9,399 matches
-
heraldica în formă de „Y” simbolizează cele trei inițiative ce au condus la înființarea Universității. Acestea sunt, în ordine cronologică, Colegiul de la Trei Ierarhi întemeiat de Vasile Vodă Lupu, Academia Mihăileană fondată de Mihail Vodă Sturdza și Universitatea întemeiata de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Elementul central îl constituie Biblia, ce reprezintă emblemă clasică a școlii de învătământ superior. Un alt simbol îl constituie prezenta celor trei stele strălucitoare, ce semnifică cele trei facultăți integrante la înființarea Universității (Filosofie, Drept și Științe
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
un fel sau altul au slujit și onorat învățământul universitar ieșean, dar care au apărut pe medalii după publicarea cărții citate sau despre care am aflat mai tarziu, Precizam că am optat pentru ordonarea medalioanelor biografico-medalistice pe domenii de activitate, DOMNITORI MIHAIL GRIGORE STURDZA Este un lucru știut că de numele și personalitatea domnitorului MIHAIL GRIGORE STURDZA se leaga și înființarea celei dintâi instituții de învățământ superior din Iași, Academia Mihăileană. Descendent dintr-o veche familie boiereasca, Mihail Grigore Sturdza ocupă
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
au apărut pe medalii după publicarea cărții citate sau despre care am aflat mai tarziu, Precizam că am optat pentru ordonarea medalioanelor biografico-medalistice pe domenii de activitate, DOMNITORI MIHAIL GRIGORE STURDZA Este un lucru știut că de numele și personalitatea domnitorului MIHAIL GRIGORE STURDZA se leaga și înființarea celei dintâi instituții de învățământ superior din Iași, Academia Mihăileană. Descendent dintr-o veche familie boiereasca, Mihail Grigore Sturdza ocupă tronul Moldovei timp de cincisprezece ani (1834-1849). De numele său se leaga importante
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
mânăstirești, înființarea instituției pompierilor militari și a Academiei Mihăilene), dar și înăbușirea unor mișcări progresiste culminând cu revoluția de la 1848 din Moldova{\cîte 67} Istoriografia românească dedicată orașului Iași consultată de autorul acestor rânduri{\cîte 68} consemnează că al doilea domnitor pământean de dupa 1821 a încurajat realizarea unor lucrări edilitare precum: pavarea străzilor, aducțiune de apă, iluminarea orașului cu ulei vegetal în locul lumânărilor de seu, întreținerea și repararea podurilor de pe Bahlui și Nicolina ș.a. Unele edificii și instituții au fost sau
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
bătute în anii 1840 și 1842, care marchează începutul obiceiului realizării în străinătate a unor medalii ce reflectă realități românești. Redam prezentarea medaliei din 1840 după primul catalog medalistic din 1906{\cîte 69}: ,,1840 Medalia Principelui Mihail Sturdza: Avers: Capul domnitorului cu barbă în profil întors spre dreapta. Dedesubt * 1840 * pe deasupra capului inscripțiunea circulară: MICHAEL STURDZA PRINCEPS MOLDAVIAE (fig. 66av). Revers: Pe steaguri aranjate decorativ și armure de război, marca princiială cu coroană. Inscripțiunea circulară: FONDATOR UTILIUM PATRIE INTITUTORUM * IASSIS *. Tradus
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și 52 mm. Se poate aprecia că ne găsim în fața unor realizări medalistice care lasă o impresie plăcută contemplatorului prin finețea execuției detaliilor la reprezentările de pe revers și mai ales prin intenția gravorului, reușită de altfel, de a da chipului domnitorului o alura statuara, de efigie română imperiala. Cum spuneam mai sus, în timpul domniei lui Mihail Grigore Sturza debutează și activitatea medalistica modernă din Moldova. Activitatea medalistica românească va urma de acum două direcții. Prima este cea autohtonă, care presupune realizarea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
