11,090 matches
-
marcare a comparativului și a superlativului relativ: dan. rig "bogat", rigere "mai bogat", rigest "cel mai bogat"; smuk "frumos", smukkere "mai frumos", smukkest(e)56; norv. billig "ieftin", billigere, billigst; morsom "drăguț", morsom-mere, morsomst; sued. kort "scurt", kurtare, kurtast; dyr "scump", dyrare, dyrast 57; neer. leuk "plăcut", leuker, leukst; groot [xro:t] "mare", groter, grootest. Chiar engleza, remarcabilă prin analitism în alte cazuri, realizează în mare parte comparația cu ajutorul sufixelor: fine [fain] "frumos", finer, the finest; small [sm(l] "mic", smoller
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prețuire (I 4). Cântăreața Neera, înconjurată de un alai de admiratori, realizează că farmecele ei ar avea cu adevărat valoare doar dacă ar fi glorificate în versurile unui mare poet și caută compania lui Horațiu în acest scop : Dar aste scumpe daruri ce sunt ?... o vanitate/ Când nu sunt de a ta liră în lume celebrate./ Ce-ar fi fără luceferi cortegiul înstelat ?/ Al meu făr-un Horațiu e gol și-ntunecat... (I 6). Artistul slăvit de contemporani are parte și de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Acest versificator/ Schimbat prin turba urei în câne lătrător (I 9), cum îl califică alt personaj, se alătură gelosului Scaur care vede că Neera îl neglijează din pricina lui Horațiu, ea fiind mult mai sensibilă la talentul poetic decât la cadourile scumpe ale unui admirator înstărit, dar lipsit de orice înclinație artistică (m-a disprețuit/ Zicând că pentru dânsa au mult mai scumpe haruri/ Trei versuri de Horațiu decât a mele daruri - I 9). În tentativa de a-l discredita pe Horațiu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
vede că Neera îl neglijează din pricina lui Horațiu, ea fiind mult mai sensibilă la talentul poetic decât la cadourile scumpe ale unui admirator înstărit, dar lipsit de orice înclinație artistică (m-a disprețuit/ Zicând că pentru dânsa au mult mai scumpe haruri/ Trei versuri de Horațiu decât a mele daruri - I 9). În tentativa de a-l discredita pe Horațiu se asociază poetastrul ratat și bogătașul plin de dispreț față de meșteșugul artistic (E treaba unor trântori ce nu au de mâncat
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
îl urmărește cu dușmănie neîmpăcată pe seninul poet. Ovidiu e însă incapabil de adversitate împotriva cuiva : Eu nu cunosc ce-i ura cu infernalu-i chin/ Am numai oaspeți veseli și blânzi în al meu sân :/ Amor, prietenie, senin, compătimire,/ Tovarăși scumpi de cale ce duc la fericire ;/ Ei îmi arată lumea prin văl trandafiriu/ Făcându-mă-al iubirei poet iubit să fiu (II 5). Ca artist, se află deasupra urâțeniei vieții reale, nutrit cu iluzii poetice, după cum spune Cotta : Tu ești
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
să peară (I 1). Din punctul de vedere al funestului personaj, dispariția definitivă a rivalului său e singura ce i-ar putea aduce alinare : În fine, să văd smulsă o plantă otrăvită/ Din calea vieții mele, prin ea nenorocită/[...] O ! Scumpă răzbunare, al furiilor dar !/ Mi-oi potoli eu setea din acrul tău nectar,/ Când voi videa pe-Ovidiu zăcând fără suflare (I 2). Veninosul Ibis se bucură să-i dezvăluie soției că iubitul ei poet și-a găsit o nouă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Agamemnon, așa încât e normal ca sacrificiul să i se ceară celui cu adevărat responsabil de declanșarea luptei. Regele inconștient află tardiv că visele se plătesc cu sânge : zeii au voit ca tocmai visul tinereții mele să-mi ceară cel mai scump sânge (II 2). Ifigenia înțelege de la început legitimitatea jertfei pentru cucerirea Troiei și e fericită că-și ajută tatăl să-și împlinească vechea năzuință, iar în dialogul dintre cei doi bucuria ei contrastează cu amărăciunea regelui : Nu mai vorbi de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
zi de lucru, înseamnă că faci o sforțare minunată, un act de curaj.” Anatole France 88. „O carte limpede, în urzeala și în creșterea ei, este un lucru admirabil.” Gala Galaction 89. „O carte iubită e o rudă, o soră scumpă a sufletului nostru.” Emil Gârleanu 90. „O carte se scrie cu toată ființa; cu mânie, amintiri, speranțe, traumatisme, părinți și rude, și amici și inamici, idei și lecturi, gusturi și repulsie, toate se topesc la incandescență creând un aliaj solidar
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
