9,246 matches
-
cărora li se dădea vin la discreție, își murdăreau trupurile cu must. Platon (Legile, 637 b) descrie o sărbătoare în cinstea lui Dionisos în care drojdia de vin era folosită în același scop. În localitatea Cournonterral, aproape de Montpellier, în Miercurea Cenușii, are loc renumita sărbătoare a Paiațelor, în cadrul căreia se organizează două grupuri, Paiațele și Albii (denumiți astfel deoarece poartă o costumație albă). Primii trebuie să-i prindă pe ceilalți și să îi murdărească cu drojdia de vin fermentată deversată pe
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
sub egida unui sfânt ocrotitor al vinului și al pâinii, apoi aceste asociații cripto-religioase s-au transformat în societăți de ajutor reciproc în cadrul breslelor și în societăți de apărare a profesiei. Dispărute în agitația revoluționară, ele vor renaște din propria cenușă în anii treizeci ai secolului trecut și se vor înmulți după 1945. În prezent, toate marile podgorii franceze au confreriile lor de vin, fiecare marcată de tradițiile ei locale, ritualul său, ceremoniile sale, costumele sau chiar visele sau fantasmele sale
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
scutul legii și am fost uciși de organele de stat. Au asasinat în mod oribil, conspirativ, pe Corneliu Zelea Codreanu și sute de legionari. Mișcarea legionară a dat cele mai multe victime, dar după fiecare exterminare, Mișcarea Legionară a renăscut din propria cenușă, sursă a existenței neamului nostru. Opriți prigoana împotriva legionarilor! „Toți credeam în Dumnezeu. Nu era nimeni ateu printre noi. Cu cât eram mai încercuiți și mai singuri, cu atât preocupările noastre se ridicau mai mult spre Dumnezeu; contactul cu morții
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
nostru nu poate fi uitat, mormintele noastre, mii, nu pot fi acoperite cu minciuni și fărădelegi. Au încercat acest lucru demenții sanguinari Carol al II-lea și tiranul Ion Antonescu. Carol al II-lea este țărână otrăvită, iar I. Antonescu, cenușă necunoscută. Domnilor de azi, încetați și puneți capăt acestui spectacol anarhic. Respectați legea și legalitatea. Legionarii sunt nemuritori. Azi se urmărește trecerea pe nesimțite a pământului, industriei și a proprietății de stat, sol și subsol, în mâinile străinului. Forțele oculte
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
comentariu și concluzie. Uciderea Căpitanului și a camarazilor săi rămâne un asfințit de soare îmbăiat în sânge, o rană unică pururea deschisă. „De-aici înainte, vremea se măsoară Cu trudnicile tale oseminte, Și veacul care curge peste țară Începe din cenușa ta fierbinte. Mergi printre noi cu sfânta-ți moarte vie, Ne tămâiezi cu marea ta tăcere... Mormântul tău e numai înviere, Prin tine luminăm de veșnicie. Prin tine bem, setoși, din Mântuire, Prin tine doar, ne-am curățit de zgură
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Ion Moța, Corneliu Georgescu Ce spune istoria despre lupta lui Decebal (Istoria Românilor de Floru, pag. 38-39)? „Disperarea și furia, ura și cruzimea dacilor, se unea cu vitejia care apăra pământul patriei și nu-i lăsa cuceritorului decât grămadă de cenușă și de ruine. Pe columna lui Traian se văd femei dace cum chinuiesc prizonierii romani. Pe unii îi țin legați de mâini și de picioare, goi, și-i ard cu facle aprinse. Din interpretarea reliefurilor de pe columna lui Traian rezultă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
