9,222 matches
-
sunt ele de oripilante. în acest scop, adică pentru a-și compensa infidelitățile memoriei, se recomandă ca victima să apeleze și la alte surse ajutătoare. întrucât acest travaliu de înfruntare a evenimentului traumatic este impregnat de o imensă suferință și spaimă, ar trebui ca procesul în sine să se desfășoare în condiții terapeutice special destinate, când întreaga experiență poate fi partajată și, mai ales, ghidată de un specialist. Expunerea se poate face autoasistat, deci fără apelul la un terapeut, când victima
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
constitui și un prilej de clasare igienică a trecutului și implicit o criză de maturizare. Șansa de a deveni mamă constituie un eveniment în viața oricărei femei. Chiar dacă o asemenea veste, concordă cu dorințele ei, alături de bucuria inerentă apar și spaime multiple, spaime care se pot transforma într-o adevărată traumă dacă este vorba de o sarcină nedorită. Motivele care alimentează aceste stări negative sunt multiple: îndoieli privind capacitatea de a-și asuma o asemenea responsabilitate, teama că își va prejudicia
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un prilej de clasare igienică a trecutului și implicit o criză de maturizare. Șansa de a deveni mamă constituie un eveniment în viața oricărei femei. Chiar dacă o asemenea veste, concordă cu dorințele ei, alături de bucuria inerentă apar și spaime multiple, spaime care se pot transforma într-o adevărată traumă dacă este vorba de o sarcină nedorită. Motivele care alimentează aceste stări negative sunt multiple: îndoieli privind capacitatea de a-și asuma o asemenea responsabilitate, teama că își va prejudicia cariera, neliniștea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să sisteze, în perioada respectivă, orice formă de maltratare fizică, coșmarul pe care femeia l-a trăit în etapa anterioară continuă să-i infesteze existența. Prin urmare, dat fiind că memoria prenatală la copil funcționează, un regim agresiv, saturat de spaime și suferință, la care mama lui a fost supusă, în timpul sarcinii, îi inculcă un pattern al violenței, care poate degenera ulterior în cele mai imprevizibile și sumbre ipostaze. O altă potențială traumă a femeii în perioada sarcinii, dar și al
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
medici și spitale, precum și unele disfuncții comportamentale, manifestând și o intoleranță furibundă față de orice intenție de a fi atinși în zonele corpului care atunci au fost ținta unor proceduri barbare. 2.3.5. Câteva traume posibile ale copilăriei „Cele două spaime dintâi au legătură cu întunericul și singurătatea. întunericul înseamnă absența vizibilității, singurătatea absența mamei sau absența obiectelor care o înlocuiesc.” Odată cu plasarea copilului pe orbita existenței sale postnatale, vegheat de părinți, adică de primele persoane resursă din viața lui, el
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și strict medical instalarea unei boli, aceasta evocă un deranjament biochimic și anatomofiziologic. Iar diversele organe ale trupului care au funcționat cu discreție atunci când individul beneficia de sănătate, își fac acum simțită prezența, 217TRAUMA ȘI SUFERINȚA provocând disconfort, neliniște, chiar spaimă. în realitate, disfuncțiile afectează toate nivelele, inclusiv cel psihologic și spiritual. Dealtfel, un sumar recurs istoric demonstrează existența unui număr de trei concepții majore asupra bolilor: cea promovată de medicina standard, cea psihosomatică și cea holistică. Prima gravitează în registru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a lucra cu muribunzii implică o statură specială de personalitate, care evocă nu doar umanism, generozitate, curaj, ci și o autentică altitudine spirituală. Spunem aceasta deoarece proximitatea unui muribund îți devoalează, ca într-o oglindă fidelă și neiertătoare propriile tale spaime și contorsiuni în relația cu moartea. E. Kübler-Ross (1997), nume tutelar în asistența bolnavilor terminali, consideră că atitudinea medicului față de moarte condiționează decisiv abilitatea lui de a lucra cu aceștia. Ambianța dezolantă, tenebroasă și suprasolicitantă din preajma pacienților muribunzi, alimentează instalarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
crize se trântește pe jos, oriunde ar fi, țipă, plânge și dacă încerci să o ridici sau să o îmbrățișezi te lovește”. Acest comportament violent al Aureliei în momentele de criză explică parțial frica educatoarei. O altă parte a acestei spaime era dată de riscul ca Aurelia să-și facă un rău, să se rănească în momentul în care se arunca pe jos. Se pare că în ultima vreme, crizele se înmulțiseră și erau în ochii personalului tot mai nemotivate. Am
