12,502 matches
-
lirica pe care a scris-o Victor Teleucă: "E limba mea, pe care mama/ mi-a pus-o-n suflet pentru drum/ și-așa-i de nouă și bogată/ că n-o știu bine nici acum". Sunt versuri care prezintă drama românilor dintre Prut și Nistru, dramă care se produce de peste 200 de ani și care încă mai continuă. Victor Teleucă este relansat, ca scriitor, de criticul și istoricul literar Theodor Codreanu și așezat în bibliotecă, acolo unde își are locul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Victor Teleucă: "E limba mea, pe care mama/ mi-a pus-o-n suflet pentru drum/ și-așa-i de nouă și bogată/ că n-o știu bine nici acum". Sunt versuri care prezintă drama românilor dintre Prut și Nistru, dramă care se produce de peste 200 de ani și care încă mai continuă. Victor Teleucă este relansat, ca scriitor, de criticul și istoricul literar Theodor Codreanu și așezat în bibliotecă, acolo unde își are locul, adică în raftul din față. "Convorbiri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
doua parte, unele, poate consternante pentru lectorul veacului XXI. Care află că, în acele momente de răscruce, poetul a fost necruțător și cu cvasi-tutorele său, Maiorescu, pe care-l așază alături de "patrioții" venali și corupți dispuși să afle și-n drama războiului de la 1877 prilejuri de ilicită îmbogățire. Șovinismul rusesc este ilustrat de nume ilustre (Pușkin, Dostoievski ș.a.), până tocmai la Putin. Interesante și utile sunt revelațiile (unele, preluate de la Larry Watts) privind opiniile lui Engels despre români. Ale lui Marx
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pentru templul" lui Th. Codreanu 163 Constantin TRANDAFIR Fragmente pentru minte, inimă și literatură 165 Ion Gheorghe PRICOP " Fragmentele lui Lamparia", de Theodor Codreanu 168 Mara Magda MAFTEI Aforisme 171 Ionel NECULA O carte de debut... amânat 173 BASARABIA SAU DRAMA SFÂȘIERII, CHIȘINĂU, EDITURA FLUX, 2003. PREFAȚĂ DE MIHAI CIMPOI: UN CRITIC AL ÎNTREG SPAȚIULUI CULTURAL ROMÂNESC; GALAȚI, EDITURA SCORPION, 2003, EDIȚIA A DOUA [REVĂZUTĂ ȘI ADĂUGITĂ]; GALAȚI, EDITURA "PAX AURA MUNDI", 2004, EDIȚIA A TREIA [REVĂZUTĂ ȘI ADĂUGITĂ]Mihai CIMPOI
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
EDITURA SCORPION, 2003, EDIȚIA A DOUA [REVĂZUTĂ ȘI ADĂUGITĂ]; GALAȚI, EDITURA "PAX AURA MUNDI", 2004, EDIȚIA A TREIA [REVĂZUTĂ ȘI ADĂUGITĂ]Mihai CIMPOI Un critic al întreg spațiului cultural românesc 175 N. GEORGESCU Înțelepciunea marginii 176 Mircea DINUTZ "Basarabia sau drama sfâșierii" 180 Mara Magda MAFTEI Literatură-document de cea mai bună calitate 181 Nicolae RUSU Sindromul conștiinței sfâșiate 184 CARAGIALE ABISAL, TIMIȘOARA, EDITURA AUGUSTA, 2003; EDITURA MUZEULUI NAȚIONAL AL LITERATURII ROMÂNE, EDIȚIE REVĂZUTĂ ȘI ADĂUGITĂ, BUCUREȘTI, 2014 Constantin TRANDAFIR Triumviratul: Eminescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
II-A REVĂZUTĂ ȘI ADĂUGITĂ: EDITURA SCARA, BUCUREȘTI, 2013 Petru URSACHE "Paideuma" 313 George MIHALCEA "A doua schimbare la față" Theodor Codreanu 317 Ion MURGEANU O profeție transmodernă: A fi român azi sau a nu fi? 320 Adrian Dinu RACHIERU Drama insignifiației 323 Adrian JICU Theodor Codreanu și "a doua schimbare la față" a României 325 Gh. NAZARE "A doua schimbare la față", de Theodor Codreanu 327 ISTORIA "CANONICĂ" A LITERATURII ROMÂNE, I AȘI, PRINCEPS EDIT, 2009, COLECȚIA "ESEU" Nicolae RUSU
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mîine seară! departe și aproape în anul 1978, adresa lui undeva pe aici, întîmplarea iluminării și-a suportat-o un Buddha, bătrîna a trăit întîmpinat, blîndă la zîmbet, ie, tradiționalii sîni căzuți, în vorbă cu una mai tînără, nume de drame asumate cu copiii pe la București, la care ducem gențile, urcată de la haltă și coborîtă să iau acceleratul de la stația orașului Roman, trece, să-l admonestez cu mîna ridicată, hodoroaga mea, își mai aprinde, ca bărbat, țigară! cuminți peste cuminți toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