lucru din câte a născocit omul.” Lamartine 149. „O colecție de cărți este o adevărată universitate.” Thomas Carlyle 150. „De-aș fi cel mai mare rege de pe pământ, de-aș avea palate și grădini, mese și vinuri, trăsuri și haine scumpe și sute de servitori, dar cu condiția să nu am niciodată cărți de citit, n-aș vrea să fiu rege. Mai bine aș vrea să fiu sărac într-o cocioabă cu o grămadă de cărți alături, decât rege căruia să
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
se sprijină pe faptul că Buchoglinda ia la propriu ceea ce oamenii rostesc la figurat.” J. W. Goethe 169. „Se întâmplă cu anii, cum s-a întâmplat cu cărțile sibiline: cu cât arzi mai mulți din ei, cu atât devin mai scumpi.” J. W. Goethe 170. „Cartesius (forma latinizată a numelui Descartes) și-a transcris de mai multe ori cartea sa <<De Methodo>> și nici cum arată ea acum nu ne poate fi de vreun ajutor. Oricine persistă o vreme cu bună
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Nicolae Iorga 318. „Cititorul să zică la mântuirea cărții tale: nu am citit o carte, am cunoscut un om.” Nicolae Iorga 319. „În cărțile pe care le alege cineva, le păstrează cu îngrijire, le lasă după sine ca o moștenire scumpă, se vede icoana sufletului său.” Nicolae Iorga 320. „Mulți cititori fac din sufletul lor o carte și alte cărți din cartea aceea.” Nicolae Iorga 321. „O carte pe care ai citit-o în adevăr e și opera ta.” Nicolae Iorga
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
care scriu pentru a-și lămuri gândul și alții cari încep după ce și l-au lămurit.” Nicolae Iorga 332. „Un scriitor e un spirit de iradiație socială. Sunt alții poate mai mari decât el, cari nu scriu. Aceia sunt piatra scumpă în învelișul de egoism, pe care nu-l pot sau nu se îndură să-l lepede.” Nicolae Iorga 333. „Omul și-a făcut cartea în toată materialitatea și spiritualitatea ei; el o gândește, el o scrie, el îi dă hârtia
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
conținutul și făcând să evolueze la infinit nu numai cartea însăși, dar și situația și rolul ei în viața individuală sau socială a oamenilor.” Robert Escarpit 341. „Trăiască frumoasa și cumintea limbă românească!... Fie în veci păstrată cu sfințenie această scumpă carte de boierie a unui neam călit de focul atâtor încercări de pierzanie!” I. L. Caragiale 342. „Amintirile sunt asemenea cărților din biblioteca ta. Cauți câte una când nu mai ai nimic nou de citit.” Tudor Mușatescu 343. „ O scriere este
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
face Doar în taină-a sa mustrare.” Lope de Vega 402. „Cetatea cărților trebuie să fie un loc de observație și de luptă a lumii moderne.” Tudor Vianu 403. „Cărțile acestea ale noastre sunt urne sacre cuprinzând inima fraților noștri scumpi, scriitorii și gânditorii, trecuți și ei cum trecem noi prin valea aceasta a plângerii. Sunt duh de viață, sunt singurul bun în umbră.” Mihail Sadoveanu 404. „O carte spune ceva nou numai în raport la ceva vechi.” George Călinescu 405
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Voltaire 535. „ Cărțile cele mai folositoare sunt acelea cărora cititorii le fac ei înșiși jumătate din cuprins; ei lărgesc cugetările ale căror sâmbure li se prezintă; îndreaptă ceea ce li se pare slab.” Voltaire 536. „ Cartea este o comoară mai scumpă decât toate comorile pământești, căci (...) comoara aceasta înfrumusețează sufletul omului.” Psaltirea slavonă 537. „Cunosc multe cărți care au plictisit, dar nu cunosc nici una care să fi făcut vreun rău cu adevărat.” Voltaire 538. „ Dacă rațiunea ar înlocui memoria Și s-
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
părți Și cred cum că o lume, o inimă se schimbă Cu dezlegări ciudate și cu frânturi de limbă.” Mihai Eminescu 754. „Nu lua comoara, ia cartea.” Proverb persan 755. „Cartea e izvorul cunoștințelor.” Proverb persan 756. „Cartea-i mai scumpă decât o comoară.” Proverb persan 757. „Cartea e cheia științei și a înțelepciunii.” Proverb persan 758. „Neștiutorul de carte e la fel ca orbul la drum.” Proverb persan 759. „Copilăria e vremea când se învață cartea și respectul.” Proverb persan
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
a păstrat ? - Cartea cu cel mai scurt text din lume - intitulată „Războiul” - conține o mare hartă geografică în prim-planul căreia se vede o mulțime care strigă în 5 limbi: NU? - Prima biblie tipărită de Johanes Gutenberg este cea mai scumpă carte din lume, fiind evaluată la 1.300.000 de mărci germane ? - Cea mai mică carte din lume a fost confecționată de Mihai Iadristîi din Ucraina, care a tipărit „Cobzarul” lui Taras Șevcenco și are mărimea de 6/6 mm
