93,304 matches
-
Al. I. Cuza” din Iași. Debutează publicistic în 1953, în ziarul „Steagul roșu” din Bacău. Începând cu 1967, este urmărit de Securitate, în urma încercării de a publica în „Cronica” din Iași sceneta Nastratin Adivaratu. În 1973 este îndepărtat din activitatea editorială. Din 1990, colaborează cu editoriale, eseuri și articole, la „România liberă”, „Alianța civică”, „Baricada”, „Dreptatea” „Cuvântul”, „Contrast”, „Luceafărul” ș.a. Prima lui carte de proză, Secvențe dintr-o margine de lume, apare în 1966. Proza lui B. se circumscrie unor scheme
BUZINSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285975_a_287304]
-
prin studii (Martin Heidegger, Ce este metafizica, traducere în limba română de W. Biemel, Gr. Popa, Existențialismul, Mircea Popescu, De consolatione philosophiae. Câteva teze provizorii), eseuri filosofice, adeseori în marginea unor texte literare, precum și ample bibliografii și consemnări de apariții editoriale. Materia revistei este structurată în mai multe rubrici permanente. „Povestea vorbei”, dedicată cu precădere liricii, publică versuri ale marilor creatori români, însoțite de câte un scurt comentariu al lui Virgil Ierunca asupra fiecărui autor (Tudor Arghezi, Rugăciune, I. Barbu, Riga
CAETE DE DOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285990_a_287319]
-
unor personalități ale culturii universale (W. Faulkner, Karl Barth, Karl Jaspers, Maurice Merleau-Ponty, René Daumal, Maurice Blanchot). „Cronica” și „Cronica poeziei”, semnate de Mihai Niculescu, Virgil Ierunca, Al. Busuioceanu, I. Cristu, N.A. Gheorghiu, Monica Lovinescu, consemnează, de cele mai multe ori, apariții editoriale românești din exil, dar și reprezentații teatrale (Virgil Ierunca, O scrisoare pierdută, la Théâtre de Poche; M. Tăcutu, Les Chaises de E. Ionesco, la teatrul Lancry din Paris etc.), expoziții, noutăți ale librăriilor franceze. „Bibliografia” înregistrează, în special, scrieri filosofice
CAETE DE DOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285990_a_287319]
-
Virgil Ierunca, O scrisoare pierdută, la Théâtre de Poche; M. Tăcutu, Les Chaises de E. Ionesco, la teatrul Lancry din Paris etc.), expoziții, noutăți ale librăriilor franceze. „Bibliografia” înregistrează, în special, scrieri filosofice publicate în Franța și deosebit de bogata activitate editorială a exilului românesc de pretutindeni. Concepută în spiritul celor mai importante publicații românești de până la 1947, C. de d. reușește, în condițiile vitrege ale primilor ani de exil, să continue aceste bune tradiții. M.P.-C.
CAETE DE DOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285990_a_287319]
-
rusă Creanga de aur de Mihail Sadoveanu (1981). Contactul direct cu marea literatură rusă (din care a tradus masiv și cu rezultate remarcabile) a făcut să crească ambițiile, ca și densitatea prozei lui C. La patruzeci de ani de la debutul editorial, el revine cu un roman modern ca scriitură, Corabia nevăzută (1990). Planurile se amestecă, se întretaie sau se distanțează, locul desfășurării acțiunii se schimbă derutant, dar, treptat, din fragmentele disparate se încheagă un minibildungsroman, o secvență parcursă lent dintr-un
CALAÏS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286011_a_287340]
-
dincoace și de dincolo de Carpați. Se publică știri cultural-literare preluate din revistele vremii, pagini de folclor (între altele, o variantă inedită a Mioriței, culeasă în Banat, 1908), dar și traduceri din literatura universală. Bogat ilustrat, într-o concepție grafică și editorială elegantă, C. r. este una dintre cele mai longevive publicații periodice românești și, totodată, un prețios document asupra particularităților culturale ale zonei Banatului. A.D.C.
