11,011 matches
-
multe întrebări, cu atât se îngrozea și mai tare de felul cum destinul îi terminase pe toți, fără milă, pedepsiți de viață ca niște adevărați criminali odioși, dezu- manizați, săraci și dați uitării. — Enescu a fugit și el în Franța, slavă Domnului ! Voronca, am aflat, s-a sinucis la Paris, Doamne ! Acolo-i și Eliade. Și Cioran, Ionescu, mai toți la Paris sau în America, pe unde au putut și ei. — Tănase ? — Tănase a murit suspect, de la o infecție, vezi Doamne
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
că tot te plângeai, zâmbește ironic activistul. Domnule, cu greu aș putea alege ceva de aici, îmi plac toate. Da ? Ia, uite-o p-asta, ia citește-o p-asta, și îi arată cu degetul său gros textul : Lui Stalin slavă, slavă cântăm, Pe drumul lui mai dârz ne-avântăm Cu brațele libere clădim un imn lui Stalin Lumii noi conducător și învățător Și-n corul de popoare glasul ni se-nalță Stalin, far nemuritor ! — Pe morții mă-tii dacă am
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
tot te plângeai, zâmbește ironic activistul. Domnule, cu greu aș putea alege ceva de aici, îmi plac toate. Da ? Ia, uite-o p-asta, ia citește-o p-asta, și îi arată cu degetul său gros textul : Lui Stalin slavă, slavă cântăm, Pe drumul lui mai dârz ne-avântăm Cu brațele libere clădim un imn lui Stalin Lumii noi conducător și învățător Și-n corul de popoare glasul ni se-nalță Stalin, far nemuritor ! — Pe morții mă-tii dacă am să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
deranjează, nu mai înduioșează pe nimeni, poate doar pe niște amărâți depășiți, ca mine, care vor dispărea cât de curând. Cât despre emblema unui partid, n-am sărutat vreuna în vremuri când poate chiar credeam, n-am ridicat regele în slăvi, dar vor să-i slăvesc pe analfa- beții ăștia fără scrupule ? În loc să lase arta să respire, o îngenunchează, ca pe un sclav. Ce artă e aceea fără libertate ? Și mai mult, ne coboară pe toți la statutul unui om de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
circula prin oraș sau prin ziare. Am plâns când am auzit că ai divorțat, am plâns când am auzit că te-au închis la Jilava, fie și pentru puțin timp. Și când am auzit că te-ai îmbolnăvit am plâns. Slavă Domnului că nu mi-a fost dat să trăiesc și zilele în care să aud că ești huiduit pe scenă ! După ce s-a bărbierit de două ori, încât niciun fir al bărbii nu îndrăznea să iasă măcar o miime de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
baza pe „metafora” epică a personajului central din romanul Frații Karamazov al lui Dostoievski - Dimitri sau Mitia Karamazov. Ne reamintim, nu-i așa, fratele ofițer, bărbat frumos, petrecăreț, bon viveur și care duce acele calități ale sufletului slav, l’âme slave, la o imensitate și exacerbare care le transformă iute În defecte grave: generozitate a inimii și pecuniară, sinceritate absolută ce frizează nerușinarea și, poate, mai ales, o capacitate de trăire, de „cufundare” În Prezent care se apropie de un tip
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Franța, care s-a temut de unirea celor „două Germanii”; Franța, care după căderea imperiului moscovit nu a venit „să ne viziteze” și să-și protejeze unica insulă de francofonie și de reflexe culturale galice Într-un ocean de limbi slave, ea, care face atâtea pentru fostele ei colonii africane. Franța, marea Franță după care, noi, generațiile de peste patruzeci de ani, plângem cu acea tristețe nu Întotdeauna bine mascată, Încercând să ne punem În acord cu „tonurile” așa-zisei mondializări. Nu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Își are originea În limba latină. Este o limbă romanică, Întocmai ca italiana, franceza, spaniola și portugheza, prezentând Însă originalitatea (una dintre multiplele originalități românești) că a evoluat nu În vestul continentului, ca celelalte, ci În răsărit, În zona predominant slavă a Europei. Este ce a rămas din domeniul răsăritean al latinei (care cuprindea În Antichitate și jumătatea nordică a Peninsulei Balcanice). În plus, românii poartă un nume remarcabil. Sunt singurul popor romanic (alături de micul grup al rumanșilor din Elveția) care
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ai romanilor. Românii Înșiși Încep să se intereseze ceva mai târziu de originile lor latine. Aceasta deoarece, pe când În Occident Înflorea Renașterea, ei se aflau integrați În cultura slavonă a Răsăritului. Reperele lor culturale nu erau latine, ci grecești și slave, determinate de apartenența lor la Biserica ortodoxă. De fapt, catolicismul și ortodoxia Împărțiseră Europa În două, indiferent de limbi și de etnii. Europa latină era Europa catolică (devenită parțial protestantă În secolul al XVI-lea). Polonezii, deși slavi, aparțineau, prin