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pentru a-i scoate pe cei doi frați mai mici și pe Aurelia din casă. Familia a rămas pe drumuri. Astfel, părinții au decis să ceară plasamentul copiilor mai mici în centru până vor reuși să și încropească un adăpost. Spaima momentului în care și-a simțit amenințată viața, a sa și a fraților mai mici, amestecată cu un teribil sentiment de vinovăție a determinat la Aurelia un sindrom de stres posttraumatic ușor de recunoscut prin aceste crize ce apăreau imediat ce
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
recunoscut prin aceste crize ce apăreau imediat ce nu găsea, pierdea ceva sau când i se reproșa ceva. Pentru educatoare crizele Aureliei nu aveau nici o cauză, nici o logică și așa cum am mai spus, le înspăimânta. Ele nu-și dădeau seama că spaima Aureliei era mereu trează și că orice situație reală care semnifica „vinovăție”sau „pierdere”era de nesuportat și declanșa aceste crize de disociere de situația reală, când evenimentul traumatic, catastrofic irumpea în cotidianul calm, banal. Marea frică a educatoarelor față de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care era întotdeauna tristă. Când am vorbit despre acest talent al Aureliei, educatoarele spuneau că știu, dar că asta nu avea nici o importanță, nici o semnificație, crizele erau importante, terifiante. Așa cum fetița rămăsese fixată în trauma ei, personalul era blocat în spaimă de declanșare a crizelor Aureliei. în cazul PTSD, intervenția profesioniștilor este obligatorie deși sprijinul rețelei sociale, în primul rând al familiei, rămâne la fel de important ca și în cazul doliului. Intervențiile vor ținti inducerea unei stări de relaxare, de calmare a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
conștient povestea evenimentului, inserând detaliile amintirilor la locurile lor, la dimensiunile corecte și să poată suporta și stăpâni povestea. Adesea pentru „a suporta”povestea vor fi necesare intervenții cognitiv comportamentale prin care individul să-și construiască noi strategii comportamentale față de spaimele trecutului ce pot reînvia în orice moment al prezentului calm. Prelucrarea evenimentului traumatic este importantă indiferent că este vorba despre o traumă suferită de un individ (copil sau adult), familie sau alt grup social sau de întreaga societate. în societățile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vorbesc», avem la dispoziție o cale pentru a ridica ceața care ne înconjoară atunci când avem o experiență psihotraumatică și asta prin intermediul narațiunii, a povestirii”. Să povestim evenimentele de viață, să le revedem înșiruirea, să povestim altora despre aceste evenimente fără spaima, fără jenă și să le facem cât mai clare și adevărate este un important pas, recunoscut ca atare de specialiști, spre vindecarea traumei. Din păcate, trauma își creează mecanisme de automenținere, de lectură a evenimentelor din prezent în registrul traumei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
2002). 2. Funcționarea alfa a mamei este un concept dezvoltat în psihanaliză de Wilfred Bion, plecând de la conceptul de identificare proiectivă a copilului cu mama, dezvoltat de Melanie Klein. Bion susține că mama are funcția de a conține și transforma spaimele copilului făcându-le „digerabile”pentru copil. 3. pot produce structuri care să diminueze sau să exacerbeze tulburările existente deja. Prin „structuri”se subînțeleg sistemele și resursele de tratare a tulburărilor, dar și mecanismele de mobilizare a resurselor. Dintre valorile care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prezent. Actul terorist, în sine și pentru sine, este egal cu zero, publicitatea este totul. Faptul de a fi în întregime axat pe impresia produsă și pe efectul obținut face din terorism o formă eminamente dramatică, teatrală, destinată să provoace spaima, indignarea și, în același timp, admirația. Pentru a-și realiza publicitatea dorită, terorismul nu se abține de la nici un efort, de la nici un sacrificiu. El are nevoie de publicitate, trăiește din aceasta și omoară de dragul ei. Toate acțiunile teroriste sunt concepute, pâna
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Stop-cadru din Ensor. Mîna carismatică a pictorului, ridicată spre plafonul sălii. Unică. Nu mai văzusem așa ceva. Cîți din cei ce ieșiseră, înlănțuindu-și mijlocul, în înserarea plină de pace, și uitaseră deja gestul personajului cervantesc... Da, pictorul vorbise! Boușcă devenise spaima juriilor. Mici conclavuri călduțe artiști și culturnici în schimburi reciproce de jovialități terminate cu zaiafeturi discrete juriile trebuiau să împace talentul cu prostituarea talentului, vocația cu impostura. Lucrare grea, să recunoaștem. Dar posibilă. Boușcă întîrzia. I se rezervase panoul și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
14 mai Hăituit de autoritățile comuniste instalate de armata roșie, Nichifor Crainic se mută din casă în casă, în Țara Moților. Cea în care-i găzduit acum e călcată în plină zi de un maior rus și de ordonanța lui. Spaima scriitorului atinge culmea. "Eliberatorii" se instalează pe loc. Dar ce-o fi avînd în cele două lăzi balșoaie? Stupoare: mandoline, chitare italienești și nemțești, gramofoane și discuri. Ce muzicală a mai fost și delicata asta de armată roșie! Mascarada partidelor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