CALENDARUL ROMANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286030_a_287359]
-
slavă). Colaborează cu versuri Mihai Beniuc, Ion Vinea, Radu Boureanu, Emil Giurgiuca, iar cu proză Ion Vlasiu și Emanoil Bucuța. „Cronica”, „Idei. Fapte”, „Comentarii. Polemici”, „Caleidoscop internațional”, rubrici de informație și comentariu cultural, panoramează, viu și polemic, mișcarea ideilor, aparițiile editoriale de interes, atitudini și poziții elocvente în epocă, sub semnăturile lui George Sbârcea, Alexandru Baciu, Ionel Neamtzu, Mihai Anastasiu, Traian Stoica, Ion Șiugariu, Ion Vișoianu, Vladimir Bunea (Vlaicu Bârna), Paul Teodorescu. C. L. publică un fragment inedit din proza lui
CAMPIA LIBERTAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286056_a_287385]
-
a ipotezei optimiste - căci intențiile sunt partinic angajate și în cazul celorlalte intervenții - să mai temporizăm intrarea în inima faptei literare, pentru a contura tot în linii generale imaginea altor căi de creștere, întărire și difuzare a literaturii realist-socialiste: colecții editoriale, biblioteci, reviste noi, emisiuni radio, fiecare cu specificul, realizările și neîmplinirile lor. Iată de pildă, Anii de ucenicie, revistă a Școlii de literatură și critică literară „Mihai Eminescu”, apărută în anul 1951, în cinstea revoluției din octombrie, odată cu revista Tânărul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
este de obicei de un înalt nivel artistic: astfel, în Chiaburul e dușmanul păcii de Mihu Dragomir se pot întâlni exemple ca acesta: «fulgi amari de baltă» sau «când și când umblau prin case vorbe șui și viermănoase» (...)”. POEZIA - APARIȚII EDITORIALE Și în acest an avansul editorial al prozei este mult mai mare decât al poeziei. Debutează editorial un singur poet: Ion Brad cu poemul Cincisutistul, publicat anterior în Almanahul literar din Cluj. De altfel, după modelul lui Dan Deșliu Lazăr
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nivel artistic: astfel, în Chiaburul e dușmanul păcii de Mihu Dragomir se pot întâlni exemple ca acesta: «fulgi amari de baltă» sau «când și când umblau prin case vorbe șui și viermănoase» (...)”. POEZIA - APARIȚII EDITORIALE Și în acest an avansul editorial al prozei este mult mai mare decât al poeziei. Debutează editorial un singur poet: Ion Brad cu poemul Cincisutistul, publicat anterior în Almanahul literar din Cluj. De altfel, după modelul lui Dan Deșliu Lazăr de la Rusca, era la modă publicarea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Versuri), A. Toma (Poezii alese) cu o prefață de Sergiu Fărcășan, tiraj 10.150 exemplare. Dintre antologiile de versuri, să reținem una legată de un eveniment al anului, întitulată: Marea lege - versuri pentru noua Constituție. Mișcându-se într-un perimetru editorial atât de restrâns, receptarea critică a poeziei - așa cum răzbate din presă - este și ea mult diminuată. În Contemporanul, de pildă, pe tot parcursul anului, găsim o singură cronică literară: în Almanahul literar de la Cluj, așijderea; mai multe informații despre nivelul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de Ștefan Andrei, Trandafir de la Moldova de Ion Istrati, Undeva pe Dunăre de Al Jar, Cumpăna luminilor de N.Jianu, Judecata de Aurel Mihale, Pâine albă de Dumitru Mircea, Drum fără pulbere, ediția a 2-a de Petru Dumitriu. Tabloul editorial se completează cu romane istorice sau de radiografie a vieții interbelice: Nicoară Potcoavă de Mihail Sadoveanu, Dulăii și Desculț ediția a 4-a de Zaharia Stancu, Marca pregătire de AI. Jar, O alegere de pomină de Ioan Dorin, Numeroase sunt
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
