43,150 matches
-
vârful nasului și cu vocea ca un scrâșnet de pietriș. Patașin, cel a cărui faimă crescuse odată cu vârsta. — Intră. — Irina Natalievna, a spus el, trăgând în timp ce intra de pantalonii care nu-i veneau bine deloc. Seara e complet distrusă din cauza absenței tale. Stai jos, Grigorii, i-a spus ea, lovind ușor patul cu palma și evitând intenționat cuvântul „unchiule“, cum îl numise întreaga viață. Stai jos și povestește-mi totul. Mașa e tare frumoasă în seara asta? — Poate Mașa să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
decât pentru oameni - care ducea către ultimul punct locuit, stânca unde se afla casa lui Liv și de unde ea domina orașul K. Virgil și Vultur-în-Zbor își dăduseră întâlnire aici, în pădure. — Ca în vremurile bune, a spus Vultur-în-Zbor. Media dispăruse. Absența lui Vultur-în-Zbor era o ușurare. Absența lui Virgil o bănuise și încercase să se obișnuiască dinainte cu ideea. Dar să găsească în patul Mediei un bărbat, și încă unul prăpădit ca acesta, iar Media să nu fie de găsit niciunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
ultimul punct locuit, stânca unde se afla casa lui Liv și de unde ea domina orașul K. Virgil și Vultur-în-Zbor își dăduseră întâlnire aici, în pădure. — Ca în vremurile bune, a spus Vultur-în-Zbor. Media dispăruse. Absența lui Vultur-în-Zbor era o ușurare. Absența lui Virgil o bănuise și încercase să se obișnuiască dinainte cu ideea. Dar să găsească în patul Mediei un bărbat, și încă unul prăpădit ca acesta, iar Media să nu fie de găsit niciunde, asta era aproape mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
furia lui Liv când a luat-o, în locul ei pe femeia numită Prepelicarul. O alegere explicabilă. El voia o servitoare, nu o amantă. Axona cea îndrăgostită nebunește va fi o bună servitoare, zic eu. Ea îl crede un semizeu. în absența lui Grimus, furia lui Liv s-a descărcat asupra mea. Mi-a spus o mulțime de lucruri crude, pe care nu le voi încredința acestei pagini. Mă disprețuiește pentru că nu sunt egalul lui, deși n-am pretins niciodată așa ceva. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
repede, spuse Grimus. Atâta grabă. Nu, prietene, nu-ți voi spune. în nici un caz înainte de cină. Cina a fost una vegetariană, ca și Grimus, dar Prepelicarul o pregătise cu atâta iscusință, încât Vultur-în-Zbor, mare mâncător de carne, nici nu observă absența acesteia. — Originile omului, spuse Grimus, sunt cele de vânător. Prin urmare - sau, vânătoarea, altfel zis, urmărirea sau căutarea - este îndeletnicirea cea mai veche și mai prețuită a omului. Faptul că ai ajuns aici te face, probabil, să simți un imens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
vină și ei. Săracul Bill, dacă un întreg grup de-al lor îl prinde în camera din spate cu o sticlă de whisky în mână... M-am strecurat și eu de partea cealaltă a biroului, după Sebastian, inventând scuze pentru absența lui Bill în timp ce îl căutam. Dar Bill nici nu bea whisky, nici nu era în camera din spate. Sebastian îl găsise în cămăruța din spatele biroului, o cameră mică și goală unde bâzâiau zeci de monitoare ale camerelor video. Era căzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
vorbi, s-a întors și a făcut o grimasă: —Înspăimântător, nu-i așa? Al naibii de ciudat și lingușitor. Dar Willie îl adoră. Face asta doar ca să mă enerveze; știe perfect că mie îmi plac mai duri. Ticălosul! L-a angajat în absența mea, îți vine să crezi? Costum verde deschis, Dumnezeule. Și Adrian. Ce fel de nume mai e și ăsta? —Ce nume ai prefera, Duggie? Am cotit pe Old Bond Street. Duggie se grăbea pe sub arcade, aruncând o privire nostalgică înspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
pe mine până la urmă. Ar fi două lucruri greu de crezut pentru el înainte de micul dejun. M-am jucat cu telefonul, dar l-am lăsat jos în cele din urmă. Nu aveam de gând să mă târăsc în fața lui. Dar absența asta temporară a creat un gol în viața mea; ceilalți prieteni ai mei, cum ar fi Janey, de exemplu, aveau slujbe normale. Janey, cu timpul său ridicol de lung petrecut la muncă, era un exemplu extrem, dar asta însemna că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
