17,588 matches
-
unui început perfect constituie mecanismul de bază al inițierii. Prin el creația însăși este salvată, societatea recapătă suflul vital și indivizii ei beneficiază din plin. Procesul, specific culturilor simple, în accepția primară, tradițională a cuvântului, urmărește „inducția ceremonială sistematică a adolescenților în participarea completă la viața socială” pentru „generarea unei identități sociale”. „Modificarea radicală în statutul social” se face printr-un „ansamblu de rituri și de instrucțiuni orale”. Astfel, inițierea a fost definită drept „rit de formare discontinuă și ireversibilă a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de timp încheiat aduce cu sine debutul fără veste al ritualului, care trebuie să fie perceput ca o ruptură de etapa psihică anterioară, atât prin necesitatea unui comportament bărbătesc, cât și prin natura evenimentelor. „Lumina foarte luminoasă” constituie semnalul că adolescentul va fi absorbit de sacru, în timp ce brutalitatea cu care el este scos din mundan, în cel de-al doilea fragment, provoacă explicația suplimentară a instanței epice, cuprinsă de compasiune. Calul, entitate comună cu eroul, nu este scăpat din vedere niciodată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-și câștige stima, dragostea și aprecierea elevilor în orice școală a predat, datorită clarității în expunere, modul obiectiv în aprecierea rezultatelor, apropierea părintească de învățăceii săi. În orice problemă, ei găseau în profesorul Moisea o rezolvare a frământărilor lor de adolescenți încă visători. și această datorită blândeții lui, deschiderii față de orice preocupare a tinerei generații, într-o perioadă când libertatea era relativă. Autoritatea sa profesională a fost remarcată și apreciată nu numai în unitățile școlare unde și-a desfășurat zi de
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
cunoștea de la Ghiță Dimitriu. Pe maestrul George Enescu l-am văzut prima dată dirijând Simfonia a IV-a de Bethoven În 26 ianuarie 1946. “Mi-l Închipuiam tânăr și falnic ca un brad, un Făt-Frumos”, notam În jurnalul meu de adolescent. “În fața mea a apărut un bătrânel, gârbovit de victoriile obținute, un sfânt bizantin cu fața suptă și Încrețită, dar plin de suflet, plin de artă. Dirija fără partitură, indicând până În cel mai mic amănunt, intrarea fiecărui instrument, “Nu era Întâmplător
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
prin stele, față de fetele, care căutau În general oameni pământeni, cu preocupări mai apropiate de ale vârstei și de ce să n-o spun, cu situații materiale mai mult sau mai puțin consistente. Eu n-aveam decât diploma și mintea de adolescent. Căutarea și descoperirea lui Milly În 1951, Sf. Paști coincideau cu sărbătoarea muncitorească de 1 Mai. Ne mai având obligații care să mă rețină În București, m-am decis să merg să-mi văd Părinții. Primirea lor a fost ca
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
demitizantă, e fără perdea. Dacă ar fi să dai câteva sfaturi unui tânăr care se simte atras de poezie, care ar vrea să i se dedice, așa cum erai tu la vremea adolescenței, care ar fi acestea? Ce sfaturi ai da adolescentului care ai fost, de fapt? Altcuiva nu mi-aș permite niciodată să dau sfaturi. Nu aș avea ce să învăț pe altcineva. Niciodată n-am agreat poziția aceasta de învățător, refuz această situare. Totdeauna mi-a plăcut să fiu nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Noica, Dinu Pillat, N. Steinhardt, Al. Paleologu se întemeiau și pe un asemenea cap de acuzare). Ne dădeam silința a ni le procura pe căi ocolite. Întrucât formația pe care ne-o dădea școala era asemenea unui șvaițer, eram noi, adolescenții atrași de cultură, un soi de autodidacți. În felul acesta am izbutit să citesc câte ceva din Thibaudet, Bachelard, Valéry, ca și din Benedetto Croce. Dar marea mea șansă a fost să iau cunoștință de scrisul unor E. Lovinescu și G.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
priveau desenele. Abia apoi au venit cuvintele, deși plăcerea de a desena nu m-a părăsit nici astăzi, iar în liceu și în facultate pictam. Cine îmi vizitează casa de la Rădăuți descoperă acolo zeci de pânze din perioada mea de adolescent, era vârsta când mă "afirmam" ca pictor suprarealist. La Paris am avut noroc de la bun început. Am simțit că orașul îmi era favorabil, deși într-un fel intram în plină ficțiune. "Oare chiar am ajuns la Paris?" mă întrebam deseori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Aici, alături de alți mafioți și contrarevoluționari cubanezi avea să fie implicat în organizarea unor atentate împotriva lui Fidel. Adevăratul creator al "Imperiului de la Havana", creierul mafiei americane filiera cubaneză a fost evreul Meyer Lansky. Vi-l aduceți aminte pe copilul, adolescentul și tânărul "rebel", crescut în ghettourile rău famate ale New York-ului din filmul "A fost odată în America"? "Once Upon a Time in America", regizat de Sergio Leone, lansa "pe piață" în 1984, în interpretarea lui Robert de Niro, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
