90,618 matches
-
de tendințe conservatoare, de evocare, invocare și reașezare pentru posteritate...a unei unități de măsură mai vechi și evident mai pură. (Virgil Rațiu, Mesagerul de Bistrița-Năsăud) O poezie deloc cuminte domină versurile Veronicăi Știr („Ninge”, o carte cu coperte negre, Editura StudIS, Iași, 2013). Mai întâi o necumințenie venită din țesăturile colorate ale lumii sătești, dar care nu vrea să expună nimic spectaculos. Într-o astfel de lume, este căutat firescul, dar firescul este deranjat doar de „intervenția” firescului. La un
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
japonezi. Atât cărțile selectate pentru transpunerea în limba română, cât și traducerile sunt de excepție: texte clare, ușor citibile, mesajele autorilor fiind perfect perceptibile de către cititori. Dumitru Munteanu în Scriitori romani la frontiera mileniului III - Dictionar critic - volumul I Bistrita-Năsăud, Editura George Coșbuc Bistrița, 2009. Poetă care a atins maturitatea creației, scrie o metaforă filigranată folosind din abundență detaliile unei lumi deslușită de dincolo de ceață. Vraja poemului vine dintr-un spațiu care amintește de filosofia inimitabilă a firului de iarbă. Copilăria
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
(Художественная литература, Худли́т; anterior Государственное издательство художественной литературы, prescurtată Гослитиздат, ГИХЛ) este o editură sovietică și apoi rusă specializată în publicarea operelor literare sovietice, rusești și străine în limba rusă. În prezent, este o companie de stat federală. Sediul ei se află în Moscova, pe strada Novaia Basmannaia nr. 19. Editura de Stat pentru
Hudojestvennaia Literatura () [Corola-website/Science/337101_a_338430]
-
ГИХЛ) este o editură sovietică și apoi rusă specializată în publicarea operelor literare sovietice, rusești și străine în limba rusă. În prezent, este o companie de stat federală. Sediul ei se află în Moscova, pe strada Novaia Basmannaia nr. 19. Editura de Stat pentru Literatură Artistică (ГИХЛ) a fost înființată la 1 octombrie 1930 în Moscova prin fuzionarea sectorului literar-artistic al "Gosizdat" cu editura "Zemlia i fabrika". În 1934 a fost redenumită Goslitizdat (Гослитиздат). În 1937 ea a fuzionat cu editura
Hudojestvennaia Literatura () [Corola-website/Science/337101_a_338430]
-
o companie de stat federală. Sediul ei se află în Moscova, pe strada Novaia Basmannaia nr. 19. Editura de Stat pentru Literatură Artistică (ГИХЛ) a fost înființată la 1 octombrie 1930 în Moscova prin fuzionarea sectorului literar-artistic al "Gosizdat" cu editura "Zemlia i fabrika". În 1934 a fost redenumită Goslitizdat (Гослитиздат). În 1937 ea a fuzionat cu editura Academia. Începând din anul 1963 ea poartă numele de Editura Literatura Artistică (Художественная литература, ИХЛ). Editura a publicat operele clasice ale literaturii universale
Hudojestvennaia Literatura () [Corola-website/Science/337101_a_338430]
-
Editura de Stat pentru Literatură Artistică (ГИХЛ) a fost înființată la 1 octombrie 1930 în Moscova prin fuzionarea sectorului literar-artistic al "Gosizdat" cu editura "Zemlia i fabrika". În 1934 a fost redenumită Goslitizdat (Гослитиздат). În 1937 ea a fuzionat cu editura Academia. Începând din anul 1963 ea poartă numele de Editura Literatura Artistică (Художественная литература, ИХЛ). Editura a publicat operele clasice ale literaturii universale, precum și cele mai semnificative opere ale scriitorilor contemporani străini. Scriitorii contemporani ruși erau incluși doar dacă fpceau
Hudojestvennaia Literatura () [Corola-website/Science/337101_a_338430]
-