o ficțiune marfa în valoarea de circulație volum auto, Roman metalurgie, potopul rezidențial, înclinată la drum floarea soarelui "Rompetrol", roșie, capul în voal de var al Violetei Agarici 1886-1979, bust în nișă, ieșire pe la "Grădina lui Ion", căpușa gării, suprapersonajele drame la nivel local, Săcueni-Roman a doua oară îți fac semn cu lanterna, mînă, nu e nimeni! multă rutină la deschiderea înțelegerii, blestemul semnului în grotescul oamenilor-semne din preparatul organic, stația Galbeni cînd a ieșit ea la peron, cu pantofii lustruiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
niciodată, ce se petrece s-ar fi petrecut oricum, țeasta i-a intrat pe mînecă, doarme cu haina în cap, mielul s-a scos printre toarte legate, mai departe nu evadezi, alb și slăbit, sugi la șurub sub tăblia scaunului, dramă de Protecția Animalelor, altceva n-am mai găsit! se îndoaie din genunchi și împinge cu botul, animalele mai inteligente decît oamenii, diferența în inteligența lor. Ora 5,20, în personalul Mărășești Miercurea Ciuc, în gara Adjud, mesajul vine prin codificare hipercodificare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
amestec cu pinii plantați, reflex normal pe șofer să deschidă radioul, postul accesibil, reflexul reglat și mai accesibil, INTERVENȚIE ÎN TEXT Ce rămîne gînd tulbure pentru poetica textului. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT cît pămînt, Doamne! Ion al lui Rebreanu în drama contemplativă Moromete, Tîrgu Trotuș locuitul în imobile depășit moral, mai depășite locuințele om, biserica burtă de mamă cu acoperișul deasupra, bătea clopotul de liturghie, șoferul făcîndu-și primul cruce, ceață mai groasă Tîrgu Ocna pe cîțiva pași în aburul șoselei. Ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
acestuia, ci de prevalența intereselor și pasiunilor personale manifestată în afacerile publice. Principala atenție a opiniei publice avea să fie curînd îndreptată nu spre chestiunile sociale și economice imediate, ci spre aceste conflicte. Scena politică grecească deținea toate elementele marii drame în care premierul, fiul lui, regele și arhiepiscopul Makarios și-au asumat rolurile principale. În timpul campaniilor electorale, Papandreou și candidații Uniunii de Centru îl atacaseră puternic pe Karamanlis în problema Ciprului și în legătură cu incapacitatea lui evidentă de a susține în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Peter Mijušković. Ann Arbor: Michigan Slavic Publications, 1973. Dimaras C. Th. A History of Modern Greek Literature. Traducere de Mary P. Gianos. Albany: State University of New York Press, 1972. Mann, Stuart E. Albanian Literature: An Outline of Prose, Poetry and Drama. London: Quaritch, 1955. Moser, Charles A. A History of Bulgarian Literature, 865-1944. The Hague: Mouton, 1972. Munteano, Basil. Modern Romanian Literature. Bucharest: Editura Cuvântul, 1943. Balcanii: zonă de interes pentru istoric Postfață Literatura de specialitate cuprinde zona sub denumiri multiple
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
deasupra ideilor timpului său. Filosofia sa constituie o încercare de lămurire și o critică rațională a ideilor primite care, asemeni moralei umaniste și individualiste, nu putea să nu intre în conflict cu tendințele dominante ale epocii. Aceasta este cauza, alături de drama personală pe care i-a adus-o iubirea pentru frumoasa Héloїse, virulentelor atacuri și persecuțiilor la care 1-au supus adversarii săi. În 1121, Conciliul de la Soissons a ordonat ca Introducere în teologie, lucrarea sa, ce conținea un număr de
