9,865 matches
-
sau în Îndrumătorul bisericesc al Eparhiei Românului. Preasfințitul , Episcop al Hușilor, a murit pe 24 aprilie 2009, la reședința episcopala din Huși. Preasfințitul Părinte Ioachim Mares a văzut lumina zilei la 12 martie 1927 în comuna Măgiresti, județul Bacău, la botez primind numele de Ioan. A urmat școală primară în localitatea natală, pentru scurtă vreme, Gimnaziul “Petru Rareș” din Miercurea-Ciuc, Seminarul Teologic “Sfanțul Gheorghe” din Român și Facultatea de Teologie din Suceava (1946-1948), iar după desființarea acesteia, a trecut pe pamant
Ioachim Mareș () [Corola-website/Science/308638_a_309967]
-
diaspora de răsărit (de la răsărit de râul Prut). s-a născut la data de 24 octombrie 1946, în comuna Țiganca din județul Cahul (astăzi în raionul Cantemir), într-o familie de țărani români (Chiril Păduraru și Ana Avram), primind la botez numele + patronimicul de Ion Chirilovici Păduraru. După absolvirea studiilor primare și medii în comuna natală, a urmat cursurile Școlii Profesionale "Ion Creangă" din orașul Cahul. Și-a satisfăcut apoi serviciul militar în Armata Sovietică (1964-1966). Revenit din armată ca militar
Petru Păduraru () [Corola-website/Science/308650_a_309979]
-
este un episcop ortodox român, care se află sub oblăduirea canonică a Bisericii Ortodoxe din America (OCA). s-a născut la data de 19 aprilie 1962 în orașul Alba Iulia, din părinții Ioan și Aurelia Duvlea, creștini ortodocși, primind la botez numele de Ioan Duvlea. A urmat primele zece clase la Liceul Industrial Teiuș între anii 1968-1978, apoi a urmat cursuri de teologie la Seminarul Teologic din Cluj (1981-1987). După absolvirea acestora din urmă, a făcut studii universitare la Institutul Teologic
Irineu Duvlea () [Corola-website/Science/308680_a_310009]
-
arhiepiscop la 25 februarie 2008 de către Patriarhul Alexei al II-lea al Moscovei. s-a născut la data de 28 ianuarie 1961, în orașul Kosterevo din regiunea Vladimir (Federația Rusă), într-o familie ortodoxă de etnie rusă. A primit la botez numele de Victor Ivanovici Ovcinicov. Tatăl său, Ivan Stepanovici, era maistru tehnic, iar mama sa, Svetlana Viktorovna, juristă. Educația religioasă ortodoxă i-o datorează bunicii sale, Anna Maksimovna . În anul 1978 a absolvit Școala medie de 10 clase. În același
Iustinian Ovcinicov () [Corola-website/Science/308685_a_310014]
-
un cleric ortodox român de stil vechi, care îndeplinește în prezent demnitatea de Arhiepiscop și Mitropolit al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România. s-a născut la data de 18 octombrie 1941, în comuna Slatina (județul Suceava), primind la botez numele de Vasile. El provine dintr-o familie foarte prolifică de stil vechi din Moldova, șapte dintre copii fiind acum monahi de stil vechi (ieromonahi, ierodiaconi sau maici). În perioada războiului, familia sa a fost obligată să plece în refugiu
Vlasie Mogârzan () [Corola-website/Science/308687_a_310016]
-
Căsătoria însa nu durează mult. În 1906 artista revine în țară definitiv și se stabilește la București, iar trei ani mai târziu se căsătorește cu sculptorul Frederic (Fritz) Storck. Împreună au două fiice: Gabriela Storck, devenită arhitect, și Cecilia (Lita) Botez, ceramistă. Dupa întoarcerea în țară, devine tot mai interesată de artele decorative si pictura murală monumentală. În 1916 devine profesoară la catedra de arte decorative a Academiei de Arte Frumoase din București, fiind prima femeie profesor la o universitate de
Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/308694_a_310023]
-
mitropolit de Tașkent și Uzbekistan (din 2011) (aflându-se sub oblăduirea canonică a Patriarhiei Moscovei). s-a născut la data de 4 octombrie 1953, în satul Sculeni din raionul Ungheni, în familia unui preot de origine română. A primit la botez numele de Victor Alexandrovici Moraru. După absolvirea școlii secundare, a lucrat ca muncitor în metal și a fost ipodiacon al episcopului Vartolomeu Gondarovski al Chișinăului și Moldovei. Între anii 1971-1973, și-a efectuat stagiul militar obligatoriu în cadrul Armatei Sovietice. În
Vichentie Moraru () [Corola-website/Science/308684_a_310013]
-
întregii Moldove, cu titlul de "de Hâncu" (aflându-se sub oblăduirea canonică a Patriarhiei Moscovei). Episcopul s-a născut la data de 29 octombrie 1967, în satul Lupa-Recea din comuna Codreanca (raionul Strășeni), într-o familie de muncitori, primind la botez numele și patronimicul de Valeriu Ioan Musteață. În anul 1985 a absolvit școala medie din satul Codreanca (raionul Strășeni). De mic copil a frecventat biserica "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" din satul Codreanca, unde a fost pălimar și citeț. De
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
a exista totuși o certitudine asupra păstoririi sale, în acea vreme Mitropolia Proilaviei fiind practic desființată. Meletie Sirigul (în greacă ) s-a născut în 1586 la Candia, în Insula Cretă și a murit în 1664 la Istanbul, având numele de botez Marcu. Meletie a fost atât preot cât și scriitor, fiind discipol a lui Meletios Vlastos, la mănăstirea închinata Muntelui Sinai din localitatea natală și a lui Teophilos Korydalleus la Veneția (în jurul anului 1610). A studiat medicină la Universitatea din Padova
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
de arhiepiscop și mitropolit al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România (1985-1992). s-a născut la data de 21 august/3 septembrie 1924, în satul Rădășeni (județul Suceava), din părinți foarte evlavioși și cu frică de Dumnezeu, primind la botez numele de Onofrei Onofrei. Familia sa a dat Bisericii numeroși preoți și călugări. Tatăl său, Vasile Onofrei, s-a călugărit ulterior la Mănăstirea Slătioara sub numele de monahul Varlaam. De asemenea, fratele său a fost preotul Nicolae Onofrei din Rădășeni
Silvestru Onofrei () [Corola-website/Science/308736_a_310065]
-
Opere alese", 1964, care s-a impus ca fiind cel mai apropiat text, dacă nu identic cu scrisul poetului), "aparat critic complex" format din reproducerea a șase note/lămuriri asupra edițiilor alcătuite/întocmite/îngrijite de Titu Maiorescu, G. Ibrăileanu, Constantin Botez, G. Călinescu, Perpessicius și Gh. Bulgăr, apoi, în fiecare glosă critică a poeziilor sunt menționate: prima apariție tipărită, perioada când a fost concepută și variantele manuscrise (după edițiile Perpessicius), comentarii adecvate (după ediția lui G. Călinescu), aparițiile (integrale/fragmentare) în
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
