10,749 matches
-
că-i asigură permanența. Valentina și Valeriu Lupu GÂNDURI....... De-a lungul timpului, întâmplarea îți aduce în preajmă oameni cu care vei stabili relații de colegialitate, prietenie, oameni care te vor influența prin personalitatea lor, oameni pe care-i vei admira și respecta, oameni care te vor sprijini la greu pe drumul vieții, al profesiei, oameni care vor contribui în final la întregirea ta ca om. Printre oamenii deosebiți pe care am avut privilegiul să-i cunosc, alături de familia profesorilor Rânceanu
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
s-a înscris în barou și în partidul liberal. Nu a fost niciodată un om de bibliotecă, un pasionat de lectură cum era Duca inteligența lui sprintenă, ușurința ideației, îi acopereau cu prisosință lacunele culturii lui. De formație literară romantică, admira proza frumos cadențată, ținuta teatrală, emfatică, elocvența pompoasă. A făcut războiul din 1916, fiind comandant al unei companii de infanterie din regimentul 18 Gorj. În 1919, Gheorghe Tătărăscu a fost ales deputat de Gorj. Prima lui manifestare la tribuna Camerei
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Toată protipendada Belgradului, care a răspuns din plin invitației, a fost vădit minunată de splendoarea vaporului, luminat a giorno și pavoazat cu drapelele celor două țări prietene. Seara era senină, cerul înstelat. Pe cheiul portului lume multă se adunase să admire "viața falnicului vapor, să audă cîntările și să vadă luminile de baluri". Puntea vasului devenise o imensă sală de bal. 48 La finele anului 1936, am fost împreună cu soția mea, în vizită, la Berlin și Paris. Scopul călătoriei era achiziționarea
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
de tineri din generația lui, fără nici o pregătire și experiență politică, ambițioși de onoruri și tari doar în intrigi. Mihai Antonescu, cocoțat atît de sus din voința și bunul-plac al unui singur om, se socotea inteligent, frumos și se lăsa admirat de acoliți și dorit de femei mai coapte, dar cu trecere. La Minister era doar un figurant, agitat și retoric, era permanent sub autoritatea bandei conspiratoare, condusă de Niculescu Buzești-Rădulescu Pogoneanu. A fost un diminutiv, neluat în serios de nimeni
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
mă readun, să mă apuc de treabă. La București l-am cunoscut, în sfîrșit, și pe Cezar Ivănescu. Prolaliile dumnealui la adresa mea nu m-au emoționat. E obișnuit... să laude. Dar mi s-a părut că important este să-l admir ca poet, nu ca cetățean care mă zice de tare bine. Mi-au plăcut însă mult cele zece ore în care Nichita Stănescu m-a ținut cu dumnealui, într-o sinceritate profundă, nedezamăgindu-mă nici acum și arătîndu-mi prea multă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
niciodată, absolut fenomenală. Excelentă pentru cei doi copii, care pot sta permanent afară”. După amiază, când Regina Maria lua ceaiul cu dr. Zdravcovici (medicul sârb, care a operat-o la începutul lunii octombrie - n.n.) „a venit și Mihai ca să fie admirat. Astăzi l-am găsit puțin cam palid. Am criticat faptul că St. John (bona lui Mihai - n.n.) îl iubește prea mult și are prea multă grijă de el. El este adorabil, dar este în permanență copleșit de toți. Sitta și
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ce era tradiție românească”. 21-26 aprilie. Presa prahoveană își informează cititorii „cum petrece Regele Mihai” în așteptarea Paștelui. Aflat la Scroviște, Regele era plimbat cu barca pe lac. „Un băiețel ca de clasa a III-a primară, cu pantaloni scurți, admirând natura și întrebându-se de viețuitoarele din apă, cu părul mare făcut freză, cu o figură măreață, se plimbă de la un capăt la altul al bărcii”. Coborând pe țărm, Regele Mihai conduce un automobil, dovedind „înalte însușiri de bun conducător
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
fost întâmpinat de dr. Odaisky, șef de laborator la Institutul Național Zootehnic, care i-a condus la toate standurile și le-a oferit explicații. Mihai a fost „impresionat de executarea artistică a mulajelor ce reprezintă mulgerea rațională și primitivă”. A admirat de asemenea „cele două vaci vii, care dau zilnic peste 30 kgr. de lapte”. Mihai a privit cu atenție standul Institutului Național Zootehnic, în care era expus felul de recoltare, prelucrare și examinare a laptelui. „Firmele Meinl și Franck au
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