doi cîini vagabonzi, probabil amicii făcăilor în răstimpul dintre schimbări. Dincolo, clădirea fostului CC, intactă după răpăiala regizată din decembrie '89, conservă însă cîteva urme de gloanțe, ricoșeuri scăpate regizorului care ne-a păcălit șapte ani. Ce spațiu plin de spaime și de interdicții era piața asta, cînd în clădire dictau impostorii! Acum, chiar pe trotuarul de sub ferestre, două babe crețe blestemă, pe o pancartă care le unește zbîrciturile, guvernul, președinția etc. pentru... pentru ce? Știe, probabil, mai bine "opoziția" care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în spatele restaurantului, între magaziile burdușite cu sticle goale și lăzi putrede... scena, vai... scena în aer liber, pe care evoluau, vezi doamne, formațiunile amatorilor din fabrici și de pe ogoare, prezentate de golănică ăla șmecher, activistul cultural, după ce, în prealabil, băgase spaimă în stațiune, cu chemările lui (obligatorii) la educativele reprezentații. (Asta se consuma în acel comunism sîngeros și primitiv; nu apăruse încă momentul, oricum destins, al obținerii, de către uniunile de creație, a celor cîtorva vilișoare.) Scena în aer liber? Scena lumii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
simplificarea, epurarea mentalului general de "balastul" mitologic pare a fi tiparul în care se așază milenul ce vine. E bine? E rău? Începuturile civilizației au stat sub semnul imaginarului, nu de dragul în sine al acestuia, evident, ci răspunzînd, organic, provocărilor, spaimelor necunoscutului. Preluarea acestui imaginar chiar dacă încontinuu modificat de către civilizațiile ce s-au succedat, s-a făcut nu doar în virtutea rutinei, ci sub presiunea aceluiași necunoscut încărcat cînd de spaime, cînd se serenitate. Crăciunul copilăriei noastre a captat, deopotrivă, imensa poftă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu de dragul în sine al acestuia, evident, ci răspunzînd, organic, provocărilor, spaimelor necunoscutului. Preluarea acestui imaginar chiar dacă încontinuu modificat de către civilizațiile ce s-au succedat, s-a făcut nu doar în virtutea rutinei, ci sub presiunea aceluiași necunoscut încărcat cînd de spaime, cînd se serenitate. Crăciunul copilăriei noastre a captat, deopotrivă, imensa poftă de sfințenie și de petrecere. Totul pe un fundal fabulos-decorativ. Sărbătoarea pioasă a nașterii Domnului se îngemăna, atît de fericit, cu scenariul vag-păgîn al eresurilor. Peregrinările înfiorate pe la ferestrele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu o cîrpă, cencio, plinurile și golurile unicei sale amante, întru neîntrerupta ei strălucire.) Culorile gondolei: negrul, aurul, roșul. Negrul ciumei care a decimat cîndva cetatea. Aurul majestuos al bogăției și nobleței. Roșul fastului cavaleresc. E o eleganță care logodește spaimele morții cu triumfurile vieții. Serenissima cetate, văzută, întîi, din trenul ce străbate apa leneșă a lagunei, spre a intra în gară, îți retează brusc preconceputa grandoare, instalîndu-te într-un fel de mică/mare deziluzie, ca în fața oricărei grandori a globului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
serviciu, într-un mediu oarecare sau pe stradă pur și simplu îmi induce o stare de calm: nimic foarte rău nu s-a întîmplat dacă el își păstrează calmul! Și, în consecință, un bărbat isteric, văicăreț sau iresponsabil îmi adîncește spaima cu obiect precis sau angoasa". Sînt edificat deplin în chestiune cînd delicata "antifeministă" își și mărturisește, de altfel, motivul indispoziției: intervenția publică a unei "dure" din categoria celor care vor "să-și arate mușchii", să practice un... autolobby furibund. Just
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Cu care pacientul s-a obișnuit deja. Dacă rîsul din pînza olandezului Hals e unul contaminant, Vara lui insolîndu-și figurile cu bonomie civilizată, în schimb, Zaporojenii lui Repin, cu rîsul lor est-orgiastic, agresează ochiul (ochiul nostru) cu o indicibilă, predestinată spaimă. Vă mai aduceți aminte de șlagărul infantil al de mult uitatei Silvia Chicoș? Zîmbiți, vă rog! Ha, ha, ha, ha, Ei, nu chiar așa... Ha, ha, ha, ha. Vă mulțumesc. 28 ianuarie Dau peste o însemnare de-acum șase-șapte ani
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
existat nevoia de Havel, la noi, nevoia de Iliescu". Trist adevăr! 19 august Bizarul Boușcă, hidalgo al crunților ani cincizeci, oprea lumea ce tocmai ieșea din cinematograf și-i ardea cîte-o filipică autentic naționalistă, de-ncremeneau securiștii de sector. Băgase spaima și-n jurii (din care nu puteau lipsi reprezentanții oamenilor muncii), încît pateticele lui pînze aveau pe panou ("panoul lui") locul lor, preexistent. Fără să mai fi trecut prin draconicul filtru. Venea Boușcă, se făcea liniște, panota singur și pleca
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]