al conducerii legionare, comandant legionar, a fost ars de viu, după grele torturi. Asemenea și Nicoleta Nicolescu, după torturi crâncene, în stare de semidecedat, a fost aruncată în cuptor, unde a mai făcut un gest de revenire, apoi a devenit cenușă, studenta Tatiana Grecu care a fost violată cu o coadă de mătură și, nemaiputând suporta durerile torturilor, s-a aruncat pe fereastra de la etajul IV. Studentului Făgădaru i s-a tăiat un picior cu un ferăstrău obișnuit pentru că refuza să
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
la poporul român în basmele și legendele strămoșilor noștri. Asta și dorim, să ridicăm o lume ca în basme. Noi am învins legile materiale. Atâta timp cât suntem sub scutul Arhanghelului Mihail și la picioarele lui Hristos, vom renaște mereu, din propria cenușă. Noi trăim din învățătura lui Hristos: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața” și din vârful sabiei noastre, luptă, pătimire și jertfă, și din izvoarele subterane, sângele martirilor și eroilor noștri. Legionarii sunt suportul moral și spiritual, sunt spada care luptă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
nevoie de repere biografice. Existența în slujba Adevărului și a Neamului, te duce dincolo de timp, te urcă spre veșnicii. „Noi am învins legile materiale. Atât timp cât suntem sub scutul Arhanghelului Mihail și la picioarele lui Hristos, vom renaște mereu din propria cenușă” (Corneliu Zelea Codreanu). Avem în față un nou volum, ce-l are ca autor pe Petru C. Baciu. La 92 de ani, sufletul acestui erou, de pe meleagurile băcăuane, își strigă încă zbuciumul, în speranța că mărturia generației din care a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
La cumpăna apelor/Au partage des eaux (1933) 213 3. 3. 6. La curțile dorului/ À la cour du mystère (1938) 213 3. 3. 7. Nebănuitele trepte/Leș marches insoupçonnées (1943) 213 3. 3. 8. Leș recueils posthumes : Corăbii de cenușă (Navires à cendres), Cântecul focului (La chanson du feu), Ce aude unicornul (Ce qu'entend l'unicorne), Mirabila sămânâță (La merveilleuse semence) 213 4. Lucian Blaga le philosophe 214 4. 1. Style et matrice stylistique dans la philosophie de Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
conteste. [...] Blaga, trop véhiculé par l'école, disparaît ainsi, en tânt que modèle littéraire, pendant leș deux dernières décennies du XXe siècle.838 Leș recueils Vârstă de fier (L'âge de fer), Cântecul focului (La chanson du feu), Corăbii de cenușă (Navires à cendre), Ce aude unicornul (Ce qu'entend l'unicorne) paraîtront après la mort de Blaga, dans une édition en deux volumes, publiée par leș Éditions Minerva en 1974. C'est aussi le cas du drame Anton Pann (1964
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
tânt que processus supposant des "marches", des "degrés", qu'il faut gravir un à un, au fur et à mesure qu'on parcourt leș étapes de l'âge biologique et spirituel. "918 3. 3. 8. Leș recueils posthumes : Corăbii de cenușă (Navires à cendres), Cântecul focului (La chanson du feu), Ce aude unicornul (Ce qu'entend l'unicorne), Mirabila sămânâță (La merveilleuse semence) Après 1956, le régime communiste a interdit au poète de publier, șes créations étant jugées comme " mystiques ".919
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
du discours. Dans le tableau ci-dessous, nous présentons leș parties de la phrase qui șont séparées à l'aide du tiret et la possible signifiance visée par le choix poétique : Sujet [...] în zori de zi aș vrea să fim și noi cenușă, noi și pământul. (Noi și pământul) (Blaga, 2010 : 27) [...] à l'aube je voudrais que nous aussi soyons cendre, nous et la terre. (Nous et la terre) (Poncet, 1996 : 40) Le détachement du sujet du reste de la phrase à l
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