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
faci greșeli vitale ( alegerea soțului nepotrivit, abandonarea studiilor, a da naștere unui copil când tu de fapt încă mai porți “papuci de copil”, etc. ), poți cade în penibil pentru cei din jur, iar viața pentru tine poate deveni o adevărată dramă. Toate dorim să fim fericite, însă din păcate doar o mică parte dintre noi reușesc. Celelalte dau un alt sens fericirii, sau îi lasă pe alții să o facă, iar aceștia o fac în detrimentul lor. Putem spune că, viața pe
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
tine. De orgoliu nu mai vorbim, acesta este doar o adiere a “văntului” năprasnic ce îți răscolește sufletul. Mai rămâne să leșini de “durere” sufletească și poți spune că a-i bătut filmul. Oscarul pentru “Cel mai bun film de dramă” este al tău și nu te bucuri, deoarece în acest film este multă, multă suferință... pe care nu a-i inventat-o, ci chiar o simți în toată “splendoarea” ei. Vezi filme dramatice, începi să plângi, însă fii conștientă de
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
regelui Darius împotriva sciților desfășurată pe teritoriul Daciei). Sub vraja naționalismului etnic, împletit cu o filosofie a xenofobiei - concepții care au dobândit un impuls ideologic în ultima parte a secolului al XIX-lea -, trecutul românesc a fost reorganizat ca o dramă istorică în patru acte, începând cu Epoca formării naționalității române, trecând prin epoca Slavismului și mai apoi a Grecismului, sfârșind, în cele din urmă, în Epoca Românismului (deschisă de revoluția de eliberare națională din 1821). Putem conclude că odată cu articularea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
masiv inițiat în urma actului politic, de unificare culturală și instituțională a României. Privită din acest unghi neconvențional, unirea celor trei provincii românești (Basarabia, Bucovina și Transilvania) cu Vechiul Regat din 1918 poate fi văzută ca "o ridicare a cortinei în drama României Mari, al cărei conflict s-a învârtit în jurul integrării sociale, politice și culturale a țării mărite" (Livezeanu, 1998, p. 347). Departe de a fi încununarea unui destin istoric sau preludiul politic al unei epoci de fericire colectivă, "Unirea din
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
țării mărite" (Livezeanu, 1998, p. 347). Departe de a fi încununarea unui destin istoric sau preludiul politic al unei epoci de fericire colectivă, "Unirea din 1918 a însemnat apariția unui stat profund scindat" (Livezeanu, 1998, p. 345). Motivul central al dramei României Mari rezidă în "ofensiva culturală" declanșată de statul expandat pentru a îmblânzi diferențele culturale, nivela variațiile instituționale și omogeniza diversitatea educațională. Pe fondul mai amplu al acestui "Kulturkampf național" lansat de către autoritățile statale, vom urmări în cele ce urmează
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
României Mari rezidă în "ofensiva culturală" declanșată de statul expandat pentru a îmblânzi diferențele culturale, nivela variațiile instituționale și omogeniza diversitatea educațională. Pe fondul mai amplu al acestui "Kulturkampf național" lansat de către autoritățile statale, vom urmări în cele ce urmează drama unificării sistemului educațional. Pilonii fundaționali ai educației publice românești au fost așezați, în principatele danubiene, abia în epoca regulamentară. Legea instrucției publice din 1864, foarte avansată la acea vreme în raport cu legislațiile europene ale timpului, a instituit obligativitatea și gratuitatea învățământului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
