93,304 matches
-
Revista consemnează înființarea Centrului Cultural „Marin Sorescu” din comuna Bulzești, relatează despre Festivalul Internațional „Nopți de poezie la Curtea de Argeș”, omagiază aniversările lui Eminescu, Caragiale, Brâncuși, Zaharia Stancu, Șerban Cioculescu, Nicolae Titulescu. Prompte, numeroase recenzii, cronici, eseuri, dezbateri relatează noile apariții editoriale din țară. T.N.
LAMURA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287741_a_289070]
-
Practică ziaristica la Wroclaw, și după întoarcerea la Cernăuți (1931), este redactor și reporter la diferite foi de limbă germană. Scrie totodată versuri, dovedindu-se receptiv la mai toate tendințele liricii din primele decenii ale secolului al XX-lea; debutul editorial îl reprezintă volumul de poezii Der Wolkenreiter (1938). În timpul celui de-al doilea război mondial, K. are de suferit prigoana la care erau supuși toți conaționalii săi evrei din Bucovina: este deportat, în vara anului 1942, în Transnistria și închis
KITTNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287718_a_289047]
-
a profesa vreodată ca avocat. În schimb, e prezent de-a lungul întregii vieți în paginile multor reviste literare, ca „Viața românească”, „Epigrama”, „Claviaturi”, „Zarathustra”, „Festival”, „Mlădițe” ș.a., semnând și cu pseudonimele T. Lungu, I. Smărăndescu, Ion Ștefan, Trall. Debutul editorial are loc în 1939, cu volumul Lumină tristă. Încă din primele versuri poetul împărtășește cititorilor povara pierderii timpurii a părinților (tatăl murise la doar patruzeci și șapte de ani) și încearcă să reconstituie imaginea mamei cvasinecunoscute (Întoarcerea la rugăciune, Noapte
LALESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287739_a_289068]
-
pe cititor să-și amintească de copilăria pierdută, să privească mai atent un decor autumnal, să-și recheme din uitare figuri de prieteni. Moartea nu înspăimântă, ea e „fata gătită-n rochie de mireasă”, prietenă și iubită. După o pauză editorială destul de lungă, L. revine cu volumul Dantelă veche (1972), în care unor poezii reluate li se adaugă cicluri noi. Poetul trăiește mai mult în trecut, acolo e atmosfera care îi priește, de-acolo vin figurile unor scriitori tutelari, copilăria cu
LALESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287739_a_289068]
-
prin evitarea compromisurilor favorizante pentru vreo ascensiune socio-profesională, oripilat de marasmul moral al epocii, bântuit de obsesia morții pretimpurii și împins de angoasă și exasperare către autodistrugere, cu sănătatea ruinată, poetul s-a stins la o vârstă încă tânără. Debutul editorial a avut loc în 1968, cu Versuri, distins cu Premiul revistei „Luceafărul”. În 1970 îi apare culegerea Fragmente din regiunea de odinioară (poeme în proză), în 1979 e publicat volumul antologic Va fi liniște va fi seară, cuprinzând numeroase poeme
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca. Debutează cu versuri în „Tribuna” (1980), colaborând cu poeme, eseuri, cronici literare și traduceri (lirica și eseuri filosofice) și la „Steaua”, „Familia”, „Vatra”, „Apostrof”, „Interval”, „Poesis”, „Calende” ș.a. Debutul editorial se produce cu volumul Lecturi bacoviene și alte eseuri (1995). Colaborează la Dicționarul scriitorilor români, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu, face parte din echipele care redactează Dicționarul cronologic al românului românesc și Dicționarul general al literaturii
MILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288138_a_289467]
-
Tarom și la Departamentul Aviației Civile. După 1989 va fi redactor, publicist-comentator, redactor-șef adjunct la „Realitatea românească”, „Azi” (suplimentul cultural „Fețele culturii”), „Ecran-Magazin”, „Universul cărții”, redactor la Editura Nemira. Debutează cu poeme în 1978 la „Luceafărul”. Un dublu debut editorial se produce în 1988, când M. câștigă două concursuri pentru debutanți, cu volumele Prier, la Editura Cartea Românească, și Argonauții, la Editura Facla din Timișoara. Colaborează cu articole și poezii la „Viața românească”, „Poesis”, „Porto-Franco”, „Adevărul literar și artistic” ș.a.
MILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
slav: C. Săteanu prezintă Literatura polonă modernă, în special pe H. Sienkiewicz (din care și traduce) și relatează o dispută literară între prozatorii ruși I.S. Turgheniev și I.A. Goncearov. O rubrică finală, „Literare și artistice”, oferă informații culturale (apariții editoriale, expoziții de artă, printre care cea a pictorului Octav Băncilă, reprezentații teatrale și spectacole de operetă). G.Dn.
