9,485 matches
-
prezent, În cazul Europei de Est, putem distinge cel puțin trei tipuri de „regimuri internaționale”: a) „regimul stabilității, securității și democratizării Europei de Est” (1989-1995/1997). Imediat după căderea Cortinei de Fier, statele occidentale s-au preocupat de asigurarea unui climat de stabilitate În Europa. În primii ani după căderea comunismului, s-au creat mecanismele specifice care să permită statelor din Est să-și consolideze regimul democratic din propriile țări. Acestora li s-a oferit ocazia să facă parte din structuri
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
și internaționale de securitate, dar, În același timp, au Început să se deruleze programe specifice de democratizare cu finanțări primite din Occident. Toate aceste mecanisme au „forțat” guvernele din Est să-și revizuiască propriile politici naționale și să asigure un climat de stabilitate și de Întărire a instituțiilor democratice; b) „regimul candidaturii pentru integrarea În Uniunea Europeană” (1995/1997-1999/2001). Odată cu semnarea acordurilor de asociere dintre statele Uniunii Europene și guvernele statelor Europei de Est, a Început un proces complex de pregătire
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
noastre să adopte politici care să vizeze În primul rând stabilizarea țării. Situația romilor putea fi considerată drept un factor de instabilitate În Europa și, de aceea, au fost create instrumentele necesare care să forțeze guvernul român să adopte un climat de stabilitate În țară și să inițieze procesul de democratizare a instituțiilor centrale și locale. „Problematica romilor” a apărut pe agenda internațională mai degrabă ca o Îngrijorare (Gugliemo și Waters, 2005), ca ceva ce ar putea destabiliza echilibrul geopolitic al
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
este necesar să facem o scurtă analiză a mediului de securitate În care se afla România la Începutul anilor ’90. Dizolvarea Pactului de la Varșovia din 1991 prefigurează, pentru foștii săi membri, printre care și România, o perioadă de incertitudini cu privire la climatul de securitate din Europa de Est. Lipsite de garanțiile militare ale hegemonului rus, sub umbrela cărora statele din regiune aveau asigurată integritatea teritorială atât În contextul mai larg al Războiului Rece, cât și În ceea ce privește menținerea status-quo-ului În interiorul blocului sovietic, acestea nu beneficiau
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
dreptului internațional după cel de-al doilea război mondial este legată de mai multe etape. În primul rând, confruntarea ideologică, ce a dus la "Războiul Rece" din anii '50. Apoi, începând din a doua jumătate a anilor '60, realizarea unui climat de destindere politică, în condițiile afirmării puternice a interesului național, ca fundament al politicii externe a statelor (tendință amplificată de procesul decolonizării). Rezultatul, în planul dreptului internațional public, a fost afirmarea unui drept al coexistenței pașnice, al respectului reciproc pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
celelalte prevederi includ toate persoanele care pot fi în situație minoritară. Către o interpretare extensivă ne conduce și preambulul Convenției, care se referă la promovarea stabilității, democrației și păcii, la obiectivul unei societăți pluraliste și democratice și la "crearea unui climat de toleranță și dialog, necesar pentru ca diversitatea culturală să fie un izvor și un factor de îmbogățire pentru fiecare societate, și nu de diviziune". Pozițiile statelor Prezintă un interes deosebit, în acest context, modul cum au abordat statele europene problema
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ca un catalizator pentru a spori represiunea autorităților, pentru a "militariza" situația politică, pentru a îndepărta masele de guvern, pentru a le apropia de țelurile teroriștilor. El este folosit ca o armă a unui război psihologic menit să creeze un climat de panică și să distrugă încrederea dintre autorități și populație. În multe din situațiile actuale, afirma J. Mallin, terorismul a devenit o formă de purtare a unui război, el apare ca o prelungire a războiului clasic 9. Sporirea actelor de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Europă. Procedând astfel, ar fi nu numai un act firesc de justiție, în deplină concordanță cu exigențele dreptului și moralei internaționale și ale noi gândiri și conlucrări politice contemporane, dar și o contribuție de o deosebită importanță la crearea unui climat de încredere și înțelegere reciprocă, necesar pentru edificarea unei Europe noi, cu un sistem viabil de securitate și cooperare pe continent. Ne exprimăm, totodată, încrederea că procesele complexe, de profunde transformări, pe care le cunosc în prezent popoarele din URSS
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