atelierele unor bijutieri români, modeste la început, mai valoroase spre sfârșitul secolului al XIX-lea și datorită înființării, în 1870, a Monetăriei Naționale. A doua direcție este cea străină, care presupune realizarea medaliilor (în special cele legate de Unire și domnitorul Cuza) în ateliere din Franța, de către sculptori francezi, apoi de către artiști gravori germani în ateliere din țara lor{\cîte 72}, pentru ca, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, realizarea medalistica străină să se diversifice, cunoscând și alte influențe (austriacă, elvețiană). După cum
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
I. Cuza. A doua categorie cuprinde medaliile aniversative și comemorative. Aici am inclus medaliile semicentenarului și centenarului Unirii, precum și pe acelea care cinstesc în posteritate memoria lui Cuza. Discuția o vom încheia cu o privire sintetică asupra imaginii medalistice a domnitorului Unirii. În Catalogul medaliilor moldo-române cunoscute de la 1600 până la 1906, este prezentată o singură medalie a Unirii Principatelor cu efigia lui Cuza (probabil argint, 51mm și plumb, 35mm), după cum urmează: „Avers: Bustul Domitorului Cuza în uniformă acoperită pe jumătate de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
comun cu cea descrisă mai sus. Efigia, reprezentările și legendele definesc o altă realizare ce se încadrează tematic în grupă medaliilor care reflectă Actul Unirii și personalitatea lui Cuza. O vom prezența în rândurile care urmează. Pe avers este chipul domnitorului cu mustață și favoriți bogați, cu mantie îmblănita pe umărul drept, având în stânga inscripția arcuita: UNIREA DA POTERE, iar circular, pe o bandă mărginita de cercuri liniare, inscripția: ALESANDRU IONU I DOMNITORIULU ROMÂNIEI și două ramuri de lauri dispuse simetric
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
are și meritul de a fi consemnat în metal acest act de importanță vitală pentru tânărul stat român, la mai puțin de trei luni de la 24 ianuarie 1859. Aversul medaliei prezintă, într-un cerc perlat gravat pe marginea medaliei, bustul domnitorului orientat puțin spre dreapta, în uniformă militară și o mantie îmblănita. Chipul domnitorului este încadrat de favoriți și mustață, iar părul este pieptănat peste cap. Deasupra bustului este dispusă semicircular inscripția ALEKSANDRU IOAN I (fig. 70av). Reversul, încadrat și acesta
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
vitală pentru tânărul stat român, la mai puțin de trei luni de la 24 ianuarie 1859. Aversul medaliei prezintă, într-un cerc perlat gravat pe marginea medaliei, bustul domnitorului orientat puțin spre dreapta, în uniformă militară și o mantie îmblănita. Chipul domnitorului este încadrat de favoriți și mustață, iar părul este pieptănat peste cap. Deasupra bustului este dispusă semicircular inscripția ALEKSANDRU IOAN I (fig. 70av). Reversul, încadrat și acesta de cerc perlat, cuprinde o inscripție cu alfabet de tranziție: ÎNTÂLNIREA OȘTENILOR MOLDO-ROMANI
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
lui Vasile Sturza și Anastasie Panu, realizată în atelierele Farachon din Paris, în același an, grafiază inițială prenumelui lui Sturza cu „B”, ceea ce ar putea însemna inițială pentru Basil, dar tot atât de bine caracterul slavon pentru „V”, inițială lui Vasile. - prezentarea domnitorului în uniformă de colonel se impunea, se preta cu atât mai mult cu cât era vorba de o medalie ce se referă la armată, cadru ofițeresc al căreia fusese și Cuza. - fiind vorba de 14 aprilie 1859, remarcam că în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