alfabetică, iar alături o listă de sume. Ochii mei s-au năpustit asupra lor. Apoi m-am dus la masa din bucătărie, am desfăcut lista și am recitit-o: Simon Grenville Patricia Makamoto James Rattray-Potter Henrik Claes Smith Nicola Walters. Absența numelui lui Bill din lista de depuneri directe mergea mână în mână cu teoria mea că Charles nu îl șantajase pentru bani, ci pentru avantajele poziției lui în bancă. Am umplut filtrul și mi-am făcut o cană de cafea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
va face legătura dintre mine și Tim. Altfel, cadavrul meu va fi găsit plutind duminică seară pe râu, după croazieră, o Ofelia în ape poluate. Capitolul 18tc "Capitolul 18" Nu mai fusesem în barul acesta de ceva timp, și în absența mea îl redecoraseră atât de diferit încât, dacă nu ar fi fost la fel poziționate tejgheaua și scările, aș fi crezut că intru în alt loc, dar pe aceeași ușă, ca într-un episod fascinant din The Avengers. Întotdeauna mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
avea ce să fie. Nu știam ce să fac pentru că nu voiam nimic. Voiam doar să fiu lăsat în pace, nimic mai mult. Mi-am spus că cel mai bine era să nu mă mai duc la adunarea aceea. O absență nu însemna mare lucru și nu aveau cum să hotărască fără mine, măcar din ciudă că nu venisem la ședință. Și am plecat. Credeam că este cel mai normal lucru. M-am suit în primul troleibuz și am coborât la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
evoc. Amintirea lui a rămas atât de adânc cufundată în mine, întipărită în mine, încât nu am ce să-mi amintesc. Așa cum nu poți să-ți amintești despre o mână, despre un picior, chiar dacă nu le mai ai. Te incomodează absența lor, îți îngreunează gesturile, îți modifică felul de a gândi, de a reacționa, dar nu ți le mai poți aminti. Cel puțin așa cred, cu intuiție de prozator și din discuțiile cu unii cunoscuți care au trăit o astfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
-l redau după alte legi, după alte noime, de parcă mi-ar înapoia altă viață. E mult spus că abia acum simt că trăiesc, când scrisul meu mă închipuie? Când viața mea coboară în text? Revin, după aproape o lună de absență (convocat la locul de muncă, să nu ardă cine știe ce, nu s-a aprins nimic, n-a ars nici măcar tembelismul), la Bibliotecă. I-am dus dorul, constatam apropiindu-mă de ea, ca de o prezență absentă o vreme. Mi-a intrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
cap, îndreptându-mi cu un deget pălăria, cum văzusem prin filme. — M-am gândit io, că stăteați la intersecție, am zis chiar în mine, bre, ce seamănă cetățeanul... adică dumneavoastră, că noi așa spunem, mai popular, când ne adresăm în absență la oameni care îi stimăm, dar tot eu mi-am zis când vă vedeam cum vă țineați de electrică acolo, la intersecție, nu se poate să fiți dumneata, chiar așa, pă dezechilibru, că aveți doar mașină de serviciu, conducător auto
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
despre cum Îmi tremuraseră mîinile cînd am simțit atingerea buzelor Nuriei Monfort pe piele, cu numai cîteva ceasuri În urmă. I-am spus cum, pînă În momentul acela, nu Înțelesesem că era vorba de o poveste despre oameni singuri, despre absențe și Înfrîngere și că, tocmai de aceea, mă refugiasem În ea pînă cînd o confundasem cu propria mea viață, asemenea cuiva care vrea să evadeze prin intermediul paginilor unui roman fiindcă cei pe care are nevoie să-i iubească sînt numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
că muri de durere, atunci cînd bărbatul cu care era căsătorită de trei ani de zile o anunță că o părăsea pentru alta, fiindcă ea era ca un cîmp părăginit și sterp care nu rodea, fiindcă nu era femeie. În absența lui Zacarías (pe care Îl luase drept un emisar al cerului, căci, Îmbrăcat sau nu În negru, era un Înger luminos - și cel mai frumos bărbat pe care Îl văzuse ori Îl visase vreodată), Jacinta vorbea cu Dumnezeu de una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
luni de priviri și de dorințe deșarte pînă cînd Julián Carax și Penélope să poată rămînă Între patru ochi. Trăiau de pe urma hazardului. Se Întîlneau pe coridoare, se priveau de la capetele opuse ale mesei, se atingeau În tăcere, se simțeau În absență. Primele cuvinte le-au schimbat În biblioteca din casa de pe bulevardul Tibidabo, Într-o seară cu furtună În care „Vila Penélope“ era inundată de strălucirea lumînărilor, doar cîteva secunde furate În semiîntuneric, cînd Julián crezu că vede În ochii fetei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
