9,695 matches
-
În primăvară anului 1442, convins că se bucură de condiții prielnice, a organizat, sub conducerea beiului de Vidin, o puternică campanie în Transilvania.După un prim succes, trupele otomane au fost zdrobite la Sibiu pe 22 martie 1442. În 1443, voievodul a adoptat o tactică ofensivă, ce a dus oastea creștină până dincolo de Sofia, în inima Balcanilor, obținând șase victorii asupra otomanilor. Venirea iernii i-a împiedicat pe Ioan și pe regele maghiar să continue înaintarea spre Adrianopol, luând decizia de
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
au optat însă pentru alianțe cu puterile creștine și s-au raliat frontului antiotoman. În Ungaria, după moartea regelui maghiar în Bătălia de la Mohacs, a izbucnit problema succesiuni pentru tron, astfel, au intrat în dispută doi pretendenți, Ioan I Zápolya, voievodul Transilvaniei și Ferdinand I al Sfântului Imperiu Roman, duce de Austria și ulterior împărat româno-german. A urmat un război civil în care s-au implicat și forțe externe. Ioan Zapolya a fost sprijinit de otomani. Domnitorii care au acordat sprijin
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
A făcut un act de supunere solemnă față de sultan. Ungaria plătea tribut anual, iar politică externă era în conformitate cu Poarta. În 1538, Ioan Zapolya și Ferdinand de Habsburg au încheiat pacea la Oradea. În Transilvania, nobilii, în frunte cu Ștefan Mailat, voievodul Transilvaniei, au încheiat un acord secret că să-și impună voință la alegerea regelui după moartea lui Ioan Zapolya. Ștefan Mailat dorea să separe Transilvania de Ungaria, că să plătească tribut turcilor, la fel că și țările române. După ce s-
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
habsburgilor a fost întărită în Europa, iar Martinuzzi, ca stăpân al Transilvaniei, a inițiat tratative cu habsburgii, propunându-i reginei mama Isabela să renunțe la coroana, încheind în 1549 un tratat. Transilvania a fost cedată habsburgilor, Martinuzzi era recunoscut ca voievod, iar regina Isabela și fiul ei au primit un domeniu în Silezia. Regina a denunțat tratatul după câteva luni și a urmat un alt război civil, câștigat de Martinuzzi. În 1551 o armata habsburgică condusă de generalul Castaldo a intrat
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
va face față atacului de unul singur în față atacului, a semnat la Alba Iulia un tratat cu Sigismund, însoțit de delegație formată de mitropolitul Eftimie, episcopii de Buzău și de Râmnic și 12 boieri. Conform documentului, Mihai era numit voievod țării noastre transalpine, subordonat a lui Sigismund și locțiitorul acestuia la București. I-au fost retrase prerogativele domnești, țara fiind guvernată de un sfat restrâns format din 12 boieri. Mihai primea sprijin militar împotriva otomanilor și se restabileau vechile hotare
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
facto al Transilvaniei. În 1600, a a cucerit Moldova și l-a alungat pe Ieremia Movilă de la Iași, apoi a primit jurământul de credință al boierilor. S-a realizat o așa zisă "Unire", Mihai pretinzând noi titluri în histrove, ca voievod, domn al Țării Românești, al Ardealului și a Moldovei". Contextul internațional era defavorabil. Revoltă nobililor maghiari, sprijiniți de generalul Gheorghe Basta, ce doreau înlăturarea tiranului valah, a culminat cu înfrângerea lui Mihai în Bătălia de la Mirăslău din 28 septembrie 1600
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Țară Românească sau Moldova se numea Domn (lat. "dominus"-stăpân). Era considerat că fiind stăpânul recunoscut al țării, iar boierii îl slujeau că vasali. În timpul ceremonialului înscăunării, boierii i se închinau și îi sărutau mâna. Domnul purta și titlul de "voievod" - comandant militar, fiind căpetenia voievozilor locali, care și-au unificat formațiunile lor politice și au format țară. De asemenea, domnitorul folosea particula ""Io""-cel dăruit de Dumnezeu. Domnitorul care stăpânea Făgărașul și Amlasul mai purta titlul de herteg-duce, titlu conferit
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
numea Domn (lat. "dominus"-stăpân). Era considerat că fiind stăpânul recunoscut al țării, iar boierii îl slujeau că vasali. În timpul ceremonialului înscăunării, boierii i se închinau și îi sărutau mâna. Domnul purta și titlul de "voievod" - comandant militar, fiind căpetenia voievozilor locali, care și-au unificat formațiunile lor politice și au format țară. De asemenea, domnitorul folosea particula ""Io""-cel dăruit de Dumnezeu. Domnitorul care stăpânea Făgărașul și Amlasul mai purta titlul de herteg-duce, titlu conferit de către regele Ungariei, care îi
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
la curtea domnească. Transilvania era un voievodat ce cuprindea șapte comitate-Sonocul interior, Dăbâca, Cluj, Târnava, Albă și Hunedoara, scaunele săsești și scaunele secuiești. Comitatele Maramureș, Satmar, Crasna, Solnocul Mijlociu, Bihor, Zarand, Arad, Timiș și Caraș făceau parte din Regatul Ungar. Voievodul era cel mai mare demnitar al Regatului Ungariei și era numit în funcție de către rege dintre nobilii maghiari. Mandatul depindea de rege. Erau numiți doi sau trei voievozi simultan ce își exercitau în comun atribuțiile administrative. Voievodul guverna în numele regelui, numea
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Solnocul Mijlociu, Bihor, Zarand, Arad, Timiș și Caraș făceau parte din Regatul Ungar. Voievodul era cel mai mare demnitar al Regatului Ungariei și era numit în funcție de către rege dintre nobilii maghiari. Mandatul depindea de rege. Erau numiți doi sau trei voievozi simultan ce își exercitau în comun atribuțiile administrative. Voievodul guverna în numele regelui, numea vicevoievodul, că locțiitor al sau, numea comiții comitatelor, numea castelanii cetăților regale , convoca congregațiile generale pe care le prezida la ordinul regelui, convoca și prezida congregațiile parțiale
