11,425 matches
-
Augustul nostru suveran a binevoit să subscrie cu zece mii de lei pentru monumentul marelui său predecesor, spulberând astfel toate zvonurile că ar fi contra comemorării în bronz a marelui Domnitor ...”". Astfel, autoritățile locale au acceptat amplasarea statuii în Piața Unirii. Statuia lui Alexandru Ioan Cuza a fost dezvelită la data de 27 mai 1912 în prezența regelui Carol I, a principilor Ferdinand și Carol. Regele Carol I a rostit cu acest prilej următoarele cuvinte: "„Primul rege al României își îndeplinește o
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
Primul rege al României își îndeplinește o sfântă datorie către primul Domnitor al țărilor surori unite, aducând în fața acestui monument prinosul de cinstire ce se cuvine memoriei lui Cuza Vodă, care vă rămâne de-a pururi nestinsă în amintirea poporului”". Statuia a fost amplasată în Piața Unirii din Iași. În ziua dezvelirii au participat o mulțime de locuitori, mulți în costume naționale, s-au pavoazat clădirile din jur cu steaguri și covoare populare, s-au ținut discursuri înflăcărate de către mai mulți
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
ținut discursuri înflăcărate de către mai mulți istorici ai neamului românesc precum Xenopol și Iorga. În numele sătenilor a vorbit Dumitru Solomon. În "Evenimentul" din 14 iunie 1912, poeții George Topârceanu și Mihai Codreanu au publicat versuri ocazionale sub titlul "Odă la statuie", versuri adresate regelui Carol I, venit în Iași pentru a participa la inaugurarea statuii „domnitorului țăranilor” realizată de către sculptorul Raffaello Romanelli. Finalul poemului se adresa lui Cuza Vodă: Statuia lui Alexandru Ioan Cuza este reprezentată în mărime supranaturală, fiind așezată
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
În numele sătenilor a vorbit Dumitru Solomon. În "Evenimentul" din 14 iunie 1912, poeții George Topârceanu și Mihai Codreanu au publicat versuri ocazionale sub titlul "Odă la statuie", versuri adresate regelui Carol I, venit în Iași pentru a participa la inaugurarea statuii „domnitorului țăranilor” realizată de către sculptorul Raffaello Romanelli. Finalul poemului se adresa lui Cuza Vodă: Statuia lui Alexandru Ioan Cuza este reprezentată în mărime supranaturală, fiind așezată pe un soclu și un piedestal de piatră albă de granit de Italia, având
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
și Mihai Codreanu au publicat versuri ocazionale sub titlul "Odă la statuie", versuri adresate regelui Carol I, venit în Iași pentru a participa la inaugurarea statuii „domnitorului țăranilor” realizată de către sculptorul Raffaello Romanelli. Finalul poemului se adresa lui Cuza Vodă: Statuia lui Alexandru Ioan Cuza este reprezentată în mărime supranaturală, fiind așezată pe un soclu și un piedestal de piatră albă de granit de Italia, având împreună 6,5 metri înălțime. Statuia este realizată din bronz și are o înălțime de
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
Raffaello Romanelli. Finalul poemului se adresa lui Cuza Vodă: Statuia lui Alexandru Ioan Cuza este reprezentată în mărime supranaturală, fiind așezată pe un soclu și un piedestal de piatră albă de granit de Italia, având împreună 6,5 metri înălțime. Statuia este realizată din bronz și are o înălțime de 3,5 metri. Domnitorul este înfățișat în celebra sa uniformă de ofițer și învăluit de mantia princiară. O replică a statuii se află în Piața Unirii din Craiova. În grupul statuar
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
de granit de Italia, având împreună 6,5 metri înălțime. Statuia este realizată din bronz și are o înălțime de 3,5 metri. Domnitorul este înfățișat în celebra sa uniformă de ofițer și învăluit de mantia princiară. O replică a statuii se află în Piața Unirii din Craiova. În grupul statuar de la baza soclului sunt reprezentați în mărime naturală de către același sculptor: Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Nicolae Kretzulescu și generalul Ioan Emanuel Florescu. La baza soclului, pe toate cele patru laturi
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
câte o placă cu o dată istorică: În partea superioară a spatelui soclului se află un altorelief de bronz în formă de hrisov pe care sunt nscrise meritele lui Cuza. Peste hrisov se află stema Principatelor Române, realizată tot din bronz. Statuia a fost consolidată între anii 2006-2007 în cadrul reconstrucției întregului spațiu al Pieței Unirii. S-a realizat consolidarea soclului și a statuii lui Cuza, pentru care s-a folosit un granit special, inexistent pe piața românească și care a fost procurat
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
hrisov pe care sunt nscrise meritele lui Cuza. Peste hrisov se află stema Principatelor Române, realizată tot din bronz. Statuia a fost consolidată între anii 2006-2007 în cadrul reconstrucției întregului spațiu al Pieței Unirii. S-a realizat consolidarea soclului și a statuii lui Cuza, pentru care s-a folosit un granit special, inexistent pe piața românească și care a fost procurat de la o carieră din Ucraina. În prezent, statuia lui Cuza din Piața Unirii este locul unde se depun coroane de flori
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
reconstrucției întregului spațiu al Pieței Unirii. S-a realizat consolidarea soclului și a statuii lui Cuza, pentru care s-a folosit un granit special, inexistent pe piața românească și care a fost procurat de la o carieră din Ucraina. În prezent, statuia lui Cuza din Piața Unirii este locul unde se depun coroane de flori la toate marile sărbători naționale, precum și locul de întâlnire al ieșenilor cu ocazia marilor evenimente cu specific local.