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
mergem noi? În Torontal! Apoi a început calvarul împachetării. Familia mea deși nu era bogată deținea totuși niște bunuri agonisite într o viață. Aveam 2 ha. de vie, un loc de casă mare în care aveam stupi de albine, mobilă scumpă, pian. Toate acestea au fost abandonate. O vecină bătrână a promis să aibe grijă de lucrurile rămase până la o eventuală întoarcere. Nu ne-am mai întors niciodată acolo! La gară ne-am instalat pe peron cu tot calabalâcul, aranjat sub
UN EPISOD DIN REFUGIUL MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Anatol Muşceleanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1693]
-
privire în ele. Al treilea, plasat în camera de zi, pentru că multă vreme l-au folosit amândoi, stă să expire. Georges, care la întoarcere descoperise pentru ea un leptop la promoție, vrea să găsească și un ecran plat, nu prea scump, pentru taică-său. I l-ar plasa în birou, cu o singură condiție: să-și facă ordine pe masa de lucru. Condiție dificil de satisfăcut. E în impas. Noaptea, visează că un fluviu de hârtii și de cărți o duce
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
au plătit ca să se dea drept ambuscați în vreme de război și și-au pus sora sub tutelă, cu ajutorul întregii lor familii onorabile." "Tutorele dumitale te-a înscris totuși în una dintre cele mai bune școli, și dintre cele mai scumpe. E un lucru bun..." "Eu și tutorele meu avem idei foarte diferite despre ce e și ce nu e bun." "Prin urmare, nu ai venit la noi cu voia dumitale." Doamna Dunin reflectă un lung moment. Ochii ei mari, cenușii
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ultima clipă, inițiativa ziarului? O dispoziție venită de sus? I se tot reproșau blestematele alea de studii, de parcă, pe vremea aia, ar fi putut refuza să se ducă să studieze la Moscova! Revirimentul patriotic al cultului personalității deja îl costase scump. Când s-au întors, nici măcar nu li s-a dat un apartament decent, cât despre cariere, să nu mai vorbim! Nevastă-sa muncește de ani de zile, pe brânci, la Agenția Română de Presă, în coada ierarhiei, ca traducătoare de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Platon) și mai ales, teama ca împărtășindu-se din această învățătură, să nu ajungă cumva să trăiască precum profesorii săi, adică întocmai „ca niște demnitari mireni, în mare cinste și slavă și în toată tihna trupească, îmbrăcându-se în haine scumpe, umblând cu cai aleși, de rasă și în trăsuri minunate.” <footnote Vezi Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile unui stareț”, tr. de Elena Lința, Ed. Deisis, Sibiu, 2002,p.108. footnote> Episodul este absolut frapant, dacă ne gândim la faptul că
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și mai cu seamă ajutorul lor. Valurile negre ale traversării noastre de Nil trec toate, lăsând în urma lor, fiecare, câte un rid adânc pe față, o șuviță în plus de păr alb și câte o rețetă de la medic, oricum prea scumpă pentru a putea fi cumpărată în mod regulat. Nu este însă o traversare în van... După toate acestea, rămâne știința că traversarea poate fi făcută în siguranță doar cu ajutorul Sfinților, singurii noștri prieteni adevărați, a căror prietenie neschimbătoare și dragoste
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Danilin și Jumaceev de la Moscova la Los Angeles via Polul Nord, etc. În ajunul războiului, aviatorii germani ating viteze mai mari de 750 Km/h. Desigur, pînă la al dolea război mondial, avionul rămîne prin excelență mijlocul de transport rezervat mărfurilor scumpe, corespondenței și unei clientele bogate și excentrice care nu se teme nici de prețul ridicat al călătoriei nici de riscurile pe care le înfruntă. De la începutul anilor treizeci există deja linii regulate care asigură transportul pasagerilor pe aparate cu capacitate
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
o populație pestriță, cosmopolită venită aici pentru a se distra și a gusta din plăcerile ce-i erau refuzate în altă parte. Artiști avangardiști, scriitori, intelectuali, ziariști renumiți, vedete ale lumii politice și economice, altețe regale, femei frumoase, frecventează localurile scumpe de distracție nocturnă cum sînt "Maxim's", cabaretul Le Boeuf sur le toit sau Revue Nègre unde se remarcă Josephine Baker. Într-o perspectivă total diferită, pictori ca francezul de origine olandeză Kees Von Dongen, ca germanii Georg Grosz sau
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]