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
au simțit nevoia să se delimiteze net de slavii Înconjurători. Erau ortodocși ca și aceștia, iar religia și cultura corespunzătoare contau mai mult decât originea etnică. Odată Însă cu intrarea În faza națională, ajung la ordinea zilei despărțirea de lumea slavă și apropierea de „surorile latine“ din Occident. Roma devine (și nu numai pentru „greco-catolicii“ ardeleni, ci pentru toți românii) un simbol mai puternic decât Bizanțul. Românii descoperă că sunt „o insulă latină Într-o mare slavă“, izolați, aici, În Răsăritul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
zilei despărțirea de lumea slavă și apropierea de „surorile latine“ din Occident. Roma devine (și nu numai pentru „greco-catolicii“ ardeleni, ci pentru toți românii) un simbol mai puternic decât Bizanțul. Românii descoperă că sunt „o insulă latină Într-o mare slavă“, izolați, aici, În Răsăritul Europei și dornici să se desprindă, navigând spre vest. Invocarea Romei Însemna marcarea apăsată a identității românești și totodată voința de occidentalizare. Romani, daco-romani sau daci? Și totuși, „purismul“ latin Începe, spre mijlocul secolului al XIX
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
VII. În număr și mai mare, au trecut Însă la sud de Dunăre (mai ales după 602, când apărarea bizantină pe Dunăre s-a prăbușit), slavizând jumătatea nordică a Peninsulei Balcanice. Așa s-au născut bulgarii, sârbii și celelalte popoare slave din Balcani. În lipsa slavilor, romanitatea ar fi avut toate șansele să se mențină, atât la nord, cât și la sud de Dunăre. Ar fi putut exista astăzi o mare Românie, Înglobând teritoriul actual al României, Bulgariei și fostei Iugoslavii! S-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
doar slavi. Cert este că asimilarea slavilor nu a Însemnat anularea lor, ci Îmbogățirea sintezei românești cu acest nou element. Concluzie firească, Însă greu de acceptat de istoriografia românească modernă, Într-o perioadă când românii hotărâseră să termine cu lumea slavă și să privească exclusiv spre Occident. Se Înțelege de la sine că Școala latinistă, care Îi eliminase pe daci, nici nu a vrut să audă de slavi. Într-o fază ulterioară, dacii sunt reabilitați, nu Însă și slavii. Hasdeu, susținător neobosit
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
din Basarabia (aflată atunci sub stăpânire rusească) și tot ce se poate spune este că nu i-a iubit deloc pe ruși, văzând În panslavism o amenințare (drept care Îi Îndemna pe români la o politică „pan-latină“). După el, influența slavă ar fi fost de dată relativ târzie, rezultat nu al amestecului etnic, ci al unui Împrumut de ordin politic și religios. Cu alte cuvinte, slavii nu au afectat esența poporului și culturii românești. Câteva decenii mai târziu — atunci când spiritul critic
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
el, slavii erau element constitutiv al sintezei românești. „Influența elementului slav la formarea naționalității noastre — scria el În 1905 — este așa de evidentă, Încât putem zice, fără exagerare, că nici nu poate fi vorba de popor român Înainte de absorbirea elementelor slave de către populația băștinașă romană În cursul secolelor VI-X.“ Printre argumentele lui Ioan Bogdan figurează „suma enormă de elemente slave“ intrate În limba română, atât direct, prin conviețuire, cât și pe cale politico-literară; folosirea slavonei (limba slavă veche) În biserică și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
așa de evidentă, Încât putem zice, fără exagerare, că nici nu poate fi vorba de popor român Înainte de absorbirea elementelor slave de către populația băștinașă romană În cursul secolelor VI-X.“ Printre argumentele lui Ioan Bogdan figurează „suma enormă de elemente slave“ intrate În limba română, atât direct, prin conviețuire, cât și pe cale politico-literară; folosirea slavonei (limba slavă veche) În biserică și În stat, și chiar În „afacerile zilnice ale românilor“, până În secolele XVI-XVII; ca și originea slavă a majorității instituțiilor medievale
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
român Înainte de absorbirea elementelor slave de către populația băștinașă romană În cursul secolelor VI-X.“ Printre argumentele lui Ioan Bogdan figurează „suma enormă de elemente slave“ intrate În limba română, atât direct, prin conviețuire, cât și pe cale politico-literară; folosirea slavonei (limba slavă veche) În biserică și În stat, și chiar În „afacerile zilnice ale românilor“, până În secolele XVI-XVII; ca și originea slavă a majorității instituțiilor medievale românești. Influența precumpănitoare a fost a slavilor sudici, mai precis a statului bulgar (limba slavă folosită