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
este un monument din bronz închinat cronicarului moldovean Miron Costin (1633-1691), care a fost realizat de către sculptorul de origine polonă Wladimir C. Hegel și inaugurat în anul 1888 în municipiul Iași. Statuia lui Miron Costin a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Iași elaborată în anul 2004 de către Institutul Național al Monumentelor Istorice, fiindu-i atribuit codul . a fost realizată la sugestia lui S. Carnot de către sculptorul de origine polonă
Statuia lui Miron Costin din Iași () [Corola-website/Science/307923_a_309252]
-
izvoare moldovenești, cronici poloneze și alte documente; se pare că sculptura a fost inspirată de un portret existent la Biserica Teodoreni din satul Burdujeni (astăzi cartier al municipiului Suceava). Sculptura este realizată sculptorul polonez Wladimir C. Hegel din bronz. Soclul statuii îl are ca autor pe arhitectul Nicolae Gabrielescu. Pe piedestalul de gresie se află două basoreliefuri realizate tot de către Hegel: în dreapta - Miron Costin citind ""Cronica Moldovei"" la curtea regelui polon Ioan al III-lea Sobieski și la stânga - arestarea cronicarului de către
Statuia lui Miron Costin din Iași () [Corola-website/Science/307923_a_309252]
-
anul 1691, din ordinul domnitorului analfabet Constantin Cantemir și îngropați în capela familiei de pe moșia Brănișteni-Barboși (Roman). Osemintele au fost aduse la Iași de către V.A. Urechia, iar în ziua de 12 iunie 1888, cu ocazia punerii pietrei fundamentale a statuii, au fost așezate la baza soclului. Monumentul a fost inaugurat la data de 18/30 septembrie 1888 în prezența a 10.000 de participanți, printre care și membrii a două delegații de studenți din Bucovina și Polonia, sărbătorindu-se evenimentul
Statuia lui Miron Costin din Iași () [Corola-website/Science/307923_a_309252]
-
V.A. Urechia și Vasile Pogor. Cu acest prilej, comitetul de organizare al Societății "Miron Costin" a editat o publicație intitulată "Miron Costin", pentru ca apoi să se organizeze în tot cursul lunii septembrie în toată țara așa-numitele "Serbări costiniene". Statuia lui Miron Costin a fost amplasată pe strada Mârzescu (pe atunci era în Piața Pomului Verde), în spațiul unde s-a aflat casa cronicarului, după ce fusese expusă în holul Ateneului din București, care la vremea respectivă era de puțin timp
Statuia lui Miron Costin din Iași () [Corola-website/Science/307923_a_309252]
-
pana din mâna lui Miron Costin a fost smulsă și a dispărut . A fost înlocuită de către Primăria Municipiului Iași cu o altă pană. Pe piedestalul de gresie se află două basoreliefuri realizate tot de către Hegel: Pe o placă de pe soclul statuii este următoarea pisanie: "“În anii 1888 luna august în al 22lea al domniei majestăților sale Carol I regale României și regina Elisaveta, prin contribuțiune publică s'a ridicat în Iași acest monument, sub care națiunea română a depus, cu venerațiune
Statuia lui Miron Costin din Iași () [Corola-website/Science/307923_a_309252]
-
subscrierei Președinte: Mihail Kogălniceanu Membri: N. Culianu I. Calenderu N. Gane B.P. Hasdeu N. Ionescu Melchisedec episcop de Roman Titu Maiorescu Leon Negruți A Papadopulo-Calimah D. Sturdza C. Stancescu și secretar: V.A. Urechia”". Pe o placă votivă de pe soclul statuii se află următoarea inscripție: "“LUI MIRON COSTIN 1633 - 1691 Națiunea română recunoscetoare "Principalii contribuitori M.sa regele Carol I "Orașele: Iașii.-Bucurescii.-Buzeul.-Botoșanii.-Berlad.-Brăila.-Bacău.-Cotnarii.-Craiova.- Constanța.- Focșanii.-Galatii.-Giurgiu.-Odobescii.-Peatra.-Panciu.- Roman.-Severin.-Tîrgul-Neamțu.-Tîrgul-Ocnei
Statuia lui Miron Costin din Iași () [Corola-website/Science/307923_a_309252]
-
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Iași este un monument de bronz închinat domnitorului moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504), care a fost realizat de către sculptorul francez Emmanuel Frémiet și inaugurat în anul 1883 în municipiul Iași. Inițial monumentul era
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
a fost realizat de către sculptorul francez Emmanuel Frémiet și inaugurat în anul 1883 în municipiul Iași. Inițial monumentul era amplasat în fața Palatului Administrativ din Iași, iar actualmente se află în fața Palatului Culturii care a fost construit după demolarea vechiului palat. Statuia lui Ștefan cel Mare a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Iași elaborată în anul 2004 de către Institutul Național al Monumentelor Istorice, fiindu-i atribuit codul . Ideea ridicării la Iași a unei statui a marelui voievod al Moldovei
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
construit după demolarea vechiului palat. Statuia lui Ștefan cel Mare a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Iași elaborată în anul 2004 de către Institutul Național al Monumentelor Istorice, fiindu-i atribuit codul . Ideea ridicării la Iași a unei statui a marelui voievod al Moldovei datează din anul 1856, din dorința caimacamului Theodor Balș de a se opune Unirii Principatelor. El spera astfel că, prin prezentarea lui Ștefan cel Mare ca simbol al trăiniciei și puterii Principatului Moldovei, ar fi
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
apărut după restaurarea picturii originale de la Biserica Bădeuți, pictorii secolului al XIX-lea adăugându-i voievodului barbă, aceasta fiind la modă în acele timpuri"" . Odată cu moartea caimacamului Theodor Balș în anul 1857, s-au sistat și lucrările de realizare a statuii. Abia în anul 1871, când la Mănăstirea Putna s-au sărbătorit 370 de ani de la moartea domnitorului Moldovei, au fost reluate discuțiile referitoare la monument. După Războiul de Independență, s-a deschis o listă de subscripție publică națională din inițiativa
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
000 de franci, iar în anul 1879 s-a înaintat comanda către sculptorul francez Emmanuel Frémiet (1824-1910), un artist în mare vogă în Parisul acelor vremi. Documentația prezentată sculptorului este cea executată de postelnicul Gheorghe Asachi, artistul francez începând realizarea statuii în atelierul său din Rue de l'Université, din Paris. La data de 16 septembrie 1882, după ridicarea fundațiilor, s-a așezat la mijlocul soclului un act comemorativ în semn de recunoștință pentru vestitul domn moldovean. Statuia a fost definitivată și
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
artistul francez începând realizarea statuii în atelierul său din Rue de l'Université, din Paris. La data de 16 septembrie 1882, după ridicarea fundațiilor, s-a așezat la mijlocul soclului un act comemorativ în semn de recunoștință pentru vestitul domn moldovean. Statuia a fost definitivată și expusă în anul 1882 la Salonul Național de Sculptură din Franța. Ceremonia dezvelirii a avut loc la data de 5 iunie 1883, în prezența Regelui Carol I, și a fost memorabilă. Vasile Alecsandri a compus anume
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
anul 1882 la Salonul Național de Sculptură din Franța. Ceremonia dezvelirii a avut loc la data de 5 iunie 1883, în prezența Regelui Carol I, și a fost memorabilă. Vasile Alecsandri a compus anume pentru acest prilej poezia ""Odă la statuia lui Ștefan cel Mare"". Poezia a fost difuzată pe foi volante tuturor participanților. Sub un baldachin de catifea roșie și cu perdele de atlaz albastru, a fost depus tronul lui Ștefan cel Mare săpat în piatră, găsit în satul Vânători-Neamț
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
Neamțului. Dezvelirea a fost făcută de patru plăieși. În momentul dezvelirii, mulțimea a rostit un uriaș ""Ura"" și s-au tras 21 salve de artilerie. Cu aceeași ocazie, Regele Carol I a dăruit două tunuri "Krupp", care flanchează și astăzi statuia marelui domnitor. Tunurile erau trofee din Războiul de Independență, cucerite de Regimentul de dorobanți din Copou (una din cele șapte coline ale Iașilor). Regele a afirmat cu această ocazie: ""Încredințez Iașilor, Leagănul Unirei, această statua, împreună cu două tunuri, udate cu
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
Cântec ostășesc"" de T.T. Burada. Mihai Eminescu a venit la Iași special pentru marea sărbătoare, scriind celebra "Doina" ("De la Nistru pân' la Tisa"). Momentul prezenței eminesciene la acest eveniment a fost descris de către Ana Conta Kernbach, sora filosofului Vasile Conta. Statuia are o înălțime de 4,5 metri și este confecționată din bronz, domnitorul fiind înfățișat cu barbă și cu o coroană catolică pe cap. Neexistând niciodată un model autentic al Coroanei Moldovei, sculptorul francez a folosit pentru statuia de la Iași
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]