90,136 matches
-
cel care avea loc cândva la Costinești), colonelul Valentin Neacșu, șeful Muzicii Militare din România, l-a anunțat că va apela la el la toate manifestările importante ale genului. Așa încât în această primăvară a fost în juriul Concursului național de creație pentru muzica de fanfară “Iosif Ivanovici”, primind și o Diplomă de excelență pentru promovarea cultural-artistică a Muzicilor Armatei (chiar așa, ce s-a ales de Festivalul cântecului ostășesc de altădată?), iar în aprilie a jurizat la Festivalul pentru copii și
Compozitorii no?tri by Ana FLORE () [Corola-other/Journalistic/83691_a_85016]
-
cu Mirabela Dauer, și “E lumină-n ochii tăi”, cu Monica Anghel, ambele pe versuri de Corina Despot. Aceste două titluri se adaugă celor peste 500 de melodii pe care Marius Țeicu le-a compus începând din 1970, primele sale creații fiind “Dintre sute de catarge” (Gabriel Drăgan), “Astăzi vreau să-ți cânt (Serenada)” (cântată chiar de el alături de Modern Grup), “Vin norii, vin” (Dida Drăgan), “Dorința” și “Îndărătnica” (Modern Grup). Ne bucură extraordinar revenirea lui Marius Țeicu alături de marile vedete
Compozitorii no?tri by Ana FLORE () [Corola-other/Journalistic/83691_a_85016]
-
avusesem curajul să pășesc în viața matrimonială. Prezența lui Urmuzescu pe platourile televiziunii (ne-am întâlnit, firește, și la “Cerbul de aur”), în studiourile de înregistrare de la radio sau de la Electrecord, la studioul “Alexandru Sahia” demonstrează complexitatea stilului său de creație, capacitatea de a coordona cele două instituții, TVR și Radiodifuziune, la aceasta din urmă fiind un adevărat “membru fondator”. Paul era o fire extrem de exuberantă, un profesionist de înaltă clasă, atât în compoziție, cât și în regia de sunet, în
Povestea adev?rat? a primului "Cerb de aur" by Octavian URSULESCU () [Corola-other/Journalistic/83698_a_85023]
-
am ales această temă (justificată prin vocația și preocupările mele didactice și științifice), nu am știut că deschid infinit posibilitatea unor dezbateri și aprofundări, ce țin în mod evident de existența omului pe acest pământ, de formele expresiilor sale în creațiile și stările sale diurne și de perspectivă. Poate că este incorect spus „nu am știut”; mă refer la cât de vastă, cât de sublimă și inovatoare poate fi forma de exprimare prin vocea umană, fapt ce ar pune meditatorul într-
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
au purtat măști de zei, de actori; au cântat; au rostit, au jucat și puțin mai târziu, obosiți fiind de atâta vervă să fie zei, au murit. “Pentru cei vechi, frumusețea era deci obiectivul de neocolit și chiar exclusiv al creației artistice. Artiștii greci nu zugrăveau decât frumosul, ceea ce trebuie să încânte, perfecțiunea obiectului însuși”. Al. Tănase, “O istorie a culturii în capodopere”, vol. 2, Ed. Univers, București, 1988, p. 435 “Tragedia Troiei și a atrizilor reprezintă un segment simbolic al
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
în zeci de alte sate unde apare drept întemeietor sau ctitor de biserici; este vorba altădată de cei din preajma sa, cum este cazul cu denumirea Valea Oanei. Imaginea legendară a lui Ștefan cel Mare o regăsim și în numeroase creații literare, în primul rând, poeziile lui Dimitrie Bolintineanu și Vasile Alecsandri, romanele lui Mihail Sadoveanu. Tradițiile istorice nu sunt numai cele mult îndepărtate în timp, ci și cele mai apropiate de zilele noastre. Aici se înscriu relatările despre ultimul război
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
al lui Michael Jackson? Și nu era și mai firesc ca Prologul să fie o trecere în revistă a șlagărului românesc și nu a unor evergreen-uri străine care nu s-au cântat niciodată la „Cerb”? Abia s-au strecurat câteva creații autohtone, iar anomalia șocantă a fost când am constatat că „Eternitate” a lui George Grigoriu n-o cântă George Nicolescu, deși acesta se afla pe scenă, ci altcineva! Pentru cine nu știe încă, „Drumurile noastre” este o piesă sârbească, nu
C?dere liber? by Ana-Maria Szabo () [Corola-other/Journalistic/83632_a_84957]
-
Temișan Aurelian, Seling Paula, Bittman Dan? Între micile perle ale textierului și implicit ale comperilor nevinovați: „Noapte albastră” - un mare șlagăr al lui Cotabiță” (corect: al lui Ionel Tudor, lansat de G. Cotabiță), „D. Drăgan a obținut numeroase premii de creație” (ea fiind solistă a primit distincții de interpretare, cele de creație au revenit compozitorilor), etc. N-am înțeles ce rost a avut prezența fugară a Deliei Budeanu în prima seară (cu atât mai mult cu cât ea este în prezent
C?dere liber? by Ana-Maria Szabo () [Corola-other/Journalistic/83632_a_84957]
-
și implicit ale comperilor nevinovați: „Noapte albastră” - un mare șlagăr al lui Cotabiță” (corect: al lui Ionel Tudor, lansat de G. Cotabiță), „D. Drăgan a obținut numeroase premii de creație” (ea fiind solistă a primit distincții de interpretare, cele de creație au revenit compozitorilor), etc. N-am înțeles ce rost a avut prezența fugară a Deliei Budeanu în prima seară (cu atât mai mult cu cât ea este în prezent vedetă a... Antenei 2!), mai ales că nu au fost deloc
C?dere liber? by Ana-Maria Szabo () [Corola-other/Journalistic/83632_a_84957]
-
Orchestra Națională Radio s-a întors în această dimineață din turneul în capitala Malaeziei, Cuala Lumpur, unde a participat la Samitul Mondial de Media pentru Copii, organizat de Uniunea de Radio Asia Pacific. Echipa de artiști români a prezentat două creații reprezentative pentru țara noastră: Rapsodia Română numărul unu și Ciocârlia, sub coordonarea dirijorului Tiberiu Soare. Reprezentațiile au fost transmise de Radioteleviziunea Publică din Cuala Lumpur și preluată de toți membrii Uniunii Audiovizualului din Asia Pacific, astfel încât peste patru miliarde de
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
lui în circuitul de valori al Europei. Canalul Bega, să nu uităm, face legătura în Timișoara între cartierele istorice, apoi leagă Timișoara de vecinii noștri. Pe baza conceptului vor fi derivate numeroase programe, cum ar fi coridoare de avangardă ale creației, muzicale, literare sau multiculturale. Alina Bujancă a transmis din Timișoara despre candidaturile la titlul de capitala culturala europeana două mii douăzeci și unu pe larg azi în emisiunea Obiectiv România care începe la ora șaispezece si zece minute la Radio România Actualități, aflați
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]