90,618 matches
-
renunțat la contract în 2006 când s-a concentrat către o carieră de autor și public speaker. A contractat lansarea a două cărți la în 2006, iar în 2010 a lansat „Hartă”(The Map), publicată și în limba română, la editură ACT și Politon. În 2012 a publicat la , cea de-a patra sa carte, cu titlul „Weight Loss For People Who Feel Too Much”. În 2014, a filmat 26 de episoade pentru propria să emisiune la televiziunea canadiană. De-a
Colette Baron-Reid () [Corola-website/Science/336571_a_337900]
-
anul 1909, pe când era student, în "Calendarul Armănescu" al revistei "Graiu Bun", cu poezia ”De-acasă”. Întreaga sa operă literară a fost scrisă în dialect aromân. În 1932, pe când Caciona avea 47 de ani, sub îngrijirea lui Tache Papahagi, la Editura Societății ”Apostol Mărgărit”, apare, la București, cartea ”Poeții Z. A. Araia și T. Caciona”. Tot Papahagi s-a ocupat și de transpunerea în limba literară a poeziilor lui Caciona. În perioada 1910 - 1911, Tache Caciona a condus, împreună cu dr. T.
Tache Caciona () [Corola-website/Science/336610_a_337939]
-
o scrisoare adresată lui Tache Papahagi, în 1922, ”"un caet întreg cu manuscrise i-a dispărut în timpul războiului pentru întregirea neamului nostru nord-danubian"”. Norocul face, totuși, ca la intervenția scriitorului aromân Dina Cuvata, în anul 2000, să se publice, la Editura Cartea Aromănă, în SUA, o carte de 102 pagini a lui Caciona cu titlul ”Di-acasă”, carte ce cuprinde și multe din poeziile conținute într-un caiet încredințat poeților Ianachi Zeana și Teja Paris.
Tache Caciona () [Corola-website/Science/336610_a_337939]
-
Hyperion din București și membru în Senatul Universității. Activitatea sa de cercetare s-a axat în principal pe tema jocului de șansă patologic, publicând cărțile “Dependența de jocuri de noroc”, primul ghid de ajutor pentru jucătorii dependenți și familiile acestora (editura Universitară); “Psihoterapia jocului de șansă patologic”, primul manual ce se adresează în principal profesioniștilor din domeniul psihologiei clinice și al psihoterapiei, în care a conceput un model de terapie pentru persoanele cu probleme legate de jocurile de noroc (editura Universitară
Steliana Rizeanu () [Corola-website/Science/336632_a_337961]
-
acestora (editura Universitară); “Psihoterapia jocului de șansă patologic”, primul manual ce se adresează în principal profesioniștilor din domeniul psihologiei clinice și al psihoterapiei, în care a conceput un model de terapie pentru persoanele cu probleme legate de jocurile de noroc (editura Universitară); “Pathological gambling în România”, carte în care este descris profilul psihologic al jucătorului român dependent de jocuri de noroc (editura LAP Lambert Academic Publishing).Toate aceste cărți sunt recomandate de European Association for the Study of Gambling. Atât la
Steliana Rizeanu () [Corola-website/Science/336632_a_337961]
-
al psihoterapiei, în care a conceput un model de terapie pentru persoanele cu probleme legate de jocurile de noroc (editura Universitară); “Pathological gambling în România”, carte în care este descris profilul psihologic al jucătorului român dependent de jocuri de noroc (editura LAP Lambert Academic Publishing).Toate aceste cărți sunt recomandate de European Association for the Study of Gambling. Atât la nivel național cât și internațional, a publicat o serie de articole în reviste de psihologie acreditate, cu peer review și comitet
Steliana Rizeanu () [Corola-website/Science/336632_a_337961]
-
Brigalda, În: La librete de la creation au feminine, Chișinău, Moldova, 2012 2. Ciucă V., Eleonora Brigalda - vitalitatea structurilor cromatice, În:Limba Română nr.9 - 12 (219-222), Chișinău, Moldova, 2013, p.317-319. 3. Ciucă V., Vitalitatea structurilor cromatice. Vernisaje Selective, Iași, Editura ART XXI, 2013 p.102-103, România 4. Mardare, Gh. Eleonora Brigalda, artisti in Moldova, Il Ponte , anno I, nr.1, Chișinău, Moldova, 2012, p.18 5. Mardare, Gh. Vatra neamului redată în 50 de tablouri, În: Flux, 14 decembrie, Chișinău
Eleonora Brigalda (Barbas) () [Corola-website/Science/336643_a_337972]
-
romanticii georgieni de la începutul secolului al XIX-lea și a răsunat din nou în lucrările lor în mai multe ocazii. Prima traducere în limba română a operei poetice a lui Besiki a fost volumul de versuri "Oștile tristeții", publicat de Editura Junimea din Iași în 1977. Cartea a fost publicată prin strădania doamnei Fanny Gingihașvili, cea care a înființat, în 1962, primul curs de limbă și literatură română la Universitatea din Tbilisi. Poeziile au fost traduse de Dumitru M. Ion. Prefața
Besarion Gabașvili () [Corola-website/Science/336715_a_338044]
-
