13,290 matches
-
nefiind capabili să diferențieze între „ce ar trebui să facă” și „ce vor să facă”; în fine, conduc la decizii distructive. Tocmai de aceea, diverși autori vorbesc despre rolul funcțional al emoțiilor și mai ales despre folosirea strategică a potențialului emoțional în negocieri. Cei patru factori prezentați mai sus - relațiile sociale, egocentrismul, iluziile motivate și emoțiile - își accentuează efectele de un tip sau altul de îndată ce acționează corelat. Iluziile pozitive, dacă sunt acompaniate de egocentrism, cauzează creșterea costului conflictului prin inhibarea câștigurilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
paradigmă este cea a naturii reacțiilor produse de stres. În această privință există un acord cvasigeneralizat între autori, cei mai mulți dintre ei clasificând reacțiile generate de stres în trei mari categorii: fiziologice (simptome cardiovasculare, biochimice, gastrointestinale); psihologice (anxietate, plictiseală, depersonalizare, epuizare emoțională, iritabilitate, confuzie mentală, dispoziție depresivă, stimă de sine scăzută); comportamentale (performanțe scăzute, demisii de la locul de muncă, absenteism - la nivel de organizație; abuzul de substanțe și alcool, fumatul, comportamente autodestructive - la nivel individual) (vezi Johns, 1998, pp. 441-448; Kahn, Byosiere
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Hall (1988). În locul unui model biaxial, avem de-a face cu unul triaxial. „Suportul social” este variabila care presupune amortizarea epuizării psihologice, creșterea încrederii între conducători și subordonați, între colegi etc. El depinde mult de gradul de integrare socială și emoțională a angajaților. Cele mai nefavorabile efecte apar chiar din combinarea cererilor crescute la nivel scăzut al deciziei și al raportului social. Interesantă este și o altă concluzie a cercetătorilor: acțiunea separată a celor trei variabile conduce la efecte mai mari
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și recompensă, ca sursă fie pentru apariția stării de bine, satisfacție, de eustres, fie pentru instalarea stărilor de disconfort, distres. De exemplu, un efort mare depus în activitatea de