la 1 octombrie 1930 în Moscova prin fuzionarea sectorului literar-artistic al "Gosizdat" cu editura "Zemlia i fabrika". În 1934 a fost redenumită Goslitizdat (Гослитиздат). În 1937 ea a fuzionat cu editura Academia. Începând din anul 1963 ea poartă numele de Editura Literatura Artistică (Художественная литература, ИХЛ). Editura a publicat operele clasice ale literaturii universale, precum și cele mai semnificative opere ale scriitorilor contemporani străini. Scriitorii contemporani ruși erau incluși doar dacă fpceau parte din grupul celor mai cunoscuți scriitori, denumiți "clasicii literaturii
Hudojestvennaia Literatura () [Corola-website/Science/337101_a_338430]
-
prin fuzionarea sectorului literar-artistic al "Gosizdat" cu editura "Zemlia i fabrika". În 1934 a fost redenumită Goslitizdat (Гослитиздат). În 1937 ea a fuzionat cu editura Academia. Începând din anul 1963 ea poartă numele de Editura Literatura Artistică (Художественная литература, ИХЛ). Editura a publicat operele clasice ale literaturii universale, precum și cele mai semnificative opere ale scriitorilor contemporani străini. Scriitorii contemporani ruși erau incluși doar dacă fpceau parte din grupul celor mai cunoscuți scriitori, denumiți "clasicii literaturii sovietice". În anii 1960-1980 Hudlit a
Hudojestvennaia Literatura () [Corola-website/Science/337101_a_338430]
-
operele clasice ale literaturii universale, precum și cele mai semnificative opere ale scriitorilor contemporani străini. Scriitorii contemporani ruși erau incluși doar dacă fpceau parte din grupul celor mai cunoscuți scriitori, denumiți "clasicii literaturii sovietice". În anii 1960-1980 Hudlit a fost principala editură din URSS în domeniul literaturii clasice, ca număr de cărți tipărite și ca tiraj. Astfel, în anii 1967-1977 au fost publicate 200 de volume din seria "Biblioteca de literatură universală". Fiecare volum (inițial într-un tiraj de 300.000 de
Hudojestvennaia Literatura () [Corola-website/Science/337101_a_338430]
-
seria "Biblioteca clasică", fondată în 1977 și limitată la operele publicate în secolele XIX—XX. "Biblioteca clasică" a fost concepută pentru a umple golurile în reflectarea istoriei literaturii universale și a avut inițial în plan publicarea a 147 de cărți. Editura a publicat intensiv operele alese ale lui Lev Tolstoi și Mihail Șolohov (într-un tiraj de 1 milion de exemplare fiecare), o colecție de scrieri ale lui Aleksandr Pușkin într-un tiraj de 10,7 milioane exemplare. Ca rezultat al
Hudojestvennaia Literatura () [Corola-website/Science/337101_a_338430]
-
au fost publicate în 20 de ani un număr de aproximativ 200 de opere de ficțiune într-un tiraj de 210 milioane de exemplare. De asemenea, Goslitizdat a lansat "Roman-Gazeta", revistele Moskva, Neva, "Zvezda", "Detskaia literatura". Începând din anul 1963 editura a avut o filială la Leningrad. În 1980 editura a fost decorată cu ordinul Steagul Roșu al Muncii. Potrivit evidențelor Comitetului de Stat pentru Edituri din anii 1980, editura era unul dintre principalii editori de literatură artistică. În ceea ce primește
Hudojestvennaia Literatura () [Corola-website/Science/337101_a_338430]
-
de aproximativ 200 de opere de ficțiune într-un tiraj de 210 milioane de exemplare. De asemenea, Goslitizdat a lansat "Roman-Gazeta", revistele Moskva, Neva, "Zvezda", "Detskaia literatura". Începând din anul 1963 editura a avut o filială la Leningrad. În 1980 editura a fost decorată cu ordinul Steagul Roșu al Muncii. Potrivit evidențelor Comitetului de Stat pentru Edituri din anii 1980, editura era unul dintre principalii editori de literatură artistică. În ceea ce primește tirajul și numărul de foi tipărite, "Literatura artistică" era
Hudojestvennaia Literatura () [Corola-website/Science/337101_a_338430]
-
