9,685 matches
-
în ceea ce privește orarul, rugăciunea, asceza, haina, felul de a se relaționa înăuntru și înafara comunității. Această eliberare a permis, pe bună dreptate, debarasarea de tot felul de observanțe și consuetudini considerate până atunci necesare, pentru a salvgarda demnitatea și credibilitatea vieții consacrate în Biserică și în ochii lumii. Acest proces eliberator și inovativ nu a influențat doar realitățile vieții așa-zise active sau apostolice, ci a zguduit și comunitățile monastice, care s-au simțit în sfârșit îndreptățite să recupereze propriile diferențe fără
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
și fără clasificări interne. Dispariția distincției dintre voturile simple și solemne indică sfârșitul unei viziuni cezaro-papiste, apusă în epoca modernă și de neconceput pentru epoca post-modernă. Prin urmare - poate fi interesant să menționăm acest fapt - în cazul în care un consacrat care a emis voturile solemne s-ar fi căsătorit ori ar fi cumpărat un imobil, aceste acte ar fi fost invalide din punct de vedere civil, deoarece autoritatea civilă tutela o astfel de stare de lucruri. Pe de altă parte
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
fi cumpărat un imobil, aceste acte ar fi fost invalide din punct de vedere civil, deoarece autoritatea civilă tutela o astfel de stare de lucruri. Pe de altă parte, dacă cel care săvârșea astfel da acte ar fi fost un consacrat care ar fi emis doar «voturile simple» - chiar dacă printr-o profesare solemnă -, aceleași acte ar fi fost ilicite din punctul de vedere al Bisericii, însă nu invalide în ele însele. De fapt, nu este o întâmplare faptul că congregațiile religioase
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
ele însele. De fapt, nu este o întâmplare faptul că congregațiile religioase în care se profesează voturile evanghelice «în formă simplă» au apărut în special după revoluția franceză și după separarea Statului de Biserică. Necesara și salutara de-monahizare a vieții consacrate a comportat un soi de re-evanghelizare a însăși vieții monastice, așa cum reiese din exortația Conciliului, care le amintește și călugărilor și călugărițelor: «Deoarece norma supremă a vieții călugărești este urmarea lui Cristos, după învățătura evangheliei, aceasta trebuie considerată de toate
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
și o monahizare separatistă și elitară. Primejdia identificării absolute cu laicatul, în măsura în care au fost ignorate acele elemente caracteristice care îi situează pe consacrați pe «pământul de mijloc», elemente despre care am vorbit îndelung, nu a atins doar ambientele de viață consacrată mai robuste, ci și mănăstirile, creând astfel un soi de ruptură între fidelitatea muzeală, în care nimic nu pare să se fi schimbat - chiar dacă în realitate lucrurile nu stau întocmai așa - și inovație, dezrădăcinată de substratul caracteristic tradiției monastice. Aceasta
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
o ușoară izbitură, și creștinismul dispare». Acest eveniment cinematografic este un eveniment emblematic și, pe bună dreptate, izolat, însă poate fi considerat precum vârful unui «iceberg de atracție» fața de monahism. Este ca și cum monahii ar fi mai importanți decât ceilalți consacrați - de viață apostolică sau activă - care uneori par să aibă un fel complex de inferioritate. Este un fenomen vizibil întrucât multe ambiente de viață consacrată - pe bună dreptate sau nu - simt iarăși nevoia de a se auto-califica ca fiind «monastice
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
iceberg de atracție» fața de monahism. Este ca și cum monahii ar fi mai importanți decât ceilalți consacrați - de viață apostolică sau activă - care uneori par să aibă un fel complex de inferioritate. Este un fenomen vizibil întrucât multe ambiente de viață consacrată - pe bună dreptate sau nu - simt iarăși nevoia de a se auto-califica ca fiind «monastice», «mai monastice» sau «semi-monastice» etc. Această senzație este mai mult decât confirmată dacă trecem prin vreo librărie religioasă, deoarece categoria monahism suscită un mare interes
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Isus Cristos, cu gesturile și vorbele sale, care se diferențiază în mod radical de felul «lumii monastice» de a trăi credința în Dumnezeu și relația cu frații și surorile întru umanitate. Uneori, semnul acestei derive de re-monahizante a clericilor, a consacraților și a laicilor - care poate deveni o adevărată ispită - este vizibil în felul în care sunt preluate/importate anumite trăsături «de estetică monastică» cu caracter romantic: felul de a se îmbrăca, de a se ruga și de a se relaționa
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
felul de a se îmbrăca, de a se ruga și de a se relaționa înăuntru și în exterior. Consider că viața monastică - ar fi mai bine să vorbim la plural, experiențele de viață monastică - nu este un model pentru viața consacrată și cu atât mai puțin cântarul pentru a evalua autenticitatea vieții creștine, ci este una dintre experiențele posibile, bazată pe o dublă fidelitate: față de propria structură antropologică și pe chemarea harului. Acestei tendințe i se alătură, uneori într-un mod
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
ar fi un necromant; uneori, nici măcar nu știe cum să o comunice și nici nu are mijloacele pentru a o impune, ci doar i se supune, micșorându-se în timp ce ea crește (In 3,30). Înnoirea și convertirea, care sunt cerute consacraților din vremurile noastre pentru a fi fideli veșniciei lui Dumnezeu și anevoioasei peregrinări a istoriei, înseamnă debarasarea de o radicalitate de ochii lumii, pentru a trăi - a suferi, probabil, ar fi verbul cel mai potrivit - o profeție chinuitoare, precum aceea
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
special, monahii sunt moștenitorii spirituali ai fariseilor și ai esenienilor, care erau prețuiți, dar erau și puși la punct de vorbele și de gesturile Domnului Isus. Mândria Sf. Paul, așa cum am mai spus, ar trebui să fie însușită de mulți consacrați și consacrate căci, fiind însuflețită de nebunia pentru evanghelie, ne invită să ne debarasăm de mândria perfecțiunii pentru a fi în stare să ne recunoaștem păcătoși iertați: «tăiat împrejur în a opta zi; din poporul lui Israel, tribul lui Beniamin
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
sunt moștenitorii spirituali ai fariseilor și ai esenienilor, care erau prețuiți, dar erau și puși la punct de vorbele și de gesturile Domnului Isus. Mândria Sf. Paul, așa cum am mai spus, ar trebui să fie însușită de mulți consacrați și consacrate căci, fiind însuflețită de nebunia pentru evanghelie, ne invită să ne debarasăm de mândria perfecțiunii pentru a fi în stare să ne recunoaștem păcătoși iertați: «tăiat împrejur în a opta zi; din poporul lui Israel, tribul lui Beniamin; evreu dintre
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
opta zi; din poporul lui Israel, tribul lui Beniamin; evreu dintre evrei; după Lege, fariseu; după zel, prigonitor al Bisericii, iar în ce privește justificarea care vine din Lege, fără cusur» (Fil 3,5-6). Nu de puține ori se întâmplă să vedem consacrați «fără de cusur», spre edificarea tuturora. O astfel de mărturie, însă, nu este suficientă atât timp cât truda ascetică nu este însoțită de harul unei robuste conștientizări a harului. Profeția călită este rodul unei traversări necesare - precum aceea experimentată de Ilie de la muntele
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
de care-i sătul pământul: să piară, deci!». În realitatea noastră contemporană în care putem fi mărturisitori ai evangheliei, trecerea de la o radicalitate de ochii lumii la o profeție trăită, poate fi nu doar un semn al convertirii la viața consacrată, ci și o șansă de înseninare. Nu suntem nici mai buni, nici mai răi decât părinții noștri, însă încercăm să stăm la locul nostru, precum străjerii unui răsărit care oricum va apărea, chiar și atunci când noaptea pare să fie mai
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
în spatele dorinței firești de a da mărturie, se poate ascunde o subtilă nevoie de a provoca, dintr-o dorință de eroism ori din dorința de a afla noi forme de «martiriu», martiriu mai degrabă căutat decât primit. Pentru consacrații și consacratele din zilele noastre, titlul unui articol, de acum «clasic», ar putea deveni un fel de semn al discernământului spiritual: «De la sfințenia dorită la sărăcia oferită». FRAGILIZARE SAU UMANIZARE? Adeseori ne plângem, uneori chiar de bunăvoie, de fragilizarea vieții, în general
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
titlul unui articol, de acum «clasic», ar putea deveni un fel de semn al discernământului spiritual: «De la sfințenia dorită la sărăcia oferită». FRAGILIZARE SAU UMANIZARE? Adeseori ne plângem, uneori chiar de bunăvoie, de fragilizarea vieții, în general, și a vieții consacrate, în mod special. Pe de-o parte, ne simțim obligați să conștientizăm scăderea forțelor și vulnerabilizarea persoanelor și a instituțiilor care, până cu puțin timp în urmă, cunoșteau o vigoare și o vitalitate atât de intense încât nici nu se
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
și energiile înnoitoare ale generațiilor mai tinere. În momentul de față, trebuie să ținem cont nu doar de numărul scăzut al tinerilor, ci și de diversitatea structurală a acelor tineri, atâția câți sunt, care mai întăresc rândurile în cadrul comunităților de consacrați. Despre aceștia din urmă, cu puține excepții, auzim adesea că sunt fragili și, din acest motiv, sunt considerați nedemni de încredere, în mod special atunci când vine vorba de exercitarea responsabilității și a cârmuirii. Nu de puține ori, etichetele pe care
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
întreba dacă este vorba de o fragilizare sau de o capacitate de a fi mai sinceri cu noi înșine și cu ceilalți. Trebuie să recunoaștem că, în vremurile pe care le considerăm glorioase, s-a cultivat o imagine de viață consacrată și, în special, de consacrat, destul de impunătoare, atrăgătoare, eficientă și dinamică, în care nu prea era loc pentru limită, fragilitate, păcat, faliment, ce fac parte din viața umană și, desigur, caracterizează orice itinerariu spiritual. Reîntorcându-ne la parabola nietzscheană, s-
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
clopotul de sticlă al perfecțiunii și al venerației, care este doar o variantă a cuștilor în care se țin leii și leoaicele. Și aici avem de-a face cu două excese la fel de dăunătoare. Papa Francisc a amintit cu simplitate: «Un consacrat care se recunoaște slab și păcătos nu contrazice propria mărturie». În special, dacă procedează așa, nu se retrage într-o lume proprie, ci își exercită din plin datoria de discipol, dând mărturie despre împărtășirea milostivirii; în viziunea poetică a lui
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
fi contribuit la frângerea imaginii prea pozitive pe care ne-am făcut-o despre noi înșine». DE LA REFORMĂ LA REFORMATARE Cuvintele și imaginile părintelui Rondet sunt tăioase, sugestive și dinamice. Pe de-o parte, o asemenea abordare a misterului vieții consacrate cu siguranță înseninează, însă ar putea da și câțiva fiori, întrucât periclitează o întreagă serie de certitudini și automatisme, dând întâietate percepției a ceea ce se întâmplă înăuntru, în cutele propriei vieți și-n exercitarea conștientă a propriei libertăți. Pe de
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
rădăcinile în trecut; actualizarea, în mod profetic plăsmuită de Ioan al XXIII-lea la începutul conciliului Vatican al II-lea, își caută rostul în viitor. Până nu demult, criteriul care a marcat și a însoțit diferitele faze ale reînnoirii vieții consacrate a fost cel al «reformei». Iată ce afirmă părintele Jean Gribomont, un mare cunoscător al tradiției monastice ca formă originală din care avea să se dezvolte mai apoi viața consacrată: «Reforma este un fel de leitmotiv al istoriei vieții religioase
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
a marcat și a însoțit diferitele faze ale reînnoirii vieții consacrate a fost cel al «reformei». Iată ce afirmă părintele Jean Gribomont, un mare cunoscător al tradiției monastice ca formă originală din care avea să se dezvolte mai apoi viața consacrată: «Reforma este un fel de leitmotiv al istoriei vieții religioase, deoarece nici progresul, nici decadența nu sunt continui. Alternarea modelelor constituie norma. Orice reformă are un început, o culme și un declin. Unul dintre factorii cei mai determinanți în această
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
a ne întreba dacă nu cumva ar fi mai bine să-l reformatăm decât să-l aruncăm pentru a cumpăra altul. Lăsând la o parte metafora, se cuvine să conștientizăm faptul că anumite lucruri nu merg cum trebuie în viața consacrată, însă nu înseamnă că trebuie să o «aruncăm», ci trebuie doar să o reformatăm pentru a o face să funcționeze cât mai bine posibil. Există «defecțiuni», malware-uri spirituale ori probleme de software ce necesită o reparație. Ne referim la o
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
să funcționeze într-un mod mai sigur, poate chiar mai bine și, în orice caz, într-un mod mai adecvat. Pentru ca reformatarea să se poată realiza trebuie să depășim acel subtil complex de vinovăție care, de multe ori, amărăște inima consacraților, care se simt într-un fel responsabili pentru această întrerupere a continuității, ce adesea nu se datorează, decât în mică parte, responsabilității lor. Tot Wikipedia, dacă căutăm cuvântul formatare, îl explică în acești termeni: «este operațiunea prin care un suport
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
de memorizare în masă este pregătit spre a fi folosit, ca de exemplu un disc fix sau o partiție a sa, pentru a-l abilita să arhiveze date, importând structura file system-ului ce va trebui copiată în acesta». Dacă viața consacrată ar putea fi asemănată cu un computer care are rolul de a facilita traiul în multe împrejurări, atunci ar trebui să fim conștienți că există două elemente de care trebuie să ținem cont mereu: computerul, în calitatea sa de hardware
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]