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
suma enormă de elemente slave“ intrate În limba română, atât direct, prin conviețuire, cât și pe cale politico-literară; folosirea slavonei (limba slavă veche) În biserică și În stat, și chiar În „afacerile zilnice ale românilor“, până În secolele XVI-XVII; ca și originea slavă a majorității instituțiilor medievale românești. Influența precumpănitoare a fost a slavilor sudici, mai precis a statului bulgar (limba slavă folosită În țările române este, În esență, „medio bulgara“).<endnote id="6"/> Aceste considerații ale lui Ioan Bogdan nu au fost
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
limba slavă veche) În biserică și În stat, și chiar În „afacerile zilnice ale românilor“, până În secolele XVI-XVII; ca și originea slavă a majorității instituțiilor medievale românești. Influența precumpănitoare a fost a slavilor sudici, mai precis a statului bulgar (limba slavă folosită În țările române este, În esență, „medio bulgara“).<endnote id="6"/> Aceste considerații ale lui Ioan Bogdan nu au fost reținute până la ultimele consecințe, cu alte cuvinte până la așezarea slavilor pe același plan cu dacii și romanii. Chiar dacă li
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nu mai mult decât un adaos, la o sinteză deja Încheiată. Face excepție prima perioadă a comunismului românesc (anii 1950) când slavii sunt puși În vedetă, date fiind raporturile de subordonare față de Uniunea Sovietică și „frăția“ dintre țările comuniste (majoritar slave). Odată Însă cu afirmarea comunismului naționalist, În vremea lui Ceaușescu, lucrurile trec În extrema cealaltă. Dacă nici romanii nu mai erau iubiți, cu atât mai puțin slavii! Se avansează concluzia că poporul român și limba română erau gata formate, cel
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nu mai erau iubiți, cu atât mai puțin slavii! Se avansează concluzia că poporul român și limba română erau gata formate, cel puțin În linii mari („protoromânii“), Încă din secolul al VI-lea. Ceea ce Însemna că influențele ulterioare, inclusiv cele slave, nu mai aveau cum să afecteze În profunzime fondul românesc. Cam greu, Într-adevăr, să evoci În România, cu seninătate științifică, rolul slavilor În trecut, fiindcă ei sunt prea prezenți, astăzi, În jurul României. Identitatea românilor În epoca modernă s-a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În profunzime fondul românesc. Cam greu, Într-adevăr, să evoci În România, cu seninătate științifică, rolul slavilor În trecut, fiindcă ei sunt prea prezenți, astăzi, În jurul României. Identitatea românilor În epoca modernă s-a afirmat tocmai prin desprinderea de lumea slavă. Faptul că și comunismul, În faza lui antinațională, s-a folosit de slavi În vederea anihilării sentimentului național românesc nu aranjează deloc lucrurile. Cred Însă că dreptate avea Ioan Bogdan. În ce privește limba română, contribuția slavilor a fost cu siguranță mai importantă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Abordarea rasial lingvistică, de factură romantică, apare astăzi cu totul depășită. Nu se poate face abstracție, vorbind despre slavi, de profundul impact cultural al modelului slavon În Evul Mediu românesc. Exceptând limba (dar, și sub acest aspect, cu o infuzie slavă semnificativă și cu folosirea slavei ca limbă de cultură), țările române prezintă În Evul Mediu un aspect apropiat de al țărilor slave din zonă. Nu cu Franța și cu Italia semănau țara Românească și Moldova, ci cu Bulgaria și cu Serbia
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
romantică, apare astăzi cu totul depășită. Nu se poate face abstracție, vorbind despre slavi, de profundul impact cultural al modelului slavon În Evul Mediu românesc. Exceptând limba (dar, și sub acest aspect, cu o infuzie slavă semnificativă și cu folosirea slavei ca limbă de cultură), țările române prezintă În Evul Mediu un aspect apropiat de al țărilor slave din zonă. Nu cu Franța și cu Italia semănau țara Românească și Moldova, ci cu Bulgaria și cu Serbia. Un popor nu este ceva
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cultural al modelului slavon În Evul Mediu românesc. Exceptând limba (dar, și sub acest aspect, cu o infuzie slavă semnificativă și cu folosirea slavei ca limbă de cultură), țările române prezintă În Evul Mediu un aspect apropiat de al țărilor slave din zonă. Nu cu Franța și cu Italia semănau țara Românească și Moldova, ci cu Bulgaria și cu Serbia. Un popor nu este ceva dat o dată pentru totdeauna. Este o sinteză fluidă. Și, În orice caz, o sinteză culturală, nu biologică
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]