93,304 matches
-
fi „Ignorabila lume a doua”, cea În care se află și România, Ungaria, Polonia. Subtitlul se referă la inconstanța sau lipsa de constanță a Occidentului. Revista apare la Duke University Press, cu un articol introductiv al profesorului Jeffrey Perl, consilieri editoriali fiind, Între alții, Julia Kristeva, Adam Michnik, Richard Rorty, Quentin Skinner și Susan Sontag. În introducerea profesorului Perl, care a predat cândva la Universitatea Texas și acum predă la o foarte respectată universitate din Israel, acesta se referă la articolul
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
În Venezuela. Principiul pluralismului este esențial, iar a vorbi despre depășirea acestuia Înseamnă a percepe distincția Între a face democrația liberală mai liberală și a o face neliberală. Teoreticieni importanți ai democrației liberale se Întâmplă să facă parte din comitetul editorial al revistei mai devreme amintite, Journal of Democracy, Înființată acum doisprezece-treisprezece ani. Sunt și eu În comitetul editorial Încă de la primul număr și am citit de-a lungul timpului zeci de articole pe tema respectivă, ba chiar a trebuit să
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
face democrația liberală mai liberală și a o face neliberală. Teoreticieni importanți ai democrației liberale se Întâmplă să facă parte din comitetul editorial al revistei mai devreme amintite, Journal of Democracy, Înființată acum doisprezece-treisprezece ani. Sunt și eu În comitetul editorial Încă de la primul număr și am citit de-a lungul timpului zeci de articole pe tema respectivă, ba chiar a trebuit să fiu și referent pentru unele dintre ele. Există În mod cert o discuție asupra adâncirii liberalismului, precum și o
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
anul 1831, pentru a face publicitate peste hotare chestiunilor politice care îi frământau pe patrioții din Principate, dar și pentru a-i atrage în cercul cititorilor pe acei boieri care nu citeau decât grecește sau franțuzește, A.r. publică articolul editorial și comentariile politice din prima pagină și în limba franceză. La redactarea gazetei au colaborat V. Fabian-Bob, Gh. Săulescu și T. Codrescu. Inițiativele culturale ale lui Asachi, realizate în principal în paginile gazetei, vor găsi o ilustrare și în suplimentele
ALBINA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]
-
acum, tot „bogat, divers, acordat unei vaste palete de gusturi și preferințe”. Apar, cu articole și cronici, Romul Munteanu, Valeriu Cristea, Alexandru Melian, Titus Mesaroș; începând cu numărul 39 apare și rubrica „Semnal”, cu scurte prezentări (nesemnate) ale ultimelor apariții editoriale. Ilustrativă pentru apropierea revistei de structura și stilul publicațiilor de weekend este și precizarea făcută la numărul 46: „Revistă magazin pentru toate preferințele”. Săptămânalul, vizibil, își caută un drum propriu, schimbă unii dintre colaboratori și unele rubrici, inclusiv paginația (modificată
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285187_a_286516]
-
Victor Frunză. Proiectată inițial să apară într-un unic număr, în paginile căruia să vorbească cât mai mulți dintre cititorii cărților editurii, prin extrase din scrisorile expediate către redacție, cu alte cuvinte, concepută ca un mijloc de popularizare a producției editoriale, A. de la M. devine, cu al doilea număr (1986), o revistă propriu-zisă, circumscrisă în mare problematicii drepturilor omului în România, libertății de a scrie și de a gândi, relevării adevărului istoric și exprimării unor judecăți obiective, neînrâurite de nici o conjunctură
ALERGATORUL DE LA MARATHON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285238_a_286567]
-