mult cu cât era vorba de o medalie ce se referă la armată, cadru ofițeresc al căreia fusese și Cuza. - fiind vorba de 14 aprilie 1859, remarcam că în memoria contemporanilor continuă să fie chipul colonelului Cuza și nu al domnitorului, care se va impune - cel puțin în medalistica - începând cu anul 1864. - în legătură cu ,,catalogul din 1906”, apreciam că nu este o realizare românească, alcătuit pe baza studiului temeinic și sistematic al unei colecții de medalii românești, ci este, cum se
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
promisiunea că va reveni. Nu știm dacă a mai revenit. Știm însă cu certitudine că medalia Liszt nu este inventată, ci este o realizare de epocă{\cîte 80}. Vom mai observa că a doua medalie a Unirii etalează calitatea de domnitor a lui Cuza (DOMNITORULU ROMÂNIEI), iar medalia fuzionării armatelor la Socola sugerează implicit calitatea acestuia de comandant al oștirii române. Grijă domnitorului pentru înzestrarea armatei cu tehnică de luptă este probata, cum spuneam mai sus, de medalia Arsenalului armatei (51
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
o realizare de epocă{\cîte 80}. Vom mai observa că a doua medalie a Unirii etalează calitatea de domnitor a lui Cuza (DOMNITORULU ROMÂNIEI), iar medalia fuzionării armatelor la Socola sugerează implicit calitatea acestuia de comandant al oștirii române. Grijă domnitorului pentru înzestrarea armatei cu tehnică de luptă este probata, cum spuneam mai sus, de medalia Arsenalului armatei (51 mm, arama, aurite, argintate, aluminiu). Medalia are gravata pe revers clădirea acestei întreprinderi de tehnica militară, sub care este plasată stema statului
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
medalii (argint și bronz), realizate după machete relativ asemănătoare{\cîte 82}. Aversul medaliilor respective prezintă bustul lui Cuza în profil spre stânga, în uniformă, cu fruntea înaltă, având părul ondulat pieptănat cu cărare în stânga și purtând mustață și barbișon. Bustul domnitorului este încadrat de inscripția circulară ALECSANDRU IONA I PRINCIPELE ROMÂNII și anul respectiv (fig. 72 av). Reversul cuprinde un motiv ornamental și o inscripție circulară care sugerează domeniul expoziției și locul de organizare (JASSI - la cele care ne interesează), continuată
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
asupra preocupărilor lui Cuza de a stimula dezvoltarea agriculturii, horticulturii, apiculturii și a industriei și în această parte de țară. Ele au în același timp și meritul de a impune în portretistica medalistica românească a marilor personalități bustul clasic al domnitorului în profil spre dreapta. O a doua categorie de medalii care reflectă personalitatea domnitorului Al. I. Cuza sunt cele realizate cu ocaziile semicentenarului și centenarului Unirii Principatelor. În anul semicentenarului,1909, sunt realizate trei piese medalistice (două medalii și o
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și în această parte de țară. Ele au în același timp și meritul de a impune în portretistica medalistica românească a marilor personalități bustul clasic al domnitorului în profil spre dreapta. O a doua categorie de medalii care reflectă personalitatea domnitorului Al. I. Cuza sunt cele realizate cu ocaziile semicentenarului și centenarului Unirii Principatelor. În anul semicentenarului,1909, sunt realizate trei piese medalistice (două medalii și o placheta). O primă medalie este rod al unei inițiative ieșene și a fost comandata
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
actul adunării elective din București - care, în memorabilă zi de 24 ianuarie 1859, a hotărât alegerea lui Al.I.Cuza și că domn al Munteniei. Remarcam că pe o altă opera medalistica apărută cu această ocazie (placheta Szirmai din 1909), domnitorul Cuza nici macar nu este pomenit, în timp ce efigia regelui Carol I apare atât pe avers, cât și pe revers. Medalia Centenarului Unirii, realizată din bronz în 1959, prin grijă Societății Numismatice Române (gravor Ștefan Grudinschi), are pe avers bustul domnitorului Cuza