MISCAREA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288181_a_289510]
-
of Epiphanies, ed. bilingvă, tr. Adam J. Sorkin, Liviu Bleoca, Sergiu Celac în colaborare cu autorul, Pitești, 1999; Jazzografii pentru îmblânzit saxofoniste, Cluj-Napoca, 2001; Between the Jazz Age and Postmodernism: F. Scott Fitzgerald, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Constantin Hârlav, Debutul editorial și conștiința artistică, „Napoca universitară”, 1978, 1; Dana Dumitriu, Blândul făuritor de versuri albe, RL, 1980, 18; Felea, Aspecte, II, 297-281; Piru, Debuturi, 157-158; Tașcu, Poezia, 166-170; Coșovei, Pornind, 192-195; Papahagi, Cumpănă, 283-286; Ulici, Prima verba, III, 14; Șerban Tamburlini
MIHAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
din care va traduce cu pasiune în limba franceză. Ca profesoară, alcătuiește un Manual pentru învățarea limbii franceze (1900), cărți destinate tinerilor, precum Copiii lui Răzvan (1912; Marele Premiu Alina Știrbey), Sanda, Anca și Mihai (1920) ș.a. Dar adevăratul debut editorial îl constituie romanul Théano (1919), semnat cu pseudonimul Dionis. Deși nu iese din tiparele romanului sentimental, Théano, tradus de autoare în franceză și editat la Paris în anul următor, se bucură de o bună primire din partea unui critic precum Charles
MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
Steaua”, iar în 1972 figurează în sumarul volumului colectiv Eu port această ființă. Colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Convorbiri literare” ș.a. Este coautor la Atlasul lingvistic român pe regiuni. Banat (I, 1980). Adevăratul său debut editorial îl constituie cartea de poezii Alarhos, apărută în 1975. În 1993 beneficiază de o bursă de specializare la Istituto di Filologia din Udine, Italia. Poezia lui M. se așază de la început sub semnul întrebărilor esențiale, filtrând propria-i existență prin
MOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288198_a_289527]
-
și profesor (șef al Catedrei de estetică) la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu”. În 1979 se stabilește în Germania, unde va fi cercetător la Academia de Artă din Düsseldorf. A debutat în 1942, într-o revistă școlară din Brăila. Debutul editorial îl reprezintă romanul Stăpânii (1964), după apariția căruia se dedică studiilor de estetică generală și aplicată la fenomenul artelor vizuale. Romanul Stăpânii, cu o acțiune ce privește colectivizarea, nu e relevant pentru orizontul intelectual al lui M.: stilul narativ e
MOCANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288197_a_289526]
-
Filologie a Universității din București (1953-1958). Lucrează ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1958-1959), Editura pentru Literatură (1959-1970) și la Editura Minerva (1970-1973, 1981-1996), ca instructor în Consiliul Culturii și Educației Socialiste (1973-1975), lector la Centrala Editorială (1976-1981). Și-a luat doctoratul în filologie la Universitatea din București, cu teza Jean Bart. Viața și opera (1989). Debutează la „Luceafărul” în 1962. Colaborează la „Almanah literar”, „Argeș”, „Astra”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „Revista bibliotecilor”, „Revista de etnografie și
MOHANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]
-
fie remarcat în 1906-1907, când îi apar primele romanțe în „Viața literară”, „Viața românească” și „Convorbiri critice” (În orașul cu trei sute de biserici stârnește interesul și entuziasmul lui I.L. Caragiale, exprimate într-o scrisoare către Mihail Dragomirescu, directorul revistei). Debutul editorial are loc în 1908, cu Romanțe pentru mai târziu. Tot în 1908 debutează și ca prozator, cu Casa cu geamurile portocalii. Devine o figură cunoscută a cafenelei literare și unul dintre promotorii modernismului în literatura epocii, altfel marcată puternic fie
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
partea ei de răspundere, care își cere urgent un diagnostic și o terapie. Unde se ascunde eșecul? Pe scurt, în incapacitatea instituțiilor teologice de a-și integra absolvenții în viața publică a României. După câteva eșecuri provocate, care includ proiectele editoriale curajoase ale redacțiilor revistei Biserica și problemele vremii (la Iași) sau mensualul Aproape (la București, amânată sine die), ne lipsește și astăzi o publicație de largă circulație, care să „vestească de pe acoperișuri” ideea creștină despre timpul și spațiul lumii românești
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
umaniste, cât mai ales monahii - faimoși sau anonimi - îndrăgostiți de înțelepciunea acestui mare pedagog al virtuții. Nimic nu ne determină să credem că viitorul va infirma această tradiție. Îngerul Sileziantc "Îngerul Silezian" Gott ist mein Spiel. Angelus Silesius Un eveniment editorial timid receptat în presa culturală românească îl constituie apariția unei prime traduceri din opera misticului baroc Angelus Silesius, în reușita versiune a Ioanei Pârvulescu 1. Singurul reproș pe care-l putem aduce acestei ediții bilingve este insuficienta atenție în redarea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lucrări le mulțumim anticipat. Un gând mai aparte se îndreaptă spre colectivul Editurii Economice din București al cărui efort lăudabil a făcut posibilă publicarea acestei lucrări în vremuri deloc prielnice scrierii unei cărți. Tuturor le suntem foarte recunoscători pentru sprijinul editorial acordat în aproape 20 de ani de cooperare rodnică și extrem de delicată în publicarea multor cărți ale noastre și, profitând acum de ocazie, le mulțumim pentru frumoasa, fructuoasa, competenta și necondiționata lor colaborare. NOȚIUNI INTRODUCTIVE GENERALE 1. Biodiversitate 2. Diversitate