realiza astfel de lucrări care să fie arme ascuțite în lupta poporului nostru muncitor”57. Încheiem aici incursiunea orientativă asupra genului dramatic. Și pentru a nu văduvi imaginea acesteia prin lipsa informațiilor sau dezbaterilor din 1952, enumerăm mai jos aparițiile editoriale din acest an, întregind astfel peisajul dramaturgiei realist-socialiste: Cântecul libertății și Teatru de Aurel Baranga, Martin Rogers descoperă America de C. Constantin și A. Rogoz, Capul răutăților de Radu Costăchescu, De trei ori ca la brigadă de M. Davidoglu, În
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
satisfăcătoare. Recent apărutele culegeri de studii critice, a spus M. Gafița, pe care I. Vitner le-a citat în sprijinul afirmațiilor sale, își trag de fapt substanța din trecut, și se poate vorbi în legătură cu ele cel mult de un succes editorial. Vorbitorul a arătat apoi că nici modul în care și-a înfățișat I. Vitner propria activitate nu corespunde realității. Exemplele celor trei articole respinse de redacții nu sunt concludente. În realitate, I. Vitner se ferește să ia poziție față de fenomenul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
atâta cât o făcea sau putea s-o facă, nu cred că mulțumea condeiul său de gazetar activ; dovadă că, în acest an, prezența sa în presă este mult mai frecventă; și nu numai în publicistică, ci și în apariții editoriale. Mai ilustrativ mi se pare cazul lui Cezar Petrescu, dar mai ales al lui T. Arghezi. Primul se asociază cu Mihail Novicov, fost director în Ministerul Artelor (1946-1948), fost director al Școlii de literatură și critică literară Mihai Eminescu, în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mici - ca întindere - din viață, Marin Preda înfățișează conflicte complexe, cu ramificații bogate (...). Folosind aceste remarcabile mijloace artistice (...), Marin Preda va izbuti să creeze strălucite fresce literare ale luptei pline de dramatism și pasiune a poporului nostru”. PROZA: CONCLUZII Peisajul editorial al prozei anului 1953 este foarte bogat și variat. Bogat ca număr de romane, nuvele și schițe scoase de cele două edituri de bază: E.S.P.L.A. și Editura Tineretului. Variat pentru că ponderea editorială a generației de prozatori interbelici (trăitori în vreme
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și pasiune a poporului nostru”. PROZA: CONCLUZII Peisajul editorial al prozei anului 1953 este foarte bogat și variat. Bogat ca număr de romane, nuvele și schițe scoase de cele două edituri de bază: E.S.P.L.A. și Editura Tineretului. Variat pentru că ponderea editorială a generației de prozatori interbelici (trăitori în vreme) este mai mare decât în anul precedent; chiar dacă această varietate este dată, deocamdată, de trei nume: G. Călinescu, Camil Petrescu și Cezar Petrescu. G. Călinescu, de pildă, după volumul publicat în 1949
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nostru literar, de unul din importantele puncte de sprijin, care poate și trebuie să fie Almanahul literar (...)”. Dar să părăsim revista literară de la Cluj și să aflăm, prin intermediul lui Lucian Raicu 58, ce poezie promovează și alte reviste sau colecții editoriale: „Că în literatura noastră există - alături de bune și frumoase realizări - și lucrări mediocre, șterse, aceasta este lucru care a mai fost discutat (...). Și mai grav este faptul că în majoritatea cazurilor, aceste lucrări apar în publicațiile de mare tiraj cum
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
prietenești. (...). Cântau peste câmpuri tractoare cu vaetul greu; Pământul fumega, căci plouase cu trăznet pe vale, Peste sat se rotea un imens curcubeu Și-o rândunică albastră dădea pe deasupra târcoale. CRITICA ȘI ISTORIA LITERARĂ Dacă în poezie, proză, dramaturgie eflorescența editorială era în continuă creștere an după an, scrierile de critică literară intră foarte rar în atenția editurilor. După Ion Vitner, primul dintre criticii literari care au debutat în volum (Pasiunea lui Pavel Corceaghin, 1949), urmează N. Moraru care în 1950