aveau să i se deschidă și ei. CÎnd sosi ceasul să-și Îmbrace grotescul costum de marinar, Francisco Javier descoperi că Îi era mic. Yvonne hotărî să-l dreagă În pripă. Întîrziară. Între timp, profitînd de forfota petrecerii și de absența lui don Ricardo, care, cu siguranță, În clipa aceea savura crema rasei slave și petrecea În felul său, Julián se fofilase de la petrecere. Își dăduse Întîlnire cu Penélope În bibliotecă, unde nu exista riscul să dea peste nici unul dintre aleșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
despre sine. Partea cea mai dificilă a fost s-o convingă pe Penélope că era absolut necesar ca Jacinta să nu aibă habar de plan. Numai Miquel urma să știe adevărul. Trenul pleca la ora unu. CÎnd aveau să descopere absența Penélopei, cei doi vor fi trecut deja de frontieră. O dată ajunși la Paris, aveau să se instaleze Într-un hotel ca soț și soție, folosindu-se de un nume fals. Urmau să-i trimită atunci lui Miquel o scrisoare adresată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ieșit de la duș și m-am proțăpit pe covorașul de pluș. Haloul aburului ardea În bobițe argintii, luminozitatea lucarnei azvîrlind un văl alb peste chipul Clarei. Nu se schimbase nici un pic față de cum mi-o aminteam eu. Patru ani de absență nu-mi slujiseră la nimic. — Ți s-a schimbat vocea, zise ea. Te-ai schimbat și tu, Daniel? SÎnt la fel de prostovan ca Înainte, dacă de asta ești curioasă. Și mai laș, am adăugat În sinea mea. Ea Își păstrase acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Îndemna să-mi țin scuzele pentru mine, se Înarmă cu pardesiul și cu pălăria și ieși pe ușă fără să-și ia rămas-bun. Cunoscîndu-l, am bănuit că supărarea i se evaporase Înainte să ajungă la gară. Ceea ce mă mira era absența lui Fermín. Îl văzusem deghizat În preot de vodevil În piața San Felipe Neri, așteptînd ca Nuria Monfort să iasă În goana mare și să-l conducă la marele secret al Întregii intrigi. Încrederea mea În acea strategie se prefăcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
un șorț, Încuviință. — Știi cînd o să se Întoarcă? Fata ridică din umeri. — S-a dus cu stăpînii la doctor acum vreo două ore. — La doctor? E bolnavă? Nu știu, domnișorule. Am hotărît să n-o mai martirizez pe biata fată. Absența părinților Beei Îmi deschidea alte drumuri de explorat. — Dar Tomás e acasă? Da, domnișorule. Intrați, că Îl anunț. Am intrat În vestibul și am așteptat. Odinioară, m-aș fi dus direct În camera prietenului meu, Însă de mult nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
să mă călăuzească. În mîna mea, stiloul n-avea nimic de zis. Am invocat zadarnic cuvintele pe care voiam să i le ofer Nuriei Monfort și am fost incapabil să scriu ori să simt ceva, În afară de groaza aceea inexplicabilă a absenței sale, de a o ști pierdută, smulsă din rădăcini. Am știut că, Într-o zi, avea să se Întoarcă la mine, peste luni sau peste ani, că aveam să-i port mereu amintirea În atingerea unui străin, a unor imagini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
colegiul San Gabriel. Avea o colecție de fotografii vechi, de povestiri scrise de Julián pe cînd era adolescent. Miquel Îl adora pe Julián și, prin intermediul cuvintelor și al amintirilor lui, am Învățat să-l descopăr, să născocesc o imagine În absență. La un an după ce ne-am cunoscut, Miquel Moliner mi-a mărturisit că se Îndrăgostise de mine. N-am vrut să-l rănesc, dar nici să-l amăgesc. Era imposibil să-l amăgești pe Miquel. I-am zis că Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
PÎnă nu demult mai rămăseseră cîteva exemplare În colecțiile private, aici și În Franța, Însă mulți colecționari Încep să se descotorosească de ele. Se tem, spunea librarul, și nu Îi Învinovățesc. Uneori, Julián dispărea cîteva zile la rînd. În curînd, absențele sale au Început să dureze cîteva săptămîni. Pleca și se Întorcea Întotdeauna pe timp de noapte. Aducea mereu bani. Nu dădea niciodată explicații sau, dacă o făcea, se mărginea la amănunte lipsite de Însemnătate. Mi-a spus că fusese În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]