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
parte din Regatul Ungar. Voievodul era cel mai mare demnitar al Regatului Ungariei și era numit în funcție de către rege dintre nobilii maghiari. Mandatul depindea de rege. Erau numiți doi sau trei voievozi simultan ce își exercitau în comun atribuțiile administrative. Voievodul guverna în numele regelui, numea vicevoievodul, că locțiitor al sau, numea comiții comitatelor, numea castelanii cetăților regale , convoca congregațiile generale pe care le prezida la ordinul regelui, convoca și prezida congregațiile parțiale, nu putea să facă dani decât din moșiile sale
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
judecate de rege. Cerea conventurilor și capitlirilor să numească nobilii în stăpânirea moșiilor, avea drept de sigiliu, confirmă documentele. Avea atribuții militare, convocând și comândând oastea ardeleană. Atribuțiile fiscale constau prin supravegherea strângerii dărilor de către funcționarii numiți. Era numit de voievod dintre nobilii apropiați. Era locțiitorul acestuia și exrcita toate atribuțiile în lipsa voievodului. Prezida scaunul judecătoresc, dar nu putea da sentința finală. Își numea funcționarii în subordine precum administratorii, strângătorii de gloabe și dări, notari. Participau nobilii transilvăneni, reprezentanții sașilor și
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
moșiilor, avea drept de sigiliu, confirmă documentele. Avea atribuții militare, convocând și comândând oastea ardeleană. Atribuțiile fiscale constau prin supravegherea strângerii dărilor de către funcționarii numiți. Era numit de voievod dintre nobilii apropiați. Era locțiitorul acestuia și exrcita toate atribuțiile în lipsa voievodului. Prezida scaunul judecătoresc, dar nu putea da sentința finală. Își numea funcționarii în subordine precum administratorii, strângătorii de gloabe și dări, notari. Participau nobilii transilvăneni, reprezentanții sașilor și secuilor, în funcție de avere (după 1355, nobilii români au fost asimilați clasei nobiliare
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
strângătorii de gloabe și dări, notari. Participau nobilii transilvăneni, reprezentanții sașilor și secuilor, în funcție de avere (după 1355, nobilii români au fost asimilați clasei nobiliare maghiare). Adunarea sau congregația era convocată din ordinul regelui și era prezidată de delegații acestuia, alături de voievod. Din secolul XV nu mai era nevoie de ordinul regelui. Se întruneau la Turda, unde erau aleși jurații din rândul nobililor, se dădea acordul sau dezaprobă sentințele finale în cazul proceselor, se discuta și stabilea modul de împărțire a dărilor
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
de ordinul regelui. Se întruneau la Turda, unde erau aleși jurații din rândul nobililor, se dădea acordul sau dezaprobă sentințele finale în cazul proceselor, se discuta și stabilea modul de împărțire a dărilor pe comitate și se sancționa încălcarea de către voievod sau slujbașii acestuia a libertăților nobiliare și privilegiilor. Comiții erau numiți de voievod, din rândul nobililor ardeleni sau maghiari. Exercitau atribuții administrative, juridice, fiscale și militare, dar la nivelul comitatului, că reprezentanți ai autorității voievodului. Comitele numea vicecomitele, care exercită
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
nobililor, se dădea acordul sau dezaprobă sentințele finale în cazul proceselor, se discuta și stabilea modul de împărțire a dărilor pe comitate și se sancționa încălcarea de către voievod sau slujbașii acestuia a libertăților nobiliare și privilegiilor. Comiții erau numiți de voievod, din rândul nobililor ardeleni sau maghiari. Exercitau atribuții administrative, juridice, fiscale și militare, dar la nivelul comitatului, că reprezentanți ai autorității voievodului. Comitele numea vicecomitele, care exercită o parte din prerogative. Juzii nobililor erau aleși de nobili dintr-un comitat
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
și se sancționa încălcarea de către voievod sau slujbașii acestuia a libertăților nobiliare și privilegiilor. Comiții erau numiți de voievod, din rândul nobililor ardeleni sau maghiari. Exercitau atribuții administrative, juridice, fiscale și militare, dar la nivelul comitatului, că reprezentanți ai autorității voievodului. Comitele numea vicecomitele, care exercită o parte din prerogative. Juzii nobililor erau aleși de nobili dintr-un comitat, având rolul de a supraveghea respectarea libertăților nobiliare. În fiecare comitat erau câte doi nobili aleși anual de adunarea nobiliară a comitatului
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
având rolul de a supraveghea respectarea libertăților nobiliare. În fiecare comitat erau câte doi nobili aleși anual de adunarea nobiliară a comitatului. Făceau parte din scaunele de judecată, alături de comite și jurați, din scaunele de judecată ale vicevoievodului și ale voievodului. Juzii strângeau dările și aveau rol judecătoresc. Nobilii trebuiau să execute sarcini în numele autorității, să pună un proprietar în stăpânirea moșiei, să stabilească hotarele unei moșii, să împartă moșia, să cheme la judecată, dar îndeplineau aceste sarcini în prezența unui
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
catolicii plăteau dijma bisericească, fiind strânsă de preot, care trebuia să o împartă cu arhidiaconii, episcopul și cu dijmutorii papali. Episcopul avea atribuții juridice asupra laicilor în probleme de morală și de moștenire și dădea sentința finală, însă aprobată de voievod.