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din prima generație, îndrumători și făuritori ai noii literaturi își publică operele: Sorin Toma (1948), I. Vitner, N. Moraru, Traian Șelmaru, Ovid S. Crohmălniceanu, Mihail Novicov. Totuși au rămas încă mulți comentatori și critici ai noii direcții analitice în afara politicii editoriale: J. Popper, Paul Georgescu, Ion Călugăru, Ion Mihăileanu, M. Ghimpu, Corin Grossu, Al.I. Ștefănescu, Mihail Petroveanu ș.a., dar timpul le stă în față. Oricum, se poate afirma că și prin aceste cărți publicate, critica literară marxistă este deplin consolidată
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Zaciu într-un reportaj în Almanahul literar nr 13 și Constanța, despre care a scris Maria Lovinescu, nici un alt oraș nu și-a găsit până acum reporterul literar (...)”. Ca mijloc eficient de propagandă socialistă, reportajul intră și în vizorul politicii editoriale, îndeosebi începând cu anul 1952. Bunăoară, în acest an publică volume de reportaje: Eusebiu Camilar (Gigantul din munți și Întâmplări de pe Călmățui), Ion Istrati (Străvechiul Iași întinerește) și N. Vălmaru (Drum nou spre mare). Tot în acest an este publicată
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Renata Vinea, Ion Vintilă, Ion Vintilă, Petru Virta, Nicolai Vitner, Ion Vlad, Ioan Vlahuță, Al. Voltaire Vornic, Tiberiu Z Zaciu, Mircea Zamfirescu, Al. Duiliu Zamfirescu, Violeta Zăgan, Ion Zincă, Haralamb CUPRINS 1952 Proiectele scriitorilor Propagare și propagandă literară Poezia - apariții editoriale Un poet apărat: Eugen Frunză Alte volume de poezii Proza - tablou editorial În dezbatere: Vladimir Colin Aspecte ale romanului Evoluția nuvelei Aspecte ale dramaturgiei (1949-1952) Lingvistica. Proiectul noii ortografii Varia Note și comentarii 1953 Uragan la Uniunea Scriitorilor Tipicul în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
unui cerc de personalități franceze și de intelectuali români stabiliți în Franța. În principal, activitatea A.F.-R. consta în organizarea de conferințe și spectacole și avea drept scop final - cum se specifica în statutul ei - susținerea unui complex program editorial din care, bineînțeles, nu lipsea nici publicarea de reviste culturale. Președintele asociației a fost ales M. J. Paul-Boncour, iar printre vicepreședinți se număra și Elena Văcărescu, secretar general fiind M. Darras. Dintre membrii Comitetului de conducere făceau parte C. Levaditti
ASOCIAŢIA FRANŢA–ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285474_a_286803]
-
spirituale și ale vieții literare de la noi. În viziunea președintelui asociației, expusă într-un catalog de prezentare pentru Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt din 1997, aceasta este „prima formă de reacție instituționalizată a autorilor români la provocările noii piețe editoriale și culturale în general. Intenția noastră a fost aceea de a lansa proiecte care să promoveze imaginea scriitorului în România de astăzi: festivaluri, premii, dezbateri publice și așa mai departe. Am considerat că într-un mediu concurențial trebuie să fii
ASOCIAŢIA SCRIITORILOR PROFESIONISTI DIN ROMANIA (ASPRO). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285476_a_286805]
-
Din comitetul de redacție făceau parte V. A. Urechia și C. I. Stăncescu. Rubricile erau intitulate „Programul conferințelor Ateneului”, „Cronica Ateneului”, „Educațiune-instrucțiune”, „Belle-arte” și „Maxime”. Se publicau și lucrări literare originale sau traduceri. Scopul revistei, enunțat în mai multe articole editoriale, era de a participa la instruirea poporului și la îmbunătățirea moravurilor, prin publicistică și conferințe care să difuzeze cunoștințe științifice și filosofice. Spre deosebire de alte reviste ale timpului, care tipăreau, de cele mai multe ori, reproduceri din literatura scriitorilor consacrați și rar scrieri
ATHENEUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285489_a_286818]