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
1909), domnitorul Cuza nici macar nu este pomenit, în timp ce efigia regelui Carol I apare atât pe avers, cât și pe revers. Medalia Centenarului Unirii, realizată din bronz în 1959, prin grijă Societății Numismatice Române (gravor Ștefan Grudinschi), are pe avers bustul domnitorului Cuza, în profil spre stânga, încadrat de inscripția semicirculara ALEXANDRU IOAN CUZA. Pe revers este un medalion cu emblemă Societății Numismatice Române (Minerva, în profil spre stânga, cu platoșa și coif, susținând o facla), sub care este amplasată inscripția pe
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
profil spre stânga, cu platoșa și coif, susținând o facla), sub care este amplasată inscripția pe patru rânduri: 1859-24 IANUARIE-1959 / CENTENARUL UNIRII / ȘOC. NUMISMATICA ROMÎNĂ / RECUNOȘTINȚĂ, iar sub această, un motiv ornamental alcătuit din frunze de laur. În anul când domnitorul s-a stins din viață, 1873, debutează categoria medaliilor dedicate memoriei acestuia. Atunci, soția celui dispărut, Doamna Elenă, dispune baterea unor medalii cu toarta, de mărimea unei monede mijlocii, confecționate din aur, argint și arama (fig 75av și 75rv). Un
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
din aur, argint și arama (fig 75av și 75rv). Un an mai tarziu, tot din inițiativa Elenei Cuza sunt realizate medalii cu aceleași modeste dimensiuni (fig 76av și 76rv). Cele două tipuri de medalii au aversul identic - portretul clasic al domnitorului în profil spre stânga, încadrat de inscripția semicirculara ALECSANDRU ION DOMN ROMÂNILOR. Pe revers, în ghirlanda de lauri, inscripțiile: CUSA-VODĂ / 1859-1866 / 1873 și respectiv, CUSA VODĂ / SPRE POMENIREA / 1874. Aceste medalii - de familie - au fost distribuite persoanelor care au luat
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
atât la Iași, cât și la București - au prilejuit și ele baterea unor medalioane cu toarta (în 1903, si respectiv, 1914) din bronz aurit, cu diametrul de 20 mm. Medaliile, destinate celor ce susțineau aceste inițiative, prezintă pe avers bustul domnitorului orientat spre stânga, iar pe revers legendă (circular): ONOREA SPRIJINITORILOR RIDICAREI MONUMENTULUI (în mijloc) MARELUI / DOMN / ALEXANDRU ION I / CUZA / 1903, la cea din Iași și un text aproape identic la cea din București (fig. 77av și 77rv). Între medaliile
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
iar pe revers legendă (circular): ONOREA SPRIJINITORILOR RIDICAREI MONUMENTULUI (în mijloc) MARELUI / DOMN / ALEXANDRU ION I / CUZA / 1903, la cea din Iași și un text aproape identic la cea din București (fig. 77av și 77rv). Între medaliile care cinstesc memoria domnitorului Cuza, un loc aparte îl ocupă medalia Saraga, realizată în anul 1906. Pe avers, bustul lui Cuza în profil spre stânga este încadrat de inscripția circulară ALECSANDRU IOAN I CUZA-VODĂ 1820-1873 (fig. 78av). Reversul poartă inscripția pe douăsprezece rânduri, încadrată
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
avers, bustul lui Cuza în profil spre stânga este încadrat de inscripția circulară ALECSANDRU IOAN I CUZA-VODĂ 1820-1873 (fig. 78av). Reversul poartă inscripția pe douăsprezece rânduri, încadrată într-un cerc perlat (fig. 78rv): 1866-11 FEBRUARIE-1906 / 40 DE ANI / DE LA ABDICAREA DOMNITORULUI / ÎN FAVOAREA UNEI DINAȘTII STREINE, SUB A SA MĂREAȚĂ DOMNIE / S-AU SĂVÂRȘIT / UNIREA PRINCIPATELOR 1859/ SECULARIZAREA AVERILOR MÂNĂSTIREȘTI 1863/ ÎMPROPRIETĂRIREA / ȚĂRÂNILOR / 1864. Medalia apare cu atat mai interesantă cu cât este primul document în metal care-i glorifica faptele, realizat
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]