un autobuz, însoțit de profesori, de col. Pălăngeanu și de colegii săi de clasă, pentru a vizita Expoziția-Târg a Industriei Românești. A fost primit de comisarul general al Expoziției, Cezar Popescu. Acesta l-a însoțit în vizitarea pavilioanelor. Mihai a admirat în special pavilioanele cu mașini și cele de electricitate. Luni, 1 octombrie. Mihai i-a întâmpinat în Gara Sinaia pe regele Carol și Principele de Wied, care au sosit cu trenul regal la ora 10. Octombrie-noiembrie. Societatea „Techirghiol”, o anexă
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
vadă sătenii ce mândre suntem noi, cu nănașa. Am plâns pentr-un boboc În cartierul "Gavaraș" (porecla noastră) aveam cele mai frumoase gâște. Pene albe și curate ca omătul și dolofane, de mergeau legănându-se ca niște bărcuțe. Toți le admirau și mama nu-și mai încăpea în piele de fudulă. Mare gospodină! Pentru ele se depunea muncă destulă. Meritul era (în parte și al meu) trebuie să recunosc. Cine le ducea zilnic la baltă să se bălăcească în voie sub
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ascundem după copaci. Ion, fratele ei, care era șchiop de-un picior avea mulți porumbei. Când vedea că vin, le dădea drumul din cuști și-mi spunea: Hai, Răduța, numără-i! Eu îi priveam și nu mă săturam să-i admir. Erau atât de frumoși! Când ne săturam de pozne pe-afară, intram în casă. Un miros de pâine coaptă pe plită te lua de nas. Nu plecam până nu-mi dădea și mie o hrincă bună. Doamne cu bună mai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Grigoraș, era sora factorului, căsătorită cu Serafim. Are o frumoasă gospodărie alături. A rămas văduvă tânără și cu mulți copii: Ileana, Valeria, Ilie și Vasile, toți de credință penticostală. Aveau în curte o fântână mare, cu roată, pe care am admirat-o totdeauna. Deasupra avea un acoperiș lucrat foarte ingenios și vopsit în verde. Când trăia Serafim, ne ajuta în fiecare vară la "îmblăcit" fasolea și mazărea pe aria șurii, la dat grâul și orzul prin morișcă (vânturat), la despănușat porumbul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pline cu de toate. Dar, de ce avea, de aceea-și dorea și mai mult. Vorba aceea: "Lăcomia măsură n-are". Mie mi-a rămas în minte păunul și păunița din ograda preotului. De câte ori treceam pe la poarta lui, mă opream să admir păunul cum își rotește coada, cu câtă măiestrie se urca pe știubeiul fântânii și scotea niște sunete deosebite. Oamenii din sat cunoșteau mersul vremii după strigătele păunului popi... Știau mai cu seamă când vine ploaia, căci glasul păunului o prevestea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
foile de tort și prăjiturile. O transfera pe Ileana Veronei, să-i dea o mână de ajutor, la dulciuri și sarmale. Musafirii trebuiau să sosească a doua zi, către seară. Deci mai era ceva timp și trebuia folosit din plin. Admiram înțelegerea și voia bună care domnea în familia mea, în relațiile cu vecinii și cunoscuții. Merele dulci ale uncheșului Ion Ion Buzilă, fratele cel mai mare al mamei locuia în Frătăuții Vechi, aproape de moară. Era căsătorit cu Saveta și avea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
dus la cele veșnice, iar în casă a rămas Ion, ocupându-se de toată gospodăria. În copilărie m-am înțeles destul de bine și cu familia Mariei Lavric, fiica covaliului Lavric Ion. Cu ea am fost colegă de bancă și am admirat în persoana ei o mulțime de calități: era extrem de îngrijită, modestă și foarte harnică. Învăța atât de bine, încât promova din an în an, numai cu premiul I. Păcat că această fată n-a urmat studii superioare! S-a dedicat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
vreun rău, chiar dacă băieții se mai jucau "de-a ochitul", aruncând cu mingi și pietre, la distanțe mari. Îi rugam mereu să ferească cuibul de pe sură. Într-o toamnă târzie, când abia începusem să merg la școală, seară de seară admiram cum rândunelele țineau lecții de zbor cu puișorii lor. Când frigul a început să se întețească și chiar un strat de brumă se așează pe iarbă, tot mai des, sus în văzduh se observau stoluri de păsări. Ele plecau spre
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
diferite ocazii. Frații Modest și Aurel Cazacu, ambii absolvenți proaspeți ai Școlii Normale din Șendriceni și viitori învățători. Acasă eram foarte aproape, ca vecini, dar mai distanți datorită respectului ce le purtam, fiind mai mari cu câțiva ani. Le-am admirat mereu familie, costumele naționale și preocuparea pentru lecturarea cărților. Domnul Modest mă aproviziona cu volumele de care aveam nevoie la liceu și chiar cu unele de... dragoste. Arcadie Lungu, absolvent al Școlii Medii Zootehnice, fecior de buni gospodari, cu mare