1955 (Geneva), încetarea activității Biroului informativ al partidelor comuniste (17 aprilie 1956), hotărârea statelor membre ale NATO de ridicare a restricțiilor privind cele mai multe dintre mărfurile asupra cărora țările occidentale instituiseră embargo în comerțul cu statele blocului estic (15 august 1958), climatul care ducea la convocarea celeilalte reuniuni la vârf între cei patru, eșuată, din păcate (Paris, 1960). Dar astfel de semne nu se articulau într-un curs în direcția destinderii și nu reprezentau debutul unui proces al acesteia. Dimpotrivă, cel de-
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
se constituia Grupul celor 77, iar Națiunile Unite, beneficiind de aportul unui mare număr de noi state membre, îndeosebi din Lumea a 3-a, devenea un forum mai activ în abordarea unor probleme majore ale păcii și securității internaționale. În climatul destinderii, devenea posibilă prima Conferință dedicată securității și cooperării pe continentul european CSCE; la rândul său, pregătirea și desfășurarea Conferinței menținea, consolida și instituționaliza procesul destinderii, adoptarea Actului Final de la Helsinki (1 august 1975) putând fi considerată momentul de vîrf
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care aceste poziții erau afirmate, respectul față de opiniile și interesele altora impuneau oricărui interlocutor. După mai bine de un deceniu în serviciul extern, pot să afirm cu toată convingerea că, din punct de vedere al condiției internaționale a României, al climatului în care lucrau în anii '70 ai secolului trecut, reprezentanții diplomatici ai țării beneficiau de condiții deosebit de favorabile pentru îndeplinirea misiunii lor; aceasta, în ciuda puținătății resurselor materiale, cu care reprezentanțele din exterior se confruntau în permanență. Fac aceste precizări, întrucât
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în ciuda inc]lc]riii în mas] a regulii, cu scopul de a stopa aceast] inc]lcare, sau cel puțin de a demonstra ceva, poate în fața unei audiențe mai largi, în leg]tur] cu valorile care sunt subminate. Chiar și în climatul politic actual din ț]rile democratice, cineva ar putea, în acest spirit, s] demonstreze ceva prin mai putine promisiuni electorale f]cute, dar prin îndeplinirea lor integral]. Mai mult, exist] probleme importante de integritate și caracter, exist] țeluri și rezultate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru c] au credințe morale în dezacord cu majoritatea semenilor lor manifest] curaj moral. De exemplu, în Statele Unite, acum dou] sute de ani, oricine se împotrivea sclaviei, fie și numai într-o conversație întâmpl]toare, manifestă curaj moral, dat fiind climatul moral al epocii. F]r] îndoial], un aboliționist manifestă și mai mult curaj. Dar atunci curajul nu este o chestiune de tipul „totul sau nimic”. Diferența dintre Etapele 5 și 6 nu este numai c] abilit]țile cognitive caracteristice Etapei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Wittgenstein, Quine și ale altora. Fundaționalismul în etic] a fost întotdeauna mai problematic decât fundaționalismul în epistemologia general], deoarece nu a fost niciodat] clar ce urma s] se întâmple cu datele referitoare la simțuri. Nu este surprinz]tor c] în climatul nostru filosofic postpozitivist exist] puțini teoreticieni morali dornici s] susțin] metodologia fundaționalist]. 2. Coerentismul În zilele noastre, o versiune a coerentismului este opinia dominant] asupra metodei corespunz]toare de creare a teoriei în etic]. Coerentismul poate fi caracterizat în linii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nuclear înseamnă creșterea securității, ci reducerea ei; b) creare de valori 11, ceea ce înseamnă dezvoltarea de noi idei, concepte, categorii analitice care se aplică unor situații care nu au făcut anterior obiectul explicit al valorizării de exemplu, sintagme precum "schimbarea climatului global" determină preocupare pentru stratul de ozon și prețuirea mediului; c) conexiuni între valori 12, adică dezvoltarea unor legături conceptuale între fenomene văzute anterior ca neconectate sau conectate într-un mod diferit. Rochon arată că de regulă crearea de noi
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în orășel și urmează cuminte tratamentul prescris de mai mult decît originalul său medic. Nimic, absolut nimic clișeizat. Persoanele din anturajul pacientului, psihiatrul însuși, încîntător bizare, trăsnite, se mișcă într-un peisaj de o frumusețe galantă. Și, dintr-o dată, în climatul acesta de confort provincial, ruptura, schisma: grupul vesel se plimbă pe malul lacului, se discută, se rîde, se aleargă, dar brusc, aiuritor, van Gogh se desprinde felin și se aruncă în apă. Stupoare! Cineva sare după el și-l readuce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