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
imperfecte, câteva sunt catastrofale, iar majoritatea nu au un aparat critic de mediere culturală și introducere tehnică, putem vorbi „cu cărțile pe masă”, în limba națională. Problema rămâne, așa cum am arătat eu însumi de mai multe ori, instituționalizarea noilor apariții editoriale: introducerea lor în programe de curs, dezbaterea lor în seminar și reviste savante, poziționarea lor în contextul conflictelor canonice din fiecare disciplină. Pe acest teren, multe rămân de făcut, deși există tot mai numeroase periodice academice de bun nivel, fiindcă
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
societăți, metode, Nemira, București, 1997 (ediția a II-a, 1998), pp. 114-123. Tot acolo, vezi distincțiile terminologice dintre intelectuali și intelighenție, orientări bibliografice minimale și sugestii de cercetare. Dintre cercetările desfășurate în ultimii ani, care au generat o mică industrie editorială, cele mai interesante sunt acelea în care apare numele lui Jürgen Kocka, inspiratorul și susținătorul unor mari proiecte comparative europene de istorie a intelectualilor, bazate pe achizițiile noii istorii sociale și culturale. Deși dificultățile lucrului cu noțiuni sensibil diferite - clercs
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
are acum 57 de ani). Stephen Moss, un critic englez care a analizat în The Guardian primirea noului roman al lui Bellow până la 11 mai 2000, scria cu oarecare cinism (sau „vârstism”, discriminarea împotriva vârstnicilor; în americană, ageism) că apariția editorială în discuție era un „mic miracol”, iar faptul că textul era „pasabil” devenea „aproape senzațional”. Performanța biologic-literară e salutată de mulți alți critici de întâmpinare sau îi îndeamnă pe mulți să nu aplice lui Ravelstein standardele valorice obișnuite, chiar exigentele
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
continuatoare a Congresului a fost considerată Fundația Saint-Simon (1982-1999), întemeiată de Franșois Furet, în care aronienii au jucat rolul central; raporturile cu mediile (ne)conservatoare americane includ, pe lângă „axa” atlantistă Paris-Chicago (aronieni-straussieni), despre care am mai vorbit, alte legături personale, editoriale și financiare (de exemplu, Fundația Olin a fost unul din principalii finanțatori ai activităților Fundației Saint-Simon, de la revista Commentaire la conferințe, simpozioane, publicații, proiecte de cercetare); Fundația Saint-Simon a fost și ea acuzată de contacte cu CIA. Ceea ce este însă
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
of the American Mind nu era primul diagnostic sever al lumii americane, cartea a avut un răsunet enorm, inspirând pasionate - și de regulă mediocre, oportuniste, politizate - reacții pro și contra, care umplu o bibliotecă de proporții medii. O adevărată industrie editorială și mediatică a fost inaugurată în 1986 pe baza cărții lui Bloom, fiindcă orice referință la ea garanta un tiraj bun, un mare indice de audiență, cel puțin un interes de scurtă durată, iar dezbaterea nu s-a oprit niciodată
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
investigau literatura postbelică din răstimpul 1944-1948: Trădarea intelectualilor și Reeducare și prigoană, apărute În primă ediție În 1992 respectiv 1993, restituire care urmărește repunerea În circuitul informării, pentru alt public, pentru altă generație de căutători ai adevărului, Într-un ritm editorial mai susținut, și a celorlalte cinci cărți despre totalitarismul literar românesc radiografiat de mine până În 1960. Nu cred că În vreo literatură estică ce a traversat experiența nefirească a realismului socialist și a etapei anterioare acesteia de politizare și massificare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dragă prietene, toate umilințele pe care trebuia să le Încercăm la fiece pas, În fiece zi, venind În contact cu cutare sau cu cutare clan al vieții noastre artistice de pe atunci, și mai ales venind În contact cu personajele lumii editoriale. Să fii sărac și să vrei să devii scriitor pe vremea aceea „liberă”, Însemna să te miruiești tu singur copil al nimănui, paria societății, cerșetor la ușa gazetelor „independente” și a caselor de editură! Neorientați, cu simplul și insuficientul elan
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care fusese și premiată și ale cărei socoteli nu le-am văzut nici până astăzi! Al doilea volum din cariera mea a avut o poveste și mai jalnică. El a fost tipărit de un alt fioros Mecena al lumii noastre editoriale, care-ți dădea numai două degete ale mâinii sale moi și vâscoase, ca o coadă de șarpe, și te privea ca pe un fel de gunoi al acestei omeniri evoluând după ceasornicul inteligenței sale negustorești. Acest al doilea volum a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]