se répondent, à la différence du texte source, où le jeu des rimes est beaucoup plus " espacé ". Printre ziduri ceasul umbrelor mă-ncearcă. Se desface care poartă? Se deschide care ușa? Ies vârstele și-mi pun pe cap aureola de cenușă. (Asfințit) (Blaga, 2010 : 145) Se défait quel portail ? S'ouvre quelle porte ? L'heure des ombres m'entoure dans șes méandres. Leș âges sortent et mettent sur mă tête une auréole de cendres. (Couchant) (Miclău, 1978 : 337) Le traducteur opère
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
du code poétique de Blaga, se prêtent à la traduction littérale. Leș cendres Dans l'esthétique de Blaga, la cendre est le symbole de la consommation, du caractère éphémère et de la mort.1559 Des termes comme " spuza " (" la braise éteinte "), " scrum "/" cenușă " (" leș cendres ") se retrouvent surtout dans la deuxième pârtie de la création du poète. Très souvent, ils contribuent à créer des figures inédites : " spuza unor nori " " leș cendres des nuages " (Amurg de toamnă/Couchant d'automne) (Miclău, 1978 : 205) ; " Fulgi moi
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
toamnă/Couchant d'automne) (Miclău, 1978 : 205) ; " Fulgi moi și grași îmi troienesc/în pace lumea că de scrum [...]. De gros flocons de neige tendres/couvrent mon univers comme des cendres [...]. " (Tămâie și fulgi) (Miclău, 1978 : 231) ; " Vino, sfârșit, așterne cenușă peste lucruri. " " Viens, ô fin, recouvre de cendre leș choses. Un om se-apleacă peste margine/Un homme se penche sur le bord) (Miclău, 1978 : 267) ; " scrumul abătut pieziș din alte zări " " [leș] cendres obliques des horizons " (Sfanțul Gheorghe bătrân
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cendres obliques des horizons " (Sfanțul Gheorghe bătrân/Saint Georges vieux) (Miclău, 1978 : 439) ; " scrum de clorofila " " cendre de chlorophylle " (Portret/Portrait) (Miclău, 1978 : 519). On observe que le terme générique " cendre " couvre le sémantisme des mots roumains " spuza ", " scrum " et " cenușă ", ce qui mène à un appauvrissement du texte-traduction au niveau du lexique employé. L'abeille Selon Alexandra Indrieș, le symbole de l'abeille dans la poétique de Blaga est difficilement déchiffrable.1560 On remarque pourtant la persistance de cette image
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Nebănuitele trepte ; nous avons retenu leș versions suivantes : Leș Marches Secrètes (Munteano, 1951 : 192) ; Leș Gradins Insoupçonnés (Gàldi, 1972 : 17) ; Leș marches insoupçonnées (Miclău, 1978) ; Leș marches insoupçonnées (Drăgănescu-Vericeanu, 1974) ; Leș marches insoupçonnées (Poncet, 1996). Quant au titre Corăbii cu cenușă, la traduction littérale est la plus réussie : Navires à cendres (Miclău, 1978) ; Barques porteuses de cendre (Drăgănescu-Vericeanu, 1974) ; Navires de cendres (Poncet, 1996). La version de Veturia Drăgănescu-Vericeanu est trop explicative. Jean Poncet, par contre, opère un changement sémantique : leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
dissipé je vis. " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " În sângele oilor noaptea pădurii e vis lung și greu. Dans le sang des moutons la nuit de la forêt est rêve long et lourd. " (În munți/Dans leș montagnes) (Miclău, 1978 : 327) ; " Cenușă îngerilor arși în ceruri/ne cade fulguind, pe umeri și pe case. La cendre des anges brûlés au ciel/floconne sur nos épaules et nos maisons. " (Anno domini/Anno domini) (Miclău, 1978 : 405) ; " Leș anges brûlés dans leș cieux tombent
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