încîntător aseptic al calculatorului de performanță. Un pic de dezordine, o scăpare, o neglijență aud șoapta insidios neaoșă în Trompa lui Eustache ar da bine... Nu, acolo, am Main, nu. 7 iunie Revenirea partidelor istorice după '89 se consumă în climatul sulfuros al unei Românii care, în 50 de ani, devenise mai bolșevică decît mama Rusie. Și care făcuse explozie. Acum, cînd faptele s-au sedimentat oarecum, ne vine greu să credem că am putut asista la o răsturnare de o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de avion, fiecare propunîndu-și să ia locul celuilalt, beneficiind de generozitatea soțiilor care abia așteaptă tentanta schimbare. Parșivul romancier își pune în lucrare întreg arsenalul scriptural, pentru a nuanța, infinitezimal, situarea cazurilor în noile date conjugale. Totul, evident, într-un climat de uluitoare facilități moderne. (Inaccesibile, vai, nouă, aici, mai ales într-o materie atît de gingașă.) Dacă tot se vorbește de irelevanța unei antinomii stînga/dreapta, atunci Vadim a dat magistrala lovitură, uitînd pur și simplu de stînga lui (ceaușistă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o ciudată și persistentă complicație la vezică: nu mai este în stare să urineze în prezența altor bărbați. (Nu se sugerează dacă perturbația ar fi aceeași și în prezența femeilor.) Dialoguri stupefiante în Timpul pierdut al lui Proust. Doar aparent. În climatul multiplu-lasciv al plajei de la Balbec, dăm peste galanterii de genul celor afișate de ambiguul Elstir. Acesta se destăinuie, cu naturalețe, doctorului Cottard: "Nimic nu mă distrează mai mult decît faptul de a pune căsătorii la cale; pînă acum am reușit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Dacă n-ar exista convingerea că pictura sa e una de indubitabilă calitate, atunci agresivitatea cu care, periodic, îmi "cere părerea", m-ar indispune. Așa însă, trăind de-o viață în această grădină cu de toate ale Domnului numită suav climat supliciul contemplării la care sînt supus, deși repetîndu-se, mă amuză. Tot așa, cu ani în urmă, la vernisajul unuia din maeștrii sculpturii ieșene, simțindu-mă obligat să emit ocazionalul compliment, am preferat să-mi arăt antuziasmul de altfel sincer pentru
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
denominativă își făcuseră loc tot mai mulți intruși, atît de străini stilistic de întrucîtva legitimii Soulages, Manessier, Bazaine. (Comică, în altă ordine de idei, clonarea progresivă a optzecismului literar autohton în mai toate județele.) Dar Școala de la Tîrgoviște? În afară de frumosul climat emulativ, ivit în atmosfera sufocată de comunism a deceniului șapte, prin convergența spirituală a cîtorva scriitori de excepție, ce poate spune... conceptul? E, de altfel, de presupus amuzamentul unor ironiști ca M.H. Simionescu, Costache Olăreanu sau, și mai și, Alexandru
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu mă îndoiesc de șansa de a persuada, ar fi numirea altor două "școli" care, cu adevărat, își binemerită faima: Școala de literatură de al începuturile comunismului (maculînd prin firmă numele lui Eminescu), debușeu de nulități egale, pacoste a silnic-prelungitului climat literar postbelic și... și... școala securității, de la Băneasa, buncăr de pistolari stupizi în cruzimea lor difuză, celebri (pentru noi) de-abia după Revoluție. Vă mai amintiți? Amîndouă, într-adevăr, școli. Cu profesori, cu elevi, cu note. Peste care, din fericire
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un pic chestiunea, să observ ceea ce se vede cu ochiul liber, adică agresiva ofensivă a actualei puteri neocomuniste, care, debarasîndu-se de ultimele redute ale unei opoziții anemiate de infiltrările securiste ale deceniului încheiat, impune în toate planurile vieții sociale un climat dictatorial-clientelar de cea mai periculoasă perspectivă pentru țară. Cum cu acută luciditate îl definea, într-un recent dialog televizat Gabriel Liiceanu, numind viciul autonociv al puterii actuale, care neînvățînd nimic din tragedia unui Ceaușescu, se lasă devorată de același autoritarism
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în celălalt avantajele cuplului. Atît de propice mediocrilor și atît de profitabile, la urma urmei, acestora. Pînă la a prolifera în multipli de cupluri, în mici colonii întrajutătoare, formațiuni gregare, de altfel greu de destrămat. Atît de pernicioase într-un climat ce se vrea civilizat. Ne stau la îndemînă reprezentațiile unor formațiuni coagulate în jurul revistelor literare de mîna a doua ca să nu ne oprim decît la ele acum, deși nici în zona artelor frumoase, în jurul filialelor, mișcarea nu e de neglijat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
stipendii. Pentru că nu pe artistul-paria îl avem aici în vedere, ci pe cel prosper-civilizat, privilegiatul. Ce frumos (judecînd în absurd) ar arăta o istorie a artei, avîndu-l doar pe acesta protagonist. Activistul. Clonă a specimenului ce a dominat abuziv trecutul climat, individul (cu diplomă de institut) știe/ simte că doar cu bruma lui de artă nu-și poate ostoi poftele lui prealumești. Și-atunci își caută coridoare unde ar putea evolua profitabil. Dacă a păstrat (din tată-n fiu) și instinctul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]