_309729]
-
care s-a înălțat cu trupul la cer. Minunea a fost văzută de către ucenicul său, iar el s-a înălțat la cer pe o căruță de foc trasă de cai. În tradiția populară, Sf. Mare Prooroc Ilie este considerat ocrotitorul recoltelor și a rămas în istoria Bisericii Ortodoxe ca un exemplu de credință și curaj demn de urmat. Biserica Ortodoxă îi aduce multă cinstire, pentru că este pomenit ca mare bărbat și erou al credinței. Fiii Bisericii Ortodoxe Române au o evlavie
Sfântul Ilie () [Corola-website/Science/308426_a_309755]
-
la 50 de milioane în 400, un declin de peste 20 %. Acest lucru a fost considerat de unii istorici ca având legătură cu perioada rece (climă) a antichității și evului mediu timpuriu (100-700), când o scădere a temperaturii globale a redus recoltele. Triburile germanice, migrând către sud din Scandinavia, au ajuns în nordul Marea Neagră la începutul secolului al III-lea. Ele au creat confederații ce s-au dovedit, pentru romani, inamici mai puternici decât sarmații cu care aceștia se confruntaseră înainte. Pe
Evul Mediu Timpuriu () [Corola-website/Science/308404_a_309733]
-
fixa azotul în sol (orz, ovăz, bob sau mazăre) iar al treilea era lăsat necultivat. Acest sistem era superior celui precedent, în care o singură cultură alterna cu pământul necultivat. Mai mult pământ putea astfel fi utilizat, iar cele două recolte separate pe care sistemul le permitea reduceau riscul foametei. Surplusul de ovăz putea fi folosit la hrănirea cailor. . Către sfârșitul secolului al zecelea a fost introdus plugul greu cu roți, care necesita putere animală mai mare, fiind tras de doi
Evul Mediu Timpuriu () [Corola-website/Science/308404_a_309733]
-
acestea se pierd prin evaporație din lacuri, iazuri, mlaștini și chiar de pe cursul lent al râului din zona de câmpie. Apele maxime se produc cu regularitate în martie-aprilie, dar au loc inundații și în timpul verii, când acestea provoacă pagube mari recoltelor. De regulă, vara și iarna apele sunt mici. Cele mai mari niveluri de datoresc blocajelor de gheață. Debitul mediu la Cracovia este de 84 m³/s, la Varșovia de 590 m³/s și la Tczew, în apropiere de vărsare, 1
Vistula () [Corola-website/Science/307370_a_308699]
-
materie primă și varietățile acesteia; (b) randamentul anticipat pentru fiecare specie și varietate. Atunci când, în cadrul aceleași exploatații, aceiași specie sau varietate este cultivată pe un teren care nu este scos temporar din circuitul agricol, se indică specia sau varietatea și recolta prognozată, împreună cu detalii privind parcelele respective, localizarea și identificarea lor. Secțiunea 2 Modificarea și rezilierea contractului - Obligațiile solicitantului Articolul 6 Atunci când părțile contractante modifică sau reziliază contractul după ce solicitantul a depus o cerere de plată, solicitantul poate să mențină această
jrc3177as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88333_a_89120]
-
pasiunea sa pentru sânge și masculinitate, protagonistul romanului nu împărtășește devotamentul lui Mishima pentru ordinea sistematică. Chiar atunci când se referă la moarte, personajul principal spune: “nu este nevoie să fac chiar eu asemenea acțiuni decisive, din moment ce sunt înconjurat de o recoltă bogată de moduri de a muri - moarte într-un raid aerian, moarte la locul de muncă, moarte în serviciul militar, moarte pe câmpul de luptă...un criminal care a fost condamnat la moarte nu se sinucide”. Toate scenele de moarte
Seppuku () [Corola-website/Science/302981_a_304310]
-