asemenea, Goslitizdat a lansat "Roman-Gazeta", revistele Moskva, Neva, "Zvezda", "Detskaia literatura". Începând din anul 1963 editura a avut o filială la Leningrad. În 1980 editura a fost decorată cu ordinul Steagul Roșu al Muncii. Potrivit evidențelor Comitetului de Stat pentru Edituri din anii 1980, editura era unul dintre principalii editori de literatură artistică. În ceea ce primește tirajul și numărul de foi tipărite, "Literatura artistică" era una dintre primele edituri sovietice, aflându-se în 1980 pe locul II, în urma editurii Prosveșcenie. În
Hudojestvennaia Literatura () [Corola-website/Science/337101_a_338430]
-
Roman-Gazeta", revistele Moskva, Neva, "Zvezda", "Detskaia literatura". Începând din anul 1963 editura a avut o filială la Leningrad. În 1980 editura a fost decorată cu ordinul Steagul Roșu al Muncii. Potrivit evidențelor Comitetului de Stat pentru Edituri din anii 1980, editura era unul dintre principalii editori de literatură artistică. În ceea ce primește tirajul și numărul de foi tipărite, "Literatura artistică" era una dintre primele edituri sovietice, aflându-se în 1980 pe locul II, în urma editurii Prosveșcenie. În anii 1980-1990 indicatorii activității
Hudojestvennaia Literatura () [Corola-website/Science/337101_a_338430]
-
cu ordinul Steagul Roșu al Muncii. Potrivit evidențelor Comitetului de Stat pentru Edituri din anii 1980, editura era unul dintre principalii editori de literatură artistică. În ceea ce primește tirajul și numărul de foi tipărite, "Literatura artistică" era una dintre primele edituri sovietice, aflându-se în 1980 pe locul II, în urma editurii Prosveșcenie. În anii 1980-1990 indicatorii activității editoriale a editurii au fost următoarele:
Hudojestvennaia Literatura () [Corola-website/Science/337101_a_338430]
-
Stat pentru Edituri din anii 1980, editura era unul dintre principalii editori de literatură artistică. În ceea ce primește tirajul și numărul de foi tipărite, "Literatura artistică" era una dintre primele edituri sovietice, aflându-se în 1980 pe locul II, în urma editurii Prosveșcenie. În anii 1980-1990 indicatorii activității editoriale a editurii au fost următoarele:
Hudojestvennaia Literatura () [Corola-website/Science/337101_a_338430]
-
dintre principalii editori de literatură artistică. În ceea ce primește tirajul și numărul de foi tipărite, "Literatura artistică" era una dintre primele edituri sovietice, aflându-se în 1980 pe locul II, în urma editurii Prosveșcenie. În anii 1980-1990 indicatorii activității editoriale a editurii au fost următoarele:
Hudojestvennaia Literatura () [Corola-website/Science/337101_a_338430]
-
această calitate până în 1944, când este detașat ca lector de limba și literatura română la Universitatea din Madrid (1944-1946) și apoi ca lector de limba română în Elveția (1946-1947). Se întoarce în România în 1947, unde lucrează ca redactor la Editura Științifică (1947-1962), apoi din 1962 ca lector la Catedra de limba și literatura spaniolă a Facultății de Filologie din București. După obținerea doctoratului în filologie în 1971 este promovat în postul de conferențiar, în care va funcționa până la pensionare (1979
Paul Alexandru Georgescu () [Corola-website/Science/337112_a_338441]
-
o pensie din partea Uniunii Scriitorilor din România, prezentându-i-l lui Zaharia Stancu. El a scris trei cărți de proză în ultimii cinci ani din viață, plus o plachetă de versuri, "Carmen miserabile", al cărei manuscris a fost pierdut de editura la care a fost predat. A mai tradus din opera literară a lui Fiodor Dostoievski, Bertolt Brecht și Georges Duhamel. Poetul și criticul literar Emil Manu îl considera „un intelectual fin și discret”. A murit la 25 august 1975, la
Romulus Dianu () [Corola-website/Science/337120_a_338449]
-
an după căsătoria lor pentru a absolvi cu o dublă specializare în Istorie și Istoria arhitecturii. În 1967, Martha Stewart a început o a doua carieră că broker, tatăl ei-in-lege a lui profesie. Între timp, Andrew Stewart, a fondat o editură și a servit ca șef al executivului multe altele. Andrew și Martha Stewart s-a mutat la Westport, Connecticut, unde au achiziționat și restaurat 1805 fermă pe Turcia Hill Road, care va deveni mai tarziu un model pentru studioul TV
