92,643 matches
-
de rambursare și prețul de emisiune, calculată ca în cazul obligațiunilor cu titlu zero. c) obligațiuni indexate: valoarea cupoanelor și / sau de bază sunt legate de un indice de preț. Variația valorii de bază între începutul și sfârșitul unei perioade contabile datorită unei variații a indicelui utilizat este considerată ca fiind dobândă din cursul acestei perioade și se adaugă la dobânzile datorate pentru aceasta. Dobânzile din cursul perioadei ce decurg din indexare sunt de fapt reinvestite în titluri și trebuie să
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
de plasament colectiv care nu sunt înregistrate ca venituri din proprietate. Momentul înregistrării 4.50. Dobânzile sunt contabilizate pe baza drepturilor constatate, adică se adaugă în mod continuu creditorilor la valoarea de bază. Dobânzile care se cumulează în timpul unei perioade contabile determinate sunt întotdeauna contabilizate, fie că sunt efectiv vărsate, fie că sunt adăugate la valoarea de bază. Atunci când ele nu sunt efectiv plătite, creșterea valorii de bază trebuie, de asemenea, contabilizată în contul financiar sub forma unei achiziții de către creditor
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
loc la constituirea de rezerve, într-un mod care să facă posibilă determinarea potențialelor obligații în viitor. Altfel, singura soluție luată în considerare va putea fi utilizarea prestațiilor sociale directe pe care trebuie să le plătească întreprinderea în cursul perioadei contabile respective (după scăderea cotizațiilor efectiv vărsate de însăși angajații) ca o aproximare a remunerării imputate care ar corespunde cotizațiilor imputate. Chiar dacă, din mai multe motive evidente (mai ales variația structurii și piramidei vârstelor personalului întreprinderii), valoarea cotizațiilor imputate poate să
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
lor nevoi, independent de angajatorii lor sau de administrația publică și în afara oricărui sistem de asigurare socială(35). Primele nete de asigurare-daune cuprind în același timp primele efective plătite de asigurați pentru a beneficia de acoperirea asigurării în cursul perioadei contabile (prime achiziționate) și suplimente de prime corespunzând veniturilor din proprietate atribuite asiguraților, după deducerea serviciului furnizat de societatea de asigurare. Primele nete de asigurare-daune care sunt colectate permit acoperirea riscurilor legate de diverse accidente sau evenimente de origine naturală sau
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
a primelor achiziționate și a suplimentelor de prime, totalul indemnizațiilor datorate de o societate de asigurare va trebui să fie egal cu primele nete de asigurare-daune pe care ea (societatea de asigurare) trebuie să o primească în cursul aceleiași perioade contabile. Este astfel subliniat faptul că funcția principală a asigurării contra daunelor este de redistribuire a resurselor. Soldul contului unei indemnizații de asigurare-daune este considerat ca un transfer curent în favoarea beneficiarului, chiar dacă el se bazează pe sumele ridicate consecutiv din distrugerea
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
în mod unilateral să anuleze o datorie, se va conveni să se înregistreze acest fapt în contul celorlalte schimbări în volumul activelor, ca și în cel al debitorului (vezi 6.27.d).Provizioanele pentru creanțele nesigure sunt tratate ca intrări contabile interne ale întreprinderii și nu apar deci în sistem. Anularea unilaterală a unei datorii de către un debitor nu constituie o tranzacție și nu este nici recunoscută de sistem. g) partea din câștigurile (sau pierderile) de capital realizate care este redistribuită
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
nici o informație referitoare la sectoarele instituționale cărora le-au fost vândute sau de la care au fost cumpărate activele financiare; el nu dă prin urmare un răspuns complet la întrebarea referitoare la "cine finanțează pe cine" de-a lungul unei perioade contabile. 5.14. Contul financiar este ultimul din secvența de conturi ce înregistrează operațiuni contabile (vezi capitolul 8). Nu este deci nevoie ca soldul său contabil să apară în alt cont. În cadrul sistemului, soldul contabil al contului financiar este identic cu
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
au fost cumpărate activele financiare; el nu dă prin urmare un răspuns complet la întrebarea referitoare la "cine finanțează pe cine" de-a lungul unei perioade contabile. 5.14. Contul financiar este ultimul din secvența de conturi ce înregistrează operațiuni contabile (vezi capitolul 8). Nu este deci nevoie ca soldul său contabil să apară în alt cont. În cadrul sistemului, soldul contabil al contului financiar este identic cu cel al contului de capital. În practică, se va constata însă un decalaj între
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