pe-afară, cu gulerele sacourilor ridicate, scuipînd pe trotuar și scrutînd strada În sus și-n jos, În așteptarea legăturii. Vara stau pe băncile din insulă, adunați ca niște vulturi În costumele lor Închise la culoare. Dealerul avea o față de adolescent ofilit. Avea cincizeci și cinci de ani, dar nu-i dădeai mai mult de treizeci. Era un bărbat mic de statură, smead și cu o față osoasă, de irlandez. CÎnd apărea - și, ca mulți trăgători veterani, era absolut nepunctual -, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
de alertă continuă. Senzațiile se ascut, dependentul Își conștientizează procesele viscerale Într-o măsură dezagreabilă, peristaltismul și secrețiile scapă de sub control. Indiferent de vîrsta lui reală, dependentul care se lasă este expus exceselor emoționale ale unui copil sau ale unui adolescent. Cam În a treia zi În care folosisem poțiunea lui Ike am Început să beau. PÎnă atunci nu putusem niciodată să beau cînd eram pe marfă sau În sevraj. Dar să-nghiți hop, opiu, e altceva decît injectatul cu praf
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
în acel orizont motive prea multe de bună-dispoziție. Adeseori ni le inventam. Venind vorba odată de lecturile din copi lărie, unul dintre noi a pomenit de Ionescu Morel, un autor prolific de odinioară, confecționator de istorioare morale pentru copii și adolescenți. Azi cine-l mai știe, dar noi îl citiserăm. Îmi și aduc aminte două titluri: Țuș-Țuș, romanul unui măgăruș și Mai sunt oameni buni. Un Constantin Chiriță al vremii lui, însă mai sentimental. Am ajuns repede la încheierea că producția
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
acțiuni nesăbuite aveau dreptate. Aș fi fost mai util (și literar, și politic) în țară decât în exil! Așa că ar fi trebuit să procedez altfel. Să am, desigur, o atitudine onestă, de rezistent, dar să nu mă arunc, ca un adolescent romantic cu capul în zid. [...] Mă întrebați ce n-aș mai publica din tot ce am scris și am publicat deja? Ei bine, iată: n-aș mai publica articolele din New York Times («A gândi în România e o crimă») și
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
la evoluția gradului de înțelegere și de participare afectivă în lecturile sale, de-a lungul anilor, la diferite vârste și în funcție de treptele maturizării, a dobândirii unui cuantum de cuprindere, mereu mai aprofundată, a fenomenului poetic în universalitatea lui. Când eram adolescent spune Eugen Simion citeam Luceafărul și poeziile erotice; mai târziu am descoperit Scrisorile și marile poeme filosofice, am trecut apoi, la Odă (în metru antic), Rugăciunea unui dac și la micile poeme onirice cu accente baudelairiene și nervaliene, cum ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
neatinsă parcă de nimeni până atunci care, cu rădăcinile scăldate de apa unui pârâiaș de-o palmă, sfida același soare. N’o fi fost poate chiar așa, poate receptam acea imagine și datorită verișoarei care mă Însoțea și care, pentru adolescentul care eram, abia trecut de admiterea la facultate, reprezenta o nelămurită prezență feminină... Ce noroc că pe atunci nu știam că, o sută de metri mai la deal era locul unde au făcut joncțiunea nu știu ce armată rusească cu nu știu care ucraineană
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de explorare, de pionierat. Astfel de acțiuni îi atrag ca un joc, și ele chiar au, în desfășurarea lor, elemente de joc. Scutismul constituia în concepția creatorului său tocmai încercarea de a folosi, în scopuri educative, tendința spre joc a adolescenților (2a, pp. 207-210). Scopul scutismului era de a-i învăța pe tineri disciplina, de a dezvolta spiritul de observare, capacitatea de rezistență fizică, de a le forma o serie de deprinderi (de lucru manual, de igienă, de comportare, de acordare
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
activitatea liberă este împletită cu activități conduse, în care sînt antrenați toți copiii); s-a păstrat, de asemenea, ideea respectului ce se cuvine făpturii umane aflată la cea mai fragedă vîrstă. Bogată în sugestii este concepția Mariei Montessori cu privire la educația adolescenților. Aceștia trebuie să experimenteze viața socială; în acest scop vor trăi departe de familie, cîștigîndu-și singuri existența, muncind: "Munca adevărată, serioasă și schimbul real al muncii ce se face prin ban, trebuie să fie nucleul educației sociale" (16). În modul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