Ortodoxe Ruse din 7 iulie 1989, arhimandritul a fost ales în funcția de episcop al Chișinăului și Moldovei. El a fost hirotonit ca episcop la data de 21 iulie 1989, de sărbătoarea Icoanei Maicii Domnului de Kazan, în Catedrala Patriarhală „Botezul Domnului” din Moscova, slujba fiind oficiată de către arhiereii care au participat în ajun la numirea și proclamarea în mod public a evenimentului hirotonirii sale ca episcop al Chișinăului și Moldovei și anume: mitropoliții Juvenalie Poiarkov de Krutița și Kolomna, Vladimir
Vladimir Cantarean () [Corola-website/Science/308055_a_309384]
-
electoral la 19 februarie 2008, confirmat de Sfântul Sinod al BOR la 5 martie 2008, înscăunat la 8 mai 2008. Episcopul s-a născut la data de 5 martie 1970, în satul Gura Râului, jud. Sibiu (Transilvania, România), primind la botez numele de Ciprian Șpan. A absolvit Liceul de Matematică-Fizică « Gheorghe Lazăr » din Sibiu, Facultatea de Teologie « Andrei Șaguna » din Sibiu (1989-1993, licența 1993) și un program de doctorat la Institutul de Teologie Ortodoxă « Saint-Serge » din Paris (1994-1998). Pr. Ciprian Șpan
Siluan Șpan () [Corola-website/Science/308082_a_309411]
-
cu iaurt diluat și cu mujdei de usturoi, cata - un fel de pîinișoare servite ca delicatesă de Paște. La nașterea unui copil, se obișnuia ca moașa să rostească descîntece care astăzi, firește, sunt ieșite din uz. În timpul slujbei religioase de botez, mama nu are voie să fie de față, iar pruncul este ținut în brațe de nașul lui. Armenii transilvăneni au beneficiat, încă din 1718, de regulamente pentru căsătorii, distincte pe localități, în scopul de a înlătura unele obiceiuri excesive, impuse
Tradiții armenești () [Corola-website/Science/308224_a_309553]
-
Sărbătoare mare pentru întreaga creștinătate, Botezul Domnului (Boboteaza), aduce după sine un arsenal de obiceiuri și bucate tradiționale care să bucure trupește și sufletește pe cei omeniți. Amintind de înghețurile Bobotezei, când temperaturile reci culminează în perioada de iarnă, se prepară mai întâi piftiile. Acestea preparate
Mâncăruri specifice românești de Bobotează (Botezul Domnului) () [Corola-website/Science/307557_a_308886]
-
Bobotezei, când temperaturile reci culminează în perioada de iarnă, se prepară mai întâi piftiile. Acestea preparate din picioare de porc, urechi, gușă, mușchi și aromante cu usturoi trebuiesc pregătite și așezate pe foc în ziua în care intră Preotul cu Botezul ca să sfințească cu Sfânta Aghiazmă Mare întreaga gospodărie. Nu lipsesc sarmalele și carnea friptă cu cârnați. Dulciurile obișnuite sunt lipiile, preparate cu aluat de cozonac și unse cu ou și smântână. Lipiile altfel obținute se servesc tradițional la mesele de
Mâncăruri specifice românești de Bobotează (Botezul Domnului) () [Corola-website/Science/307557_a_308886]
-
ca să sfințească cu Sfânta Aghiazmă Mare întreaga gospodărie. Nu lipsesc sarmalele și carnea friptă cu cârnați. Dulciurile obișnuite sunt lipiile, preparate cu aluat de cozonac și unse cu ou și smântână. Lipiile altfel obținute se servesc tradițional la mesele de botez ale creștinilor, amintind de turtele făcute pentru Domnul Iisus Hristos de Maica Preacesta în timpul Fugii în Egipt. Alături de ele se pot mânca prăjituri și cozonaci.