răspuns complet la întrebarea referitoare la "cine finanțează pe cine" de-a lungul unei perioade contabile. 5.14. Contul financiar este ultimul din secvența de conturi ce înregistrează operațiuni contabile (vezi capitolul 8). Nu este deci nevoie ca soldul său contabil să apară în alt cont. În cadrul sistemului, soldul contabil al contului financiar este identic cu cel al contului de capital. În practică, se va constata însă un decalaj între cele două, întrucât se calculează plecând de la surse de date statistice
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
cine" de-a lungul unei perioade contabile. 5.14. Contul financiar este ultimul din secvența de conturi ce înregistrează operațiuni contabile (vezi capitolul 8). Nu este deci nevoie ca soldul său contabil să apară în alt cont. În cadrul sistemului, soldul contabil al contului financiar este identic cu cel al contului de capital. În practică, se va constata însă un decalaj între cele două, întrucât se calculează plecând de la surse de date statistice diferite. 5.15. În cadrul SEC, fiecare tranzacție financiară are
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
tranzacțiile cu provizioane pentru primele neachitate și provizioane pentru calamități (AF.62), adică provizioanele constituite de către societățile de asigurare și fonduri de pensii (autonome sau neautonome) pentru a acoperi: a) primele brute emise care trebuie să fie alocate în perioada contabilă următoare (provizioane pentru prime neachitate); b) costul final total estimat rezultat din reglementările făcute privind acoperirea tuturor pierderilor rezultate în urma calamităților, declarate sau nu, care s-au petrecut până la sfârșitul perioadei contabile, din care se scad sumele deja plătite în
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
emise care trebuie să fie alocate în perioada contabilă următoare (provizioane pentru prime neachitate); b) costul final total estimat rezultat din reglementările făcute privind acoperirea tuturor pierderilor rezultate în urma calamităților, declarate sau nu, care s-au petrecut până la sfârșitul perioadei contabile, din care se scad sumele deja plătite în acest scop (provizioane pentru calamități). 5.115. Provizioanele pentru primele neachitate își au originea în faptul că primele de asigurare trebuie plătite, în general, la începutul perioadei acoperite prin asigurare, iar această
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
acest scop (provizioane pentru calamități). 5.115. Provizioanele pentru primele neachitate își au originea în faptul că primele de asigurare trebuie plătite, în general, la începutul perioadei acoperite prin asigurare, iar această perioadă nu coincide în mod obișnuit cu perioada contabilă. Prin urmare, la sfârșitul perioadei contabile, când se întocmește bilanțul, o parte din primele de asigurare plătibile în cursul perioadei contabile sunt destinate a acoperi riscurile din perioada următoare. Provizioanele pentru primele neachitate se calculează proporțional cu perioada de timp
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
115. Provizioanele pentru primele neachitate își au originea în faptul că primele de asigurare trebuie plătite, în general, la începutul perioadei acoperite prin asigurare, iar această perioadă nu coincide în mod obișnuit cu perioada contabilă. Prin urmare, la sfârșitul perioadei contabile, când se întocmește bilanțul, o parte din primele de asigurare plătibile în cursul perioadei contabile sunt destinate a acoperi riscurile din perioada următoare. Provizioanele pentru primele neachitate se calculează proporțional cu perioada de timp rămasă de acoperit până la expirarea contractului
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
plătite, în general, la începutul perioadei acoperite prin asigurare, iar această perioadă nu coincide în mod obișnuit cu perioada contabilă. Prin urmare, la sfârșitul perioadei contabile, când se întocmește bilanțul, o parte din primele de asigurare plătibile în cursul perioadei contabile sunt destinate a acoperi riscurile din perioada următoare. Provizioanele pentru primele neachitate se calculează proporțional cu perioada de timp rămasă de acoperit până la expirarea contractului de asigurare. În contul financiar, provizioanele pentru primele neachitate înregistrate ca operațiuni între deținătorii polițelor
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
proporțional cu perioada de timp rămasă de acoperit până la expirarea contractului de asigurare. În contul financiar, provizioanele pentru primele neachitate înregistrate ca operațiuni între deținătorii polițelor și societățile de asigurare reprezintă acea parte a primelor vărsate de-a lungul perioadei contabile destinate acoperirii riscurilor specificate în polițele de asigurare pe parcursul perioadei contabile. 5.116. Provizioanele pentru primele neachitate reprezintă active financiare pentru deținătorii de polițe. Dacă aceste prime sunt prime de asigurare-viață, deținătorii lor pot face parte din gospodăriile populației rezidente
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