provocărilor istoriei exprimată printr-un recurent "boicot al istoriei" (p. 230). Cele două axe orizontice spațio-temporale constitutive matricei stilistice românești fuzionează în metafizica blagiană a românismului pentru a rezulta ceea ce poate fi numit cronotopul matricial în coordonatele căreia se desfășoară drama istorică românească. Dacia Traiană este orizontul spațial în cadrul căruia s-a precipitat țâșnirea în "istorie" a românismului. Tragedia originară a destinului românismului în istorie a constat însă în năvălirea valurilor de popoare migratoare, care au anihilat angajarea proto-românilor în istorie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de prielnic pentru desfășurarea pe plan major a matricei stilistice românești nu se va mai da niciodată românismului. Pentru această matcă bătea atunci un ceas unic, care nu se mai repetă: niciodată! Acest "niciodată" e de fapt semnificația ultimă a dramei ce s-a petrecut atunci" (p. 234). Cu toate că pierderea acestei ocazii a activat instinctul românesc de boicot al istoriei, după acest moment duhul românismului nu s-a mai putut retracta gasteropodic în cochilia sa. Românismul a fost aspirat în istorie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
interbelice au reușit să găsească calea de mijloc între cele două. Istoria critică, în mare măsură debarasată de încărcătura manifest naționalistă, este reflectată și în periodizarea operată de N.A. Constantinescu (1928) în Istoria Românilor. Trecutul românesc este prezentat ca o dramă în patru acte: • Partea I - din cele mai vechi timpuri până la 600 d. Chr.; • Partea II (600-1504), interval temporal bi-epocal, întrucât cuprinde: a) Epoca de întemeiere a neamului Românesc (600-1300) și b) Epoca de neatârnare (1300-1500); Partea III (1504-1821) găzduiește
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
neamului Românesc (600-1300) și b) Epoca de neatârnare (1300-1500); Partea III (1504-1821) găzduiește o succesiune de alte patru epoci: a) Stabilirea suzeranității turcești; b) Epoca lui Mihai; c) Epoca lui Brâncoveanu; d) Epoca Fanarioților; • Partea IV (1821-1921), ultimul act al dramei istorice românești, se sfârșește cu a) Epoca Redeșteptării (1821-1859), conceptualizată ca preludiu pentru b) Epoca Unirii (1859-1919). Surprinzătoare este absența pragului 1600, anul unificării celor trei principate românești de către Mihai Viteazul, din structura temporală a trecutului românesc. Momentul 1600, vertebra
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Fatalismul geografic și blestemul Carpaților (ca element despărțitor al unității destinate a românilor) sunt motivele invocate pentru justificarea întârzierii cu care românii s-au înscris în istorie. Depășind obstacolele pe care natura le-a rezervat ca decor ambiental pentru desfășurarea dramei naționale românești, românii au reușit să învingă natura, realizând Marea Unire. Voința de unire a românilor a răzbit împotriva fatalismului geografic, transformând Carpații din zid natural ce separa leagănul românității - Transilvania - de spațiul danubian al aceleiași românități în șira spinării
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
forța dominantă a hibridului doctrinar dintre naționalism și comunism, până și inexorabila luptă de clasă - forța motrice a istoriei - este finalmente compromisă. Dacă în manualul lui Roller, dacii și romanii erau repartizați în rolurile de exploatați și exploatatori ai perenei drame istorice a luptei de clasă, manualele din epoca național-comunismului mușamalizează relațiile antagoniste dintre cele două popoare hărăzite istoric a alcătui poporul român. Excluderea slavică din etnogenia românească conduce la reinstaurarea paradigmei xenopoliene a daco-romanismului. După "maximalismul slav" concretizat în prima
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]