Mâncăruri specifice românești de Bobotează (Botezul Domnului) () [Corola-website/Science/307557_a_308886]
-
nu au avut ocazia să accepte Evanghelia lui Isus Hristos în această viață pot fi salvate prin aceleași mijloace. Acest lucru este posibil datorită lucrării misionare din lumea spiritelor (vezi, de exemplu, 1 Petru 3:18, 19; 4:6) și a botezului, care se înfăptuiește pentru și în folosul celor morți în temple sfinte (vezi, de exemplu, 1 Corinteni 15:29). Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă crede în patru cărți scripturale, care se numesc „lucrări canonice” ale Bisericii
Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă () [Corola-website/Science/307599_a_308928]
-
din Zilele din Urmă care sunt deja căsătoriți pot să-și transforme căsătoria într-o uniune eternă printr-o a doua ceremonie de căsătorie, într-un templu. Și morții sunt căsătoriți pentru eternitate în templele mormone, în mod asemănător cu botezurile făcute în folosul celor morți. Biserica Mormonă propovăduiește posibilitatea salvării și a vieții eterne pentru toți, inclusiv pentru cei care nu știau, în timpul vieții lor, despre Isus Hristos și despre plenitudinea evangheliei Sale. Mormonii cred că toți morții vor primi ocazia
Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă () [Corola-website/Science/307599_a_308928]
-
în timpul vieții lor, despre Isus Hristos și despre plenitudinea evangheliei Sale. Mormonii cred că toți morții vor primi ocazia de a auzi Evanghelia în lumea spiritelor și că fiecare persoană care acceptă mesajul salvării în lumea spiritelor poate să primească un botez făcut pentru ei de către un membru viu al Bisericii într-un templu. Mormonii încearcă să-și găsească datele strămoșilor pentru a se boteza pentru și în folosul lor și a le da ocazia să primească plenitudinea salvării, dar cred că
Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă () [Corola-website/Science/307599_a_308928]
-
un templu. Mormonii încearcă să-și găsească datele strămoșilor pentru a se boteza pentru și în folosul lor și a le da ocazia să primească plenitudinea salvării, dar cred că morții au capacitatea de a decide dacă vor accepta acest botez sau nu. Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă afirmă că înțelegerea sa a doctrinei salvării pentru morți și autoritatea sa de a face botezuri pentru morți au venit de la Dumnezeu prin revelație. Cu toate acestea, membrii Bisericii
Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă () [Corola-website/Science/307599_a_308928]
-
dar cred că morții au capacitatea de a decide dacă vor accepta acest botez sau nu. Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă afirmă că înțelegerea sa a doctrinei salvării pentru morți și autoritatea sa de a face botezuri pentru morți au venit de la Dumnezeu prin revelație. Cu toate acestea, membrii Bisericii cred că aceste doctrine le-au fost cunoscute creștinilor din secolul I și că credința lor este sprijinită de Noul Testament. Unii oameni nu acceptă că Biserica lui
Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă () [Corola-website/Science/307599_a_308928]
-
critică serviciul militar, profesiunile publice, morala conjugală și disciplina penitențială practicate de biserică. Mișcarea montanistă n-a fost acceptată de biserica oficială, din cauza numeroaselor harisme și a concepției sale, care punea la îndoială justificarea prin har și iertarea păcatelor după botez. După anul 500 d.C., mișcarea montanistă a dispărut. Fondatorul mișcării, Montanus, s-a născut, probabil, în Ardabau, localitate situată pe teritoriul Turciei de astăzi, în prima jumătate a sec. II d.Cr. A aderat la creștinism prin anii 156-157 d.Cr. După
Montanism () [Corola-website/Science/307660_a_308989]
-
Premiul Național al Moldovei" în valoare de o sută de mii de lei, sumă obținută din fondurile financiare alocate pentru expozanți. Cei mai loiali critici de artă care au comentat opera lui Băncilă au fost Henri Blazian, Gala Galaction, Demostene Botez, Cezar Petrescu, Paul Bujor și Vasile Rășcanu. Cel mai fidel comentator a fost C. Săteanu. Nicolae Tonitza a spus în anul 1936 că: Octav Băncilă a fondat în anul 1919 împreună cu Constantin Ion Parhon și cu Paul Bujor, Partidul Muncitor
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
nouă capitală a imperiului la Byzantion, viitorul Constantinopolis. Moartea i-a survenit întâmplător la Nicomedia, la 22mai 337 e.N, pe când se afla în drum spre frontiera răsăriteană unde reizbucnise războiul cu perșii conduși de regele Șapur al II-lea. Botezul împăratului pe patul de moarte a fost celebrat de episcopul Eusobius de Nicomedia în ritul arian, rit care nu recunoștea natura divină a lui Iisus Christos. Cert este că împăratul Constantin cel Mare a sprijinit creștinismul în imperiu pentru a
Izmit () [Corola-website/Science/307755_a_309084]