de asigurare. În contul financiar, provizioanele pentru primele neachitate înregistrate ca operațiuni între deținătorii polițelor și societățile de asigurare reprezintă acea parte a primelor vărsate de-a lungul perioadei contabile destinate acoperirii riscurilor specificate în polițele de asigurare pe parcursul perioadei contabile. 5.116. Provizioanele pentru primele neachitate reprezintă active financiare pentru deținătorii de polițe. Dacă aceste prime sunt prime de asigurare-viață, deținătorii lor pot face parte din gospodăriile populației rezidente sau nerezidente. Dacă se referă la asigurarea-daune, deținătorii polițelor pot aparține
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
-se de exemplu la: a) impozite; b) cotizații sociale; c) salarii; d) chirii pe terenuri și zăcăminte; e) dividende; f) dobânzi; g) sume diverse rezultate din tranzacțiile cu active financiare efectuate pe piața secundară. 5.130. Din punct de vedere contabil este preferabil să se considere că tranzacția financiară în contrapartidă a dobânzilor de plătit pentru un activ financiar (vezi 5.17.) este o reinvestire în același activ financiar. Înregistrarea dobânzilor va trebui totuși să respecte practicile naționale. Dacă dobânzile de
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
exercițiului contabil; în același timp, poate avea loc o achiziție/vânzare, la prețul pieței, a activului financiar sau nefinanciar subiacent, fiind însoțită de o plată în contrapartidă, ce are loc între deținătorul și agentul emitent al opțiunii, la prețul exercițiului contabil. Diferența dintre prețul activului subiacent de pe piață și prețul exercițiului contabil este, în ambele cazuri, egal cu valoarea de lichidare a opțiunii, adică prețul opțiunii la data scadenței. Dacă opțiunea nu a fost exercitată, nu are loc nici o tranzacție. Totuși
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
la prețul pieței, a activului financiar sau nefinanciar subiacent, fiind însoțită de o plată în contrapartidă, ce are loc între deținătorul și agentul emitent al opțiunii, la prețul exercițiului contabil. Diferența dintre prețul activului subiacent de pe piață și prețul exercițiului contabil este, în ambele cazuri, egal cu valoarea de lichidare a opțiunii, adică prețul opțiunii la data scadenței. Dacă opțiunea nu a fost exercitată, nu are loc nici o tranzacție. Totuși, agentul emitent și posesorul opțiunii realizează un câștig, respectiv o pierdere
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
b) tranzacțiile cu acțiuni în circulație se vor înregistra la valoarea lor de tranzacție. Când aceasta nu se cunoaște, ele se pot evalua pe baza cursului de la bursă sau a prețului de pe piață, pentru acțiunile cotate, și pe baza valorii contabile, pentru acțiunile necotate; c) dividendele în acțiuni se evaluează la valoarea dividendului propus de agentul emitent; d) emisiunile de acțiuni gratuite nu se înregistrează în sistem (vezi 5.93.). Totuși, dacă ele au ca efect modificarea valorii de piață totale
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
curentă. În calculul duratei medii de viață a activelor fixe trebuie ținut cont de pierderile de active fixe datorate deteriorării accidentale asigurabile. La nivelul economiei totale, se poate presupune că numărul deteriorărilor accidentale care survin efectiv în cursul unei perioade contabile va fi egal sau apropiat de cel mediu. Dimpotrivă, pentru o unitate individuală sau un grup de unități, rata efectivă poate fi diferită de cea medie. La nivel sectorial, orice diferență constatată trebuie să fie înregistrată ca alte modificări de
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
ține cont de modul particular în care diferite active fixe își pierd din randament cu timpul, se poate dovedi necesară aplicarea unei metode de amortizare geometrică. 6.05. În sistemul conturilor, consumul de capital fix este totdeauna înregistrat în cadrul soldului contabil, care este deci prezentat, pe rând, "brut" și "net". Înregistrarea "brută" este realizată fără a se deduce consumul de capital fix, în timp ce înregistrarea "netă" se realizează după deducerea consumului de capital fix. ACHIZIȚII MINUS CEDĂRI DE ACTIVE NEFINANCIARE NEPRODUSE (K2
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
printr-o operațiune de vânzare -cumpărare nu este considerat ca un activ economic. APARIȚIA ECONOMICĂ A ACTIVELOR PRODUSE (K.4) 6.18. Apariția economică a activelor produse (K.4) se referă la bunurile care nu sunt încă înregistrate în bilanțurile contabile, dar care au o valoare semnificativă sau specială ce se consideră ca o altă modificare de volum. Apariția economică a activelor produse cuprinde: a) obiectele de valoare cum ar fi pietrele prețioase sau operele de artă, din momentul în care
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
deținere este considerat realizat când activul este vândut, restituit, consumat sau altfel folosit, sau când pasivul este restituit. Prin analogie, un câștig nerealizat este un câștig care afectează un activ deținut sau un pasiv care este exigibil la sfârșitul perioadei contabile. Printr-un câștig realizat se înțelege, în general, un câștig realizat pe parcursul întregii perioade în care activul este deținut, sau pasivul este contractat, fie că această perioadă coincide sau nu cu perioada contabilă. Totodată, cum sistemul contabilizează câștigurile din deținere
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]