Colegiul pentru studenții evrei (1941-1944) și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, unde a obținut licența în 1945. Ulterior a urmat cursuri la Institutul de Studii Politice și Administrative din București (1948-1949). A lucrat ca redactor la Editura Cartea Rusă (1945-1948), șef al serviciului publicații la Direcția Presei din Ministerul Afacerilor Externe (1949-1952), asistent universitar la Facultatea de Filosofie a Universității din București (1949-1953) și redactor la Editura pentru Literatură Universală (1953-1975). a desfășurat o activitate îndelungată ca
Marcel Aderca () [Corola-website/Science/336723_a_338052]
-
și Administrative din București (1948-1949). A lucrat ca redactor la Editura Cartea Rusă (1945-1948), șef al serviciului publicații la Direcția Presei din Ministerul Afacerilor Externe (1949-1952), asistent universitar la Facultatea de Filosofie a Universității din București (1949-1953) și redactor la Editura pentru Literatură Universală (1953-1975). a desfășurat o activitate îndelungată ca traducător de limba franceză, contribuind la difuzarea valorilor literaturii și culturii europene în limba română. Debutul său editorial a avut loc în 1966 cu traducerea romanului "Husarul de pe acoperiș" de
Marcel Aderca () [Corola-website/Science/336723_a_338052]
-
donat Academiei Române în anul 1987. A îngrijit edițiile postume ale scrierilor tatălui său. Contribuția sa ca editor și biograf include o colecție de gânduri ale tatălui său pe tema antisemitismului intitulată " F. Aderca și problema evreiască" (publicată în 1999 de Editura Hasefer din București).
Marcel Aderca () [Corola-website/Science/336723_a_338052]
-
și sub titlurile Alexis Zorba și Viața și peripețiile lui Alexis Zorbas, (în , în traducere ad-literam " Viața și peripețiile lui Alexis Zorbas") este un roman existențialist scris de autorul cretan Nikos Kazantzakis și publicat pentru prima oară în 1946 de Editura Dimitrakos din Atena. El descrie relația specială de prietenie care se formează între un tânăr intelectual grec care încearcă să scape de viața sa monotonă și plictisitoare prin luarea în exploatare a unei mine de cărbune și un miner bătrân
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
a "Divinei Comedii" a lui Dante și începând să redacteze "Zorba Grecul", romanul său de debut. Avea scrise deja 150 de pagini în decembrie 1941, terminând redactarea cărții la 19 mai 1943. Romanul a fost publicat în anul 1946 de editura Dimitrakos din Atena, trecând aproape neobservat. Versiunea în limba franceză, tradusă de Yvonne Gauthier, apare în anul următor la Éditions du Chêne din Paris. Cartea este preluată pentru traducere și publicare de edituri din Anglia, SUA, Suedia și Cehoslovacia, spre
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
a fost publicat în anul 1946 de editura Dimitrakos din Atena, trecând aproape neobservat. Versiunea în limba franceză, tradusă de Yvonne Gauthier, apare în anul următor la Éditions du Chêne din Paris. Cartea este preluată pentru traducere și publicare de edituri din Anglia, SUA, Suedia și Cehoslovacia, spre nedumerirea scriitorului care i se confesează în vara anului 1948 lui Prevalakis: „"Zorbas" triumfă la Paris [...] nu mai pricep nimic?! Până acum «l-au luat» englezii, americanii, suedezii și cehii. Un om de-
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
care autorul îl consideră un „lucru deosebit de important din punct de vedere moral”. Acest premiu aduce numele lui Nikos Kazantzakis în atenția criticilor literari și a cititorilor din Grecia; versiunea revăzuită de autor a lui "Zorba Grecul" este reeditată de editurile Dimitrakos (1954), Difros (1955, 1957, 1959) și El. Kazantzakis (din 1964). „Pe lângă vitalul Zorba, toți eroii literaturii moderne pălesc”, scrie într-un comentariu din revista "Time". Prima traducere în limba română a fost realizată de Marcel Aderca după versiunea în
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
eroii literaturii moderne pălesc”, scrie într-un comentariu din revista "Time". Prima traducere în limba română a fost realizată de Marcel Aderca după versiunea în limba franceză autorizată de autor și publicată în anul 1969 sub titlul "Alexis Zorba" de către Editura pentru Literatură Universală din București. Ea a fost reeditată în 1987 de Editura Univers din București și apoi în 1999, sub titlul schimbat "Zorba Grecul", de Editura Polirom din Iași. Varianta de traducere a lui Marcel Aderca nu conține prologul
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
în limba română a fost realizată de Marcel Aderca după versiunea în limba franceză autorizată de autor și publicată în anul 1969 sub titlul "Alexis Zorba" de către Editura pentru Literatură Universală din București. Ea a fost reeditată în 1987 de Editura Univers din București și apoi în 1999, sub titlul schimbat "Zorba Grecul", de Editura Polirom din Iași. Varianta de traducere a lui Marcel Aderca nu conține prologul, iar numele grecești ale personajelor romanului sunt transcrise, sub influența limbii franceze, fără