acordând importanță deosebită naturii. Specifice acestei perioade, scrierile Veda (Știința sacră), considerate de origine divină, conțin multe imnuri închinate unor elemente sau puteri din natură, zeificate. Rugăciunile, invocațiile rituale și laudele aveau ca scop îndeplinirea cererilor către zei: viața îndelungată, recolte bogate, sănătate, etc. În unele dintre aceste texte se observă întrebări legate de originea lumii, a timpului, de structura personalității umane. La început, ceremonialul religios era condus de către capul familiei și cuprindea ritualuri de inițiere, ritualuri de purificare precum și ofrande
Hinduism () [Corola-website/Science/302996_a_304325]
-
puneau o statueta deasupra patului unde dormeau ca sa le poarte de grija Resursele alimentare din Mesopotamia erau relativ abundente datorită celor două râuri de la care provine numele regiunii, Tigru și Eufrat. Deși solul din apropierea râurilor era fertil, și potrivit pentru recolte, porțiunile de pământ aflate la distanță mai mare de apă erau aride, și nelocuibile. Din acest motiv, dezvoltarea sistemelor de irigații a avut o mare importanță pentru coloniștii Mesopotamiei. Alte inovații mesopotamienie sunt controlul apelor prin baraje, și utilizarea apeductelor
Mesopotamia () [Corola-website/Science/302994_a_304323]
-
dezvoltarea sistemelor de irigații a avut o mare importanță pentru coloniștii Mesopotamiei. Alte inovații mesopotamienie sunt controlul apelor prin baraje, și utilizarea apeductelor. Primii coloniști ai pământurilor fertile din Mesopotamia utilizau pluguri de lemn pentru a afâna solul înainte de plantarea recoltelor, cum ar fi orzul, ceapa, vița de vie, napii sau merele. Mesopotamienii au fost unul din primele popoare care au produs bere și vin. Clima adesea instabilă a Mesopotamiei a pus probleme agricultorilor; adesea recoltele erau distruse, de aceea erau
Mesopotamia () [Corola-website/Science/302994_a_304323]
-
a afâna solul înainte de plantarea recoltelor, cum ar fi orzul, ceapa, vița de vie, napii sau merele. Mesopotamienii au fost unul din primele popoare care au produs bere și vin. Clima adesea instabilă a Mesopotamiei a pus probleme agricultorilor; adesea recoltele erau distruse, de aceea erau folosite surse alternative de alimente, precum vaci sau oi. Cele două râuri care înconjurau Mesopotamia antică erau Tigru și Eufrat. Aceste două râuri fertilizau solurile aride. În plus, întrucât precipitațiile erau foarte reduse, apa din
Mesopotamia () [Corola-website/Science/302994_a_304323]
-
vaci sau oi. Cele două râuri care înconjurau Mesopotamia antică erau Tigru și Eufrat. Aceste două râuri fertilizau solurile aride. În plus, întrucât precipitațiile erau foarte reduse, apa din râuri reprezenta principala lor sursă de apă. Pentru a evita distrugerea recoltelor, oamenii irigau culturile; ei trebuiau așadar să colecteze și să controleze apa, cu ajutorul barajelor. Odată cu construcția unui baraj, în special într-un loc mai înalt, apa astfel reținută nu mai curgea la vale. Acest lucru reprezenta o problemă pentru orașele
Mesopotamia () [Corola-website/Science/302994_a_304323]
-
cantități de metale, precum bronzul și aurul. Palatele erau și centrele principale ale guvernului. Existau diferențe foarte mari din punctul de vedere al banilor și al averii între oamenii bogați și oamenii de rând. Oamenii obișnuiți depindeau foarte mult de recoltele lor, deoarece aveau bani foarte puțini. Oamenii bogați aveau foarte mulți sclavi, și de obicei aveau foarte mulți bani. 1 talant = 60 mina = 3600 șekeli = 30 kg de argint 1 mina = 60 șekeli = 500 grame de argint 1 șekel = 8
Mesopotamia () [Corola-website/Science/302994_a_304323]