Ocna), prozatoare și publicistă. Este fiica lui Mircea Adameșteanu și a Elenei Adameșteanu (n. Predescu), profesori. Face liceul la Pitești (1956-1960), apoi va absolvi Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1960-1965), după care intră în sistemul editorial, ca redactor la Editura Enciclopedică Română (1968-1974), Editura Științifică și Enciclopedică (1974-1983) și Cartea Românească (1983-1990). În aprilie 1990 părăsește Editura Cartea Românească pentru revista „22”, al cărei redactor-șef devine în septembrie 1991. Debutează în 1971, la „Luceafărul”, iar
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
Română (1968-1974), Editura Științifică și Enciclopedică (1974-1983) și Cartea Românească (1983-1990). În aprilie 1990 părăsește Editura Cartea Românească pentru revista „22”, al cărei redactor-șef devine în septembrie 1991. Debutează în 1971, la „Luceafărul”, iar în 1975 își face debutul editorial cu romanul Drumul egal al fiecărei zile. Romanul Dimineață pierdută (1983) transformă un simplu ax familial în carusel de istorie colectivă, întregind în câteva figuri/destine evoluția României de-a lungul veacului XX, sub privirea necruțătoare, plină de sarcasm plebeu
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
părăsit literatura și s-a dăruit cu înfrigurare gazetăriei politice. Pentru multe segmente de public A. înseamnă revista „22”, Grupul pentru Dialog Social, implicarea zilnică în cele mai dure, mai sinuoase și spinoase evoluții ale politicii românești. Cele două mărturii editoriale - interviurile din Obsesia politicii (1995), dar mai ales volumul Cele două Românii (2000) - sunt totuși departe de a oferi adevărata anvergură și ponderea acestei activități. Frumusețea paradoxului este că tot ființa scriitorului biruiește până la urmă în pagină. Autoarea este un
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
lectură, de informare, dorința de a stăpâni cele mai bune mijloace de cunoaștere. O avere stă la baza colecției sale: cele 60.000 de volume cumpărate, necesitând o cheltuială de 800.000 de forinți, provin din cele mai bune case editoriale și dau o măsură, chiar dacă relativă (căci arată preocupările unei pături privilegiate), privind influența culturii europene dincolo de axa mediană a continentului. Un adevărat program de viață ne relevă destinul cărturăresc al lui Teleki. Valoarea documentară incontestabilă a cărților adunate de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
școlar (Polirom, Iași, 2002). A publicat de asemenea peste 100 de studii în volume colective și în reviste de specialitate. Din anul 1995 este membru al International Association for Intercultural Education (Suedia), iar din 1996 a devenit membru în colegiul editorial la Intercultural Education. Din 2001 este membru al Association pour la Recherche Interculturelle (Geneva). De asemenea, este director al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, din cadrul Universității „Al.I. Cuza”, Iași. Domenii de competență: filosofia educației, pedagogia culturii, educația religioasă, pedagogia
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Educație și cultură” (editată de Casa Corpului Didactic Mureș) și redactor-șef al revistei „Târnava”. Debutează în revista „Flacăra”, în 1983, cu versuri. Colaborează la revistele „Tribuna”, „Steaua”, „Vatra”, „Familia”, „Ateneu”, „Astra”, „Amfiteatru”, „Convorbiri literare”, „Euphorion”, „Dacia literară”, „Luceafărul”. Debutul editorial îl reprezintă volumul de versuri Carte de vise (1994; Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu Mureș). Este doctor în filologie al Universității din Cluj-Napoca, din 1996, cu teza Fața și reversul textului (I. L. Caragiale și Mateiu I. Caragiale). În singura carte
BOLDEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
pregătesc sute de studenți pentru cariere În domeniu. Acești studenți au nevoie de un manual care să prezinte principalele concepte, paradigme, instituții și procese privind politicile de securitate. Pentru o sincronizare rapidă la dezbaterile și practicile contemporane, o posibilă soluție editorială facilă ar fi fost traducerea unor texte clasice pentru studiul securității. Aici nu ne referim neapărat la familiarizarea publicului din România cu sursele clasice ale gândirii strategice (inclusiv cele recente), deși considerăm acest demers esențial pentru dezvoltarea unei solide culturi