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a zis că e o tărtăcuță și trebuie păstrată cu grijă, pentru a-i folosi semințele. Am decis s-o iau în cameră, ca pe un bibelou de preț. Toți care veneau în vizită nu se mai săturau s-o admire. M-au și pozat cu ea în brațe. Ce mândră eram! Toată iarna ne-a încântat cu frumusețea ei. Pe la sfârșitul lui martie a trebuie s-o spargem și să-i scoatem semințele, pentru a le planta în grădină. Am
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
noi. Aurel și Vasile luau de pe prund câte o lespede și-o aruncau pe suprafața lină a apei să vadă de câte ori reușeau să atingă albia. Erau parcă într-o întrecere. Eu cu Maria ne oglindeam în undele limpezi și ne admiram coronițele de mâțișori, ce ne încununau capetele. Nu vroiam să ne despărțim de ele. Când Ghiță ne-a strigat să ne adunăm toți la un loc, ne-a zis să nu ne speriem și să-l însoțim la răchita cea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cinci călătorii ale autoarei, ai ocazia să te îmbogățești nu numai cu date exacte, despre un tărâm al abundenței, dar mai ales, vei cunoște spiritul acestui popor. “Mi-a fost dat să ajung în Țara Soarelui Răsare respirându-i aerul, admirându-i cultura, adorându i grădinile, adevărate opere de artă și...de-ar fi numai atât, tot ar fi deajuns”. Hana (Floarea), prin această carte, devine ghid într-o lume pe care mulți dintre noi nu vom avea posibilitatea să o
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
mult „a simți” decât „a face”, pentru că nu știm, niciodată, ce ne oferă drumul... Altădată, călătoriile făceau parte din inițiere, ca mijloc de cunoaștere și elevare spirituală. Mi-a fost dat să ajung în Țara Soarelui Răsare, respirându-i aerul, admirându-i cultura, adorându-i grădinile, adevărate opere de artă și, de-ar fi numai atât, tot ar fi de-ajuns! Japonia este o țară fascinantă, contradictorie, enigmatică și foarte greu de definit. Există o împletire între o economie înfloritoare și
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
fi numai atât, tot ar fi de-ajuns! Japonia este o țară fascinantă, contradictorie, enigmatică și foarte greu de definit. Există o împletire între o economie înfloritoare și o străveche spiritualitate. Orice călător, ce va poposi pe aceste meleaguri, va admira, fără rezerve, vechea cultură a Japoniei, templele și castelele istorice, grădinile Zen și Altarele shintoiste, Muntele Fuji-san ș. a. Ca țară a extremelor, fiind scuturată de cutremure și, din când în când, măturată de taifunuri și tsunami, a făcut ca locuitorii
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
aranjat încât rămâi vrăjit de flori, de formele și coloritul arborilor, de alei, de iazurile cu crapi sau fântânile arteziene... Într-una din zile, am vizitat „Hamarikyu Gardens”, o grădină Zen foarte veche, unde oamenii se plimbă veseli pe alei, admirând cireșii în floare. Am ajuns la ea pe calea apei, într-un frumos și elegant vaporaș, pătrunzând în interior printr-o poartă ce simboliza „trecerea” într-o altă lume și într-un alt timp. În secolul XVII, grădina aparținea Shogunului
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Am ajuns la ea pe calea apei, într-un frumos și elegant vaporaș, pătrunzând în interior printr-o poartă ce simboliza „trecerea” într-o altă lume și într-un alt timp. În secolul XVII, grădina aparținea Shogunului Tokugawa. Aici, am admirat un pin care are vârsta de peste 300 de ani, o adevărată operă de artă. De fapt, este un monument al naturii ce seamănă cu o pagodă. Fascinată de frumusețea-i monumentală, i-am mângâiat scoarța ridată, iar lângă trunchiul lui
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
tradiționalele kimonouri în culori ce rivalizează cu florile. Deși festivalurile se petrec în comunități unde participă toată lumea, de la mic la mare, „hanami” are ceva special. De ea te poți bucura și în solitudine... Cei mai sensibili dintre japonezi preferă să admire florile în liniște, prin contopirea cu întregul. O astfel de persoană, un pianist Papito (numele de scenă)povestea că se contopește cu efemera și gingașa floare de cireș până acolo încât devine parfumul ei, ceva de neatins, dar a cărui
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]