trebuie să experimenteze viața socială; în acest scop vor trăi departe de familie, cîștigîndu-și singuri existența, muncind: "Munca adevărată, serioasă și schimbul real al muncii ce se face prin ban, trebuie să fie nucleul educației sociale" (16). În modul acesta, adolescentul devine conștient de societatea căreia îi aparține. Educația aprecia Montessori are nevoie de o revoluție, dar nu pentru a deveni mai frumoasă, mai ușoară, ci pentru a ajuta în mai mare măsură la dezvoltarea personalității. Școala care ar realiza o
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cucerire gradată a independenței oferă valoroase perspective teoretice și practice; aceasta mai ales în condițiile în care școlaritatea majorității tinerilor se prelungește, astăzi, pînă la 16-18 ani și cînd există pericolul unei educații care să cultive o dependență excesivă a adolescenților față de adulți. Pasiunea cu care a scris și activat pe tărîm pedagogic Maria Montessori este demnă de toată prețuirea. Ca și alți contemporani ai săi însă stimulați în efortul lor de cele mai umaniste intenții ea a supraapreciat posibilitățile educației
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
vrînd, parcă, prin această precizare, să atragă atenția asupra împrumutului făcut din teoria lui O. Decroly. Se mergea deci tot în sensul intereselor elevilor, al unei activități libere de orice constrîngere (programă, manual etc.). Pentru educația social-morală a copiilor și adolescenților, autorul Școlii active cerea să se pornească de la nevoia pe care ei o simt de a se organiza în grupuri coerente. Aceasta înseamnă a organiza clasa într-o societate în miniatură, mai mult sau mai puțin autonomă, care să înlesnească
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Lipsea orice dotare a noului așezămînt, după cum lipsea orice experiență a noului director într-un astfel de domeniu. A urmat o perioadă de înfrigurate căutări, de puține izbînzi și numeroase eșecuri. Makarenko trebuia să redea societății "societății socialiste" copii și adolescenți care deveniseră vagabonzi și delincvenți din cauza nenumăratelor tragedii familiale și individuale din anii primului război mondial (1914-1917) și ai războiului civil ce i-a urmat. Realitatea îl obliga să adopte cerințele sociale drept criteriu al acțiunilor sale, așa cum erau ele
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
educației și psihologiei pedagogice (incluzîndu-se aici și studiul asupra educatorului); c) între 1919-1930, se păstrează o serie de elemente ale etapei anterioare, deși se poate vorbi de un stadiu al pedagogiei științifice. Acum se efectuează ample cercetări asupra psihologiei copilului, adolescentului și tînărului, se reia preocuparea privind idealul, se dezvoltă cercetările de teoria educației, ca și acelea de psihologie pedagogică; se dezvoltă noi ramuri ale pedagogiei (pedagogia morală, pedagogia adulților, pedagogia familiei etc.). Pedagogia devine o știință inductivă a educației; d
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
CERCETĂRILE PSIHOLOGICE ȘI INOVAREA PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV "Axarea școlii pe copil" la începutul acestui secol provocată, în parte, de rezultatele cercetărilor psihologice, a stimulat, în deceniile următoare, interesul pentru psihologia primelor perioade de vîrstă. Cunoașterea legilor de dezvoltare a copilului și adolescentului era considerată ca o condiție fundamentală a desfășurării pe baze științifice a actului educațional; psihologia devenea astfel temeiul constituirii "pedagogiei științifice". În prima jumătate a acestui secol, numeroși psihologi și pedagogi (ÉD. CLAPARÈDE, O. DECROLY, AD. FERRIÈRE, W. STERN, CH
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de identificare este anulat, iar comunicarea devine extrem de dificilă. Abordarea fenomenului educației din perspectiva raporturilor de afecțiune dintre profesor și elevi nu este lipsită de interes. Puncte de vedere, în parte, similare, se întîlnesc și în pedagogia existențialistă. Elevul, chiar adolescent fiind, cu atît mai mult cel mic, simte nevoia unei afecțiuni din partea profesorului; aceasta îi dă mai multă încredere în sine, mai multă rezistență în lupta cu obstacolele inerente vieții. Dar nu putem fi de acord cu ideea că aceste
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unor deficiențe intelectuale, cînd vrem să stimulăm capacitatea de comunicare și integrare în grup; pot fi, de asemenea, utilizate uneori la cursurile pentru adulți, dar în cazul unor clase obișnuite, procedeele nondirective sînt de-a dreptul dăunătoare. Elevii copii sau adolescenți au nevoie în primul rînd să cunoască adevărul asupra principalelor fenomene ale realității obiective; dezvoltarea lor se realizează nestînjenit în condițiile unei depline securități la care se ajunge printr-o conducere calmă, sigură, capabilă să păstreze echilibrul între înțelegerea trebuințelor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]