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
autorizată de autor și publicată în anul 1969 sub titlul "Alexis Zorba" de către Editura pentru Literatură Universală din București. Ea a fost reeditată în 1987 de Editura Univers din București și apoi în 1999, sub titlul schimbat "Zorba Grecul", de Editura Polirom din Iași. Varianta de traducere a lui Marcel Aderca nu conține prologul, iar numele grecești ale personajelor romanului sunt transcrise, sub influența limbii franceze, fără „-s”-ul final: Zorba, Anagnosti, Kondomanolio, Stavridaki etc. O nouă traducere, de această dată
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
fără „-s”-ul final: Zorba, Anagnosti, Kondomanolio, Stavridaki etc. O nouă traducere, de această dată după textul original din limba neogreacă, a fost realizată de Elena Lazăr și publicată în 1994 sub titlul " Viața și peripețiile lui Alexis Zorbas" de Editura Rombay din București, fiind reeditată în 2006 și 2011 sub titlul "Zorba Grecul" de către Editura Humanitas din București. Romanul a fost adaptat mai târziu într-un film omonim din 1964, în musicalul "Zorba" din 1968, precum și în mai multe spectacole
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
după textul original din limba neogreacă, a fost realizată de Elena Lazăr și publicată în 1994 sub titlul " Viața și peripețiile lui Alexis Zorbas" de Editura Rombay din București, fiind reeditată în 2006 și 2011 sub titlul "Zorba Grecul" de către Editura Humanitas din București. Romanul a fost adaptat mai târziu într-un film omonim din 1964, în musicalul "Zorba" din 1968, precum și în mai multe spectacole teatrale reprezentate în diferite țări, inclusiv România. Nikos Kazantzakis i-a sugerat el-însuși regizorului Michael
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
i-a arătat calea către iubirea fluturilor”, respectiv tatălui său. Începând cu 1985, ea s-a concentrat asupra poeziei. Prima sa carte cu poeme a fost La eternă prometida (Veșnică logodnică), publicată în 1987, în colecția de poezii Aquario, a editurii Andrómeda, colecție îngrijita de Leoncio García-Jiménez, cel ce a semnat și prefață cărții. “Veșnică logodnică” a căutat să prezinte moartea drept ceva dorit, fără teama, precum o logodnică, o soră, o mamă sau o amantă, fiind egală tuturor și care
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
teama, precum o logodnică, o soră, o mamă sau o amantă, fiind egală tuturor și care face posibilă atingerea liniștii. Cartea a fost dedicată mamei sale. În același an, a fost selectată pentru publicarea volumului Voces nuevas (Voci noi), la editură Torremozas, condusă de , cu patru poeme: ¿Te imaginas? (Îți imaginezi?), Huida incandescente (Fugă incandescenta), Y los jinetes llegaron (Au ajuns și călăreții) și Con diez palomas vino (A venit cu zece porumbei). Această a fost prima colaborare dintre scriitoare și
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
ani mai tarziu, a publicat la Bilbao volumul A través de mi noche (Prin noaptea mea), în Studiul de Proiecție Editorială (Estudio de Proyección Editorial). În 1990 a aparut Cuarto creciente (Al doilea pătrar), în colecția de poezii Tagore a editurii Andromeda, colecție din nou condusă de Leoncio García-Jiménez. Lucrarea constituie un dialog între amanți, într-o grădină din Al-Andalus. Pentru această carte de poezii, autoarea a cercetat și a folosit un număr mare de cuvinte spaniole de origine arabă. Cartea
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
și redactor la Revista indiană de studii spaniole șl ibero-americane, care a semnat și prefață. În 1994 obține premiul întâi la concursul de poezie al Primăriei din La Solana (Ciudad Real). În 1995 publică La casa abandonada (Casă părăsita), la editură Torremozas. În această lucrare, autoarea își dezvăluie simțămintele în momentele în care, după moartea mamei sale, în iulie1993a trebuit să părăsească locuința din Paseo de la Independencia nr. 23, din Zaragoza. În 1997 obține premiul întâi de poezie “”, acordat de Primăria
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
primul său volum de versuri în limba ebraică "Tzaadim shel tzvi" ("Pași de antilopă"). În 2003 i-a urmat un nou volum "Shirim asurim" ("Poezii interzise"), precum și un volum de proză intitulat "Yehudim beal korham" ("Evrei fără voie"), toate în editura „Shufra” a poetului și scriitorului Ilan Sheinfeld. Poezia ebraică a lui Klapper („de o certă originalitate” după opinia lui Nicolae Balotă) este foarte senzuală, fiind influențată de poezia europeană și creând o sinteză cu peisajul și cu trăirile din Israel
Radu Klapper () [Corola-website/Science/336852_a_338181]