fund cresc nuferi ? " " L'ignorais-tu vraiment/que dans leș lacs boueux/Poussent leș plus beaux/Leș plus purs nénuphars ? " (Vei plânge mult ori vei zâmbi ?/Pleureras-tu ? Souriras-tu ?) (Romanescu, 1998 : 29) ; " în zori de zi am vrea să fim și noi/cenușă,/noi și pământul. " " Je voudrais tânt/que țoi et moi/La terre avec,/Soyons aussi cendres brûlantes. " (Noi și pământul/ Nous et la terre) (Romanescu, 1998 : 36) ; " Pe-aici umblă și el și se-ntorcea mereu/contimporan cu fluturii, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1996, organisés par le Centre Culturel Roumain de Paris, Troyes, supplément à " Cahiers Bleus ", collection " Leș colloques internationaux Lucian Blaga ", 1996. BĂLU, Ion, Lucian Blaga, Editura Albatros, București, 1986. BĂLU, Ion, Viața lui Lucian Blaga, Fundația Culturală Libra, București, 1995-1999. CENUȘĂ, Mircea, Lucian Blaga. Corespondență, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989. CIMPOI, Mihai, Lucian Blaga : Paradisiacul, lucifericul, mioriticul. Poem critic, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997. DIACONU, Florica, DIACONU, Marin, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, București, Editura Univers Enciclopedic, 2000. GÁLDI, Ladislas
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
répondu aux sources qui se trouvaient devant moi. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 960 V. aussi l'article d'Amalia Pavelescu, " Lucian Blaga traducătorul ", consulté le 12 juillet 2011, URL: http://cclbsebes.ro/publicatii blaga/traducatorul.pdf. 961 Mircea Cenușă, Lucian Blaga. Corespondență, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989, p. 272 : " Je veux publier un recueil de traductions de la poésie universelle. Îl s'agit de trențe poèmes. Je crois que tu leș aimeras. Ce șont des poésies égyptiennes, chinoises, grecques, allemandes, françaises
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de brânză râncezita. Cand se usucă, devine sfărâmicioasa, grunjoasa. Ea conserva formă țesuturilor și a organelor timp de mai mulți ani. Ca modificări conservatoare cu importanță predominant științifică menționam lignifierea cadavrelor din terenurile bogate în turba sau chiar pietrificarea în cenușă vulcanică și de asemenea congelarea la poli. Merită reținută sublinerea lui Scripcaru G. (1988Ă că „fenomenele conservatoare constituie ultimele servicii aduse de moarte vieții" căci prin cercetarea creierelor lignificate cu o vechime de 7500 ani s- au putut TANATOLOGIA 41
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
a neputinței de exprimare poetică. Fără a se impune în contextul literar al anilor ’70, poezia scrisă de A. reprezintă o voce cu o notă distinctă, caracterizată prin impersonalitatea rece, deghizată într-o imagistică livrescă, barochizantă. SCRIERI: Exodul, București, 1967; Cenușa, București, 1969; Auguralia, București, 1972; Chagall, București, 1972; Piero della Francesca, București, 1974; Poeme, București, 1974; Futurismul, București, 1975; Averse, București, 1976; Cetatea ideală în viziunea Renașterii, București, 1978; Bellini, București, 1978; Stolul de argint, București, 1979; Retrageri, postfață Paul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
1982. Repere bibliografice: Marin Mincu, Grigore Arbore, „Exodul”, AFT, 1967, 21; Ion Negoițescu, Triptic poetic, F, 1967, 11; Laurențiu Ciobanu, „Exodul”, CRC, 1967, 49; Florin Mugur, „Exodul”, VR, 1968, 1; Valeriu Cristea, „Exodul”, AFT, 1968, 2; Florin Manolescu, Grigore Arbore, „Cenușa”, RL, 1969, 48; Doinaș, Diogene, 143-144; Adrian Popescu, Grigore Arbore, „Auguralia”, ST, 1973, 1; Dinu Flămând, „Auguralia”, ARG, 1973, 2; Mircea Iorgulescu, Grigore Arbore, LCF, 1974, 27; Mihai Ungheanu, Grigore Arbore, „Poeme”, LCF, 1974, 37; Piru, Poezia, II, 409-413; Mincu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]