Martha Stewart () [Corola-website/Science/337113_a_338442]
-
clujean Mircea Curticeanu i-a cercetat cu minuțiozitate biografia și bibliografia în anii regimului comunist, adunând în două tomuri (Ion Breazu, "Studii de literatură română și comparată", vol. I-II, ediție îngrijită, bibliografie și indice de nume de Mircea Curticeanu, Editura Dacia, Cluj, 1970-1973, 575 și 463 pagini) o parte esențială a operei învățatului transilvănean, precum și un volum de corespondență între Ion Breazu și Lucian Blaga ("De amicitia Lucian Blaga - Ion Breazu. Corespondență - Addenda: Ion Breazu - Note de jurnal. Carte gândită
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
mai multor lucrări importante precum "Dicționarul scriitorilor români" (I-IV, 1995-2001, coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu), "Dicționarul esențial al scriitorilor români" (coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, 2000), "Dicționarul cronologic al românului românesc de la origini până la 1989" (Editură Academiei Române, București, 2004), "Dicționarul general al literaturii române" (vol. I-VII, Editura Univers Enciclopedic, București, 2004-2009), "Dicționarul cronologic al românului tradus" (Editură Academiei Române, București, 2005), "Dicționarul cronologic al românului românesc - 1990-2000" (Editură Academiei Române, București, 2011) ș.a. Activitatea științifică și literară
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu), "Dicționarul esențial al scriitorilor români" (coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, 2000), "Dicționarul cronologic al românului românesc de la origini până la 1989" (Editură Academiei Române, București, 2004), "Dicționarul general al literaturii române" (vol. I-VII, Editura Univers Enciclopedic, București, 2004-2009), "Dicționarul cronologic al românului tradus" (Editură Academiei Române, București, 2005), "Dicționarul cronologic al românului românesc - 1990-2000" (Editură Academiei Române, București, 2011) ș.a. Activitatea științifică și literară a lui a fost recunoscută de specialiști, care i-au decernat mai
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
români" (coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, 2000), "Dicționarul cronologic al românului românesc de la origini până la 1989" (Editură Academiei Române, București, 2004), "Dicționarul general al literaturii române" (vol. I-VII, Editura Univers Enciclopedic, București, 2004-2009), "Dicționarul cronologic al românului tradus" (Editură Academiei Române, București, 2005), "Dicționarul cronologic al românului românesc - 1990-2000" (Editură Academiei Române, București, 2011) ș.a. Activitatea științifică și literară a lui a fost recunoscută de specialiști, care i-au decernat mai multe premii: Premiul pentru traducere al revistei "Poesis" (1991), Premiul
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
cronologic al românului românesc de la origini până la 1989" (Editură Academiei Române, București, 2004), "Dicționarul general al literaturii române" (vol. I-VII, Editura Univers Enciclopedic, București, 2004-2009), "Dicționarul cronologic al românului tradus" (Editură Academiei Române, București, 2005), "Dicționarul cronologic al românului românesc - 1990-2000" (Editură Academiei Române, București, 2011) ș.a. Activitatea științifică și literară a lui a fost recunoscută de specialiști, care i-au decernat mai multe premii: Premiul pentru traducere al revistei "Poesis" (1991), Premiul pentru polivalenta culturală al revistei "Familia" (1996), Premiul pentru debut
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]