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
necesităților contextului românesc, prezentând În același timp cele mai importante evoluții, dar și tendințele actuale În dezbaterile internaționale. Ca În orice produs ce implică negocierea și argumentul rațional, selecția a fost, În cele din urmă, naturală, fiind influențată de constrângerile editoriale și de timp ale potențialilor contributori. În mare parte, am reușit totuși să păstrăm conceptul inițial. Ne-am fi dorit poate doar o mai mare pondere a articolelor care tratează instituțiile românești de securitate. Optimiști fiind, sperăm că acceptul entuziast
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
informații”, „servicii de informații și securitate”, „activitatea serviciilor de informații” etc.). Probleme de echivalare au pus și unii termeni folosiți În domeniul gestionării crizelor, ca, de pildă, early warning research, Peace Studies, track diplomacy și peacebuilding. De altfel, pe parcursul procesului editorial a existat și o interesantă dezbatere cu privire la avantajele și dezavantajele termenului de „gestionare” față de cel de „management”, mai recent intrat În limba română. Dat fiind că În ceea ce privește crizele și conflictele nu există Încă un set universal de tehnici și instrumente
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
la Orăștie, unde, sprijinit de preotul Ion Moța și de băncile românești, înființează, în 1910, Librăria Națională „S. Bornemisa”, devenită ulterior și editură. Sub auspiciile Astrei, lansează colecția „Biblioteca scriitorilor de la noi”, între cărțile de început figurând și Frământări, debut editorial al lui Liviu Rebreanu. Dar cea dintâi lucrare editată în această colecție este „Almanahul scriitorilor de la noi” (1912), alcătuit de B., tablou cuprinzător al vieții literare și culturale transilvănene. Placheta de versuri Două iubiri (1922), semnată Radu Mărgean, reluată în
BORNEMISA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
decan al Facultății de Teatru și Cinematografie, redactor-șef al emisiunilor cultural-artistice la Televiziunea Română, înalt funcționar în instituțiile de stat care se ocupau de administrarea activităților culturale. Debutează în „Contemporanul”, în 1951, cu cronici dramatice și articole despre teatru. Debutul editorial are loc în 1959, prin apariția monografiei Grigore Manolescu. A publicat numeroase cărți, în majoritate despre teatru, privind deopotrivă dramaturgia și arta spectacolului, amândouă domeniile fiind considerate sub raportul evoluției lor istorice în spațiul cultural românesc, dar și eseuri despre
BRADAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285851_a_287180]
-
estetică la Universitatea din Sibiu. În 1984 a obținut titlul de doctor în filologie, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, cu o teză despre V. Voiculescu. Din 1990 până în 1995, a fost director general al Transpres din Sibiu, societate cu profil editorial. În 1995 a ocupat, prin concurs, postul de profesor la Catedra de istoria literaturii române a Universității „1 Decembrie” din Alba Iulia. A colaborat la „Tribuna”, „Steaua”, „Transilvania”, „Vatra”, „Astra”, „Familia”, „România literară” ș.a. Este căsătorit cu Rodica Braga. Primul
BRAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
Bucureștii în 24 de ore”, „Bursa-Finanțe-Economie”, „Telegrame”, „Ultimele știri”, „Provincia”. Se oferă îndeosebi informații despre actualitatea politică, economică și socială din București și din provincie, dar și despre viața culturală, prin cronici, reportaje, scrieri în proză și semnalări de apariții editoriale. Ion Minulescu semnează „Cronica bucureșteană”, devenită „Săptămâna Bucureștilor”, și publică poezia Apariția nocturnă. Proza din paginile publicației poartă semnăturile lui Ion Muntean, Al. Cazaban, Const. Ștefan Voiculescu. Rubrica „Negru pe alb” conține scurte cronici literare, comentarii din actualitatea culturală, prezentări
BUCURESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285905_a_287234]
-
circumscriu peisaje ale ținutului natal (Țara Moților), într-o stilizare austeră, specificările de natură geografică fiind intensificate prin prezența elementelor de lexic ardelenesc. Unele poeme ( Când zarea) prefigurează o altă fațetă a poeziei sale, desfășurată, odată cu revenirea autorului în circuitul editorial, după un sfert de veac de tăcere, prin volumul De n-ar veni noaptea... (1969). Poetul se fixează în ipostaza unui „bard ostenit”, elegiac, meditativ și melancolic. Versurile păstrează solemnitatea dicțiunii, însă într-un registru preponderent confesiv, interiorizat, uneori cu
BUCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
la același ziar. Din 1961, e funcționar în Ministerul Afacerilor Externe. În 1963 obține, prin concurs, gradul diplomatic de atașat; devine diplomat de carieră, cu însărcinări privind domeniul cultural. Funcționează ca atașat cultural al Ambasadei României la Paris (1966-1970). Debutul editorial, ca poet, are loc în 1968, cu volumul Fructul oprit. Poezia lui B. e o sinteză a tradițiilor lirice ardelene (Andrei Mureșanu, G. Coșbuc, Emil Isac) și a unor sugestii oferite de modernismul poetic al secolului al XX-lea. Poemele
BALAJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285567_a_286896]
-
Pitești (1955), urmează Facultatea de Filologie a Universității din București (1955-1960). A funcționat ca învățătoare și profesoară de limba română în provincie, apoi în București. A fost soția poetului Cezar Baltag. Debutează în 1957, cu versuri, în „Tânărul scriitor”. Debutul editorial are loc în 1966, cu volumul de versuri Memorie de iulie, prefațat de Al. Piru. În primele poeme a fost identificată influența lui Nichita Stănescu, cel din O viziune a sentimentelor, dar se poate susține și că acestea sunt rodul
BANTAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285606_a_286935]
-
SUA. Ioan Buduca a caracterizat exact proza lui B., observând că „personajele se mișcă în firescul corupt al unei existențe corupte, dar nu-și pierd sufletul.” Accentul pe „infinitezimalul” scriiturii - de unde și trimiterile la Milan Kundera, de pildă - lega debutul editorial al lui B., cu prozele din Tricoul portocaliu fără număr de concurs (1993), de linia Mircea Nedelciu-Cristian Teodorescu-Bedros Horasangian: realism cotidian interesat de psihologia colectivă, pentru care filmografia care a influențat generația ‘80 în proză devine o referință aproape obligatorie
BARBU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285627_a_286956]
-
eseuri și recenzii la „Ateneu”, „Amfiteatru”, „Convorbiri literare”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Familia”, „România literară”, „Caiete critice”, „Cuvântul românesc” (Canada), „Sinteze”. Participă la mai multe cenacluri literare și înființează el însuși unul, în cadrul Clubului ICTB. Debutul editorial are loc în 1989, cu volumul Gravitația tăcerii, prefațat de Ioanid Romanescu. O mare încredere în forța Cuvântului (obligatoriu, cu majusculă) caracterizează versurile lui B., fie că e vorba de cele metaforizante, de factură neomodernistă, fie de cele „neorealiste”, îngroșate
BARDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285638_a_286967]
-
și redactor (1934-1936), „Raza literară”, „Jurnalul”, „Luceafărul” și la alte publicații interbelice. Versuri i-au fost incluse și în colecția brașoveană „Caietele iubirii” (Poteci, 1940). A semnat și cu pseudonimele P. Barbaru, N. Vrajbă, B. Chiril sau Chiriță Barbu. Inițiativele editoriale ale lui B., entuziasmul său și al altor tineri poeți (Grigore Ancu, Ion Horea Munteanu, Gh. Manea Manolache, Cristian Sârbu și Virgil Treboniu) au dus la înființarea colecției „Adonis”, unde au apărut, între 1935 și 1945, peste 130 de „caiete
BARBULESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]