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Castrul roman de la Albota care era o tabără militară fortificată construită pe granița estică a Daciei. În epoca medievală, Piteștiul desfășura schimburi economice cu popoare de la sud de Dunăre, în special cu Imperiul Bizantin. Piteștiul a fost reședința temporară a voievozilor Basarab Țepeluș cel Tânăr, Mihnea cel Rău și Vlad cel Tânăr. Orașul s-a dezvoltat în mod gradat, de la sat și târg ajungând la titlul de oraș, dobândit la începutul secolului al XIV-lea. Prima atestare documentară datează din 20
Pitești () [Corola-website/Science/296932_a_298261]
-
au luat naștere două orașe cu numele de "Colonia Aurelia Apulensis" și "Colonia Nova Apulensis". Există și date concrete despre voievodatul transilvănean cu centrul la Alba Iulia, condus de Iula cunoscut și sub numele de Geula sau Gyula (în maghiară). Voievodul Gyula, de la care provine denumirea maghiară "Gyulafehérvár", a ctitorit la sfârșitul secolului al X-lea la Alba Iulia o bazilică mai veche decât actuala Catedrală Sfântul Mihail, având ca episcop pe grecul Ieroteu. Într-o cronică germană Iula era considerat
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
și Crișan, situată în ansamblul arhitectural al porții a 3-a a cetății, Palatul Apor, Palatul Principilor, Universitatea 1 Decembrie, Obeliscul ridicat în memoria lui Horea, Cloșca si Crișan, Traseul Celor Trei Fortificatii - incluzand Poarta Castrului Roman, Statuia Ecvestra a Voievodului Mihai Viteazul, Monumentul inchinat memoriei lui Avram Iancu, Monumentul Custozza, Biserica de lemn a primei mitropolii ortodoxe a Ardealului ctitorita de voievodul Mihai Viteazul, Busturile Regelui Ferdinand si al Reginei Maria etc. În interiorul Catedralei Încoronării se află două importante lucrări
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
în memoria lui Horea, Cloșca si Crișan, Traseul Celor Trei Fortificatii - incluzand Poarta Castrului Roman, Statuia Ecvestra a Voievodului Mihai Viteazul, Monumentul inchinat memoriei lui Avram Iancu, Monumentul Custozza, Biserica de lemn a primei mitropolii ortodoxe a Ardealului ctitorita de voievodul Mihai Viteazul, Busturile Regelui Ferdinand si al Reginei Maria etc. În interiorul Catedralei Încoronării se află două importante lucrări de artă care au scăpat de teroarea și prigoana comunismului, reprezentându-i pe regele Ferdinand și pe regina Maria. În interiorul Catedralei Romano-Catolice
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
târg deschis, fără ziduri" situat la o răspântie de drumuri, ceea ce a dus la un comerț înfloritor. Se pare că, începând cu secolul XV, dezvoltarea pe care o cunoaște comerțul aduce orașului venituri însemnate, iar prima pecete a o Marii voievozi ai Țării Moldovei, Ștefan cel Mare și Petru Rareș, înscriu numeroase prezențe la Botoșani, în județ păstrându-se și azi ctitoriile domnești: Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi (1495) și Biserica Sf. Nicolae Popăuți (1496) ale lui Ștefan cel Mare, azi
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
numeroase prezențe la Botoșani, în județ păstrându-se și azi ctitoriile domnești: Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi (1495) și Biserica Sf. Nicolae Popăuți (1496) ale lui Ștefan cel Mare, azi monumente istorice. Tot monumente istorice sunt ctitoriile Doamnei Elena, soția voievodului Petru Rareș: bisericile Sf. Gheorghe din Botoșani (1551) și Uspenia (1552). La sfârșitul secolului XVI cârmuirea orașului revenea unui vornic numit din partea Doamnei, care avea sarcina să strângă veniturile ei, să judece pricinile, să păzească liniștea și să scrie răvașe
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]