10,070 matches
-
Ploieștiul de Brașov. La Comarnic, din acest drum se ramifică DJ101S, care duce spre Secăria și Valea Doftanei, precum și DJ101R, care duce spre Breaza, pentru a reveni apoi în același DN1. Prin oraș trece calea ferată Ploiești-Brașov, pe care este deservit de gara Comarnic și de haltele Posada și Valea Largă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Comarnic se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97
Comarnic () [Corola-website/Science/297044_a_298373]
-
a fost finalizată în mai puțin de doi ani. Sâmbătă, 26 octombrie 2013, a fost inaugurată noua pistă a Aeroportului Internațional „Avram Iancu”. Pista măsoară 2100 de metri, dar în viitor va fi prelungită până la 3300 de metri. Aeroportul este deservit de troleibuzul numărul 5 și autobuzul numărul 8 ale regiei clujene de transport local CTP, precum și de toate societățile de taxi din oraș. Aeroportul se află la o distanță de aproximativ 15 km. față de viitoarea autostradă Târgu Mureș - Budapesta. Un
Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj () [Corola-website/Science/296787_a_298116]
-
se află la o distanță de aproximativ 15 km. față de viitoarea autostradă Târgu Mureș - Budapesta. Un prim tronson din această autostradă (Câmpia Turzii - Gilău) trece prin vestul municipiului Cluj-Napoca. Aeroportul Internațional Cluj este una din porțile aeriene importante al României, fiind deservit de mai multe linii aeriene importante: În după-amiaza zilei de 5 septembrie 1986, în jurul orei 17, o aeronavă Antonov 24RV a decolat de pe Aeroportul Internațional Otopeni, având toate locurile ocupate pentru destinația Cluj-Napoca. La începerea procedurii de aterizare una din
Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj () [Corola-website/Science/296787_a_298116]
-
la Grădina Zoologică din Praga. Toate serviciile de transport au un sistem comun de plată și sunt parte a "Dopravní podnik hl. m. Prahy" (Compania de transport a orașului capitală Praga). Orașul este centrul sistemului de căi ferate cehe, care deservește întreaga Republică Cehă și țările vecine. Praga are două stații internaționale de cale ferată: Hlavní nádraží (numită uneori și Wilsonovo nádraží) și Praha Holešovice. Există un număr de stații pentru transportul suburban. Pentru viitor este prevăzută o creștere a importanței
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
două stații internaționale de cale ferată: Hlavní nádraží (numită uneori și Wilsonovo nádraží) și Praha Holešovice. Există un număr de stații pentru transportul suburban. Pentru viitor este prevăzută o creștere a importanței transportului pe calea ferată în capitală. Praga este deservită de Aeroportul Internațional Ruzyně, care este aeroportul-sediu al Liniilor Aeriene Cehe. Orașul este legat de diferite orașe europene prin linii aeriene low-cost. Aeroportul Internațional Ruzyně este considerat unul dintre cele mai moderne aeroporturi din Europa. Serviciile de taxi din Praga
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
leagă spre sud de Costești (unde se termină în DN2) și spre nord de Merei și stațiunea Sărata Monteoru, (unde se intersectează cu DN1B), Tisău și Măgura (unde se termină în DN10). Comuna este străbătută de calea ferată Ploiești-Buzău, fiind deservită de halta Băile Sărata Monteoru, aflată pe teritoriul comunei, în apropierea satului de reședință. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Stâlpu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Stâlpu, Buzău () [Corola-website/Science/301044_a_302373]
-
care traversează râul Râmnicu Sărat între Puieștii de Jos și Nicolești. La Puieștii de Jos, se ramifică din acest drum DJ202C, care leagă comuna de comuna vecină Ciorăști din Vrancea, iar la Nicolești se ramifică DJ216, o șosea județeană ce deservește satele Măcrina și Plopi. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Puiești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,68%), cu o minoritate de romi
Comuna Puiești, Buzău () [Corola-website/Science/301034_a_302363]
-
națională DN1B, care leagă Buzăul de Ploiești. Lângă satul Sărata, această șosea se intersectează cu șoseaua județeană DJ203C, care o leagă spre nord de Pietroasele și spre sud de Movila Banului. Prin comună trece calea ferată Buzău-Ploiești, localitățile comunei fiind deservite de stațiile "Ulmeni" și "Clondiru" Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ulmeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,9%), cu o minoritate de
Comuna Ulmeni, Buzău () [Corola-website/Science/301050_a_302379]
-
Monteoru, pentru a facilita transportul petrolului extras la mină și din sonde. Astăzi, halta "Băile Sărata Monteoru" este prima haltă după Buzău către Ploiești, dar ea se află la 8 km depărtare de stațiune, pe teritoriul comunei învecinate Stâlpu și, deservește în principal localitatea de reședință a acestei comune, care se află mult mai aproape de ea. Sărata-Monteoru este legată de Merei, reședința comunei, de un drum județean, DJ203G, unde se intersectează cu alte drumuri județene care duc spre Pietroasele sau spre
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
duce în susul Nișcovului spre Tisău și mai departe spre Mizil (județul Prahova), și DJ205, care duce de-a lungul versantului sudic al Dealului Istrița către Merei, Pietroasele și Năeni. Comuna este traversată și de calea ferată Buzău-Nehoiașu, pe care este deservită de stațiile Vernești și Cândești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vernești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,64%), cu o minoritate de
Comuna Vernești, Buzău () [Corola-website/Science/301053_a_302382]
-
Vintileanca se află mai înspre sud, mai adânc în zona de câmpie, ultimul fiind plasat în extremitatea sudică a comunei. La Istrița de Jos, DN1B se intersectează cu șoseaua județeană DJ103R, care spre nord o leagă de Breaza, spre sud deservește satele Găgeni și Vintileanca, și duce către Amaru. În sistemul de transport feroviar, comuna este deservită de gara Săhăteni (fostă Vintileanca) aflată pe calea ferată București-Galați-Roman, între stațiile Buzău și Mizil. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Săhăteni se
Comuna Săhăteni, Buzău () [Corola-website/Science/301038_a_302367]
-
extremitatea sudică a comunei. La Istrița de Jos, DN1B se intersectează cu șoseaua județeană DJ103R, care spre nord o leagă de Breaza, spre sud deservește satele Găgeni și Vintileanca, și duce către Amaru. În sistemul de transport feroviar, comuna este deservită de gara Săhăteni (fostă Vintileanca) aflată pe calea ferată București-Galați-Roman, între stațiile Buzău și Mizil. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Săhăteni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Comuna Săhăteni, Buzău () [Corola-website/Science/301038_a_302367]
-
de comuna Ziduri. Comuna este străbătută de șoseaua județeană DJ203, care o leagă spre nord de Valea Râmnicului, și spre sud de Bălăceanu și mai departe de Jirlău (județul Brăila). Prin comună trece și calea ferată Buzău-Mărășești, pe care este deservită de stația Zoița. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ziduri se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,87%), cu o minoritate de romi (3,63
Comuna Ziduri, Buzău () [Corola-website/Science/301056_a_302385]
-
șoseaua județeană DJ306, care duce spre nord în județul Ialomița la Albești, Andrășești (unde se intersectează cu DN2A), Gheorghe Doja și Reviga și spre sud la Vâlcelele și Cuza Vodă (unde se termină în DN3). Pe calea ferată București-Constanța, este deservită de stația Dragoș Vodă și de halta Bogdana. Prin sudul comunei trece și autostrada București-Constanța, dar aceasta nu are nicio ieșire pe teritoriul ei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dragoș Vodă se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Dragoș Vodă, Călărași () [Corola-website/Science/301111_a_302440]
-
se termină în DN4) și spre nord de Plătărești, Fundeni și mai departe în județul Ilfov de Cernica și Pantelimon (unde se intersectează cu DNCB și se termină în DN3). Prin comună trece și calea ferată București-Oltenița, pe care este deservită de stația Gălbinași. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gălbinași se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (70,33%), cu o minoritate de romi (21
Comuna Gălbinași, Călărași () [Corola-website/Science/301113_a_302442]
-
Clătești, Mitreni (reședința) și Valea Roșie. Comuna se află în partea de vest a județului, pe malurile râului Argeș. Este străbătută de șoseaua națională DN4, care leagă Oltenița de București. Prin comună trece și calea ferată București-Oltenița, pe care este deservită de halta de călători Valea Roșie. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mitreni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,98%), cu o minoritate
Comuna Mitreni, Călărași () [Corola-website/Science/301120_a_302449]
-
o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Măgureni, Polcești, Săndulița, Sărulești-Gară, Sărulești-Sat (reședința), Sătucu și Solacolu. Comuna se află în nord-vestul județului, pe malul stâng al râului Mostiștea. Este traversată de autostrada București-Constanța, care însă nu o deservește prin nicio ieșire, cea mai apropiată fiind la Fundulea. Principala cale rutieră ce traversează comuna este șoseaua județeană DJ303, care o leagă spre nord de Tămădău Mare (unde se termină în DN3) și spre sud de Gurbănești, Valea Argovei, Frăsinet
Comuna Sărulești, Călărași () [Corola-website/Science/301125_a_302454]
-
județeană DJ303, care o leagă spre nord de Tămădău Mare (unde se termină în DN3) și spre sud de Gurbănești, Valea Argovei, Frăsinet și Mânăstirea (unde se termină în DN31). Prin comună trece și calea ferată București-Constanța, pe care este deservită de stația Sărulești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sărulești se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (69,13%), cu o minoritate de romi (25
Comuna Sărulești, Călărași () [Corola-website/Science/301125_a_302454]
-
Călărași, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în centrul județului și este traversată de șoseaua națională DN21, care leagă Călărașiul de Slobozia. Prin comună trece și calea ferată Slobozia-Călărași, pe care este deservită de stația Ștefan Vodă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ștefan Vodă se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,04%), cu o minoritate de
Comuna Ștefan Vodă, Călărași () [Corola-website/Science/301127_a_302456]
-
Gălbinași, Vasilați și Budești (unde se termină în DN4). Lângă Cucuieți, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ401C, care duce spre est și apoi sud la Sohatu și Budești. Prin comună trece și calea ferată București-Oltenița, pe care este deservită de halta de călători Plătărești și stația Cucuieți Sudiți. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Plătărești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,61%), cu
Comuna Plătărești, Călărași () [Corola-website/Science/301122_a_302451]
-
Se află la 35 km est de București și 70 km nord vest de Călărași, în nordul Câmpiei Mostiștei în bazinul râului Mostiștea. Comuna se află în nord-vestul județului, pe malurile Mostiștei. Autostrada București-Constanța trece prin comună, dar nu o deservește prin nicio ieșire, cea mai apropiată fiind la Fundulea. Comuna este în schimb traversată de șoseaua națională DN3, care leagă Călărașiul de București. Din această șosea, la Călăreți se ramifică șoseaua județeană DJ303, care duce spre sud la Sărulești, Gurbănești
Comuna Tămădău Mare, Călărași () [Corola-website/Science/301128_a_302457]
-
Gurbănești, Valea Argovei, Frăsinet și Mânăstirea (unde se termină în DN31). Tot din DN3, la Tămădău Mare se ramifică șoseaua județeană DJ402, caer duce spre nord la Fundulea și Belciugatele. Prin comună trece și calea ferată București-Constanța, pe care este deservită de punctul de oprire Mostiștea. Zona geografică în care se află este nord-estul Câmpiei Române, într-un areal de crovuri din Câmpia Mostiștei (Bărăganul Sudic). Vatra satelor comunei are o suprafață de 298 hectare, iar suprafața totală a comunei este
Comuna Tămădău Mare, Călărași () [Corola-website/Science/301128_a_302457]
-
și spre nord de Dragoș Vodă (unde se intersectează cu DN3A) și mai departe în județul Ialomița de Albești, Andrășești (unde se intersectează cu DN2A), Gheorghe Doja și Reviga. Din acest drum, lângă Floroaica se ramifică șoseaua județeană DJ307A, care deservește satul Vâlcelele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vâlcelele se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,56%). Pentru 3,38% din populație, apartenența etnică
Comuna Vâlcelele, Călărași () [Corola-website/Science/301132_a_302461]
-
municipiul Târgoviște și 39 km de municipiul Câmpulung-Muscel. Teritoriul comunei este străbătut de apele pârâului Valea Largă. Comuna are o suprafață de 35,2 km², fiind formată din satele: Pucheni, reședință a comunei, Brădățel, Meișoare, Valea Largă, Vârfureni (Neculăești). Este deservită de șoseaua județeană DJ724, care o leagă de DN72 la Capu Coastei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pucheni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Pucheni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301186_a_302515]
-
Vulcana) este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Nicolaești, Vulcana de Sus și Vulcana-Băi (reședința). Comuna se află în partea central-nordică a județului, în valea râului Vulcana, la vest de Pucioasa și de valea Ialomiței. Este deservită de șoseaua județeană DJ712B, care leagă valea Ialomiței și DN71 (la Doicești) de valea Dâmboviței și DN72A la Izvoarele. Comuna este înconjurată de dealurile care au înălțimi de 500-600 metri, ce coboară din Munții Bucegi, având ca principală înălțime zonală
Comuna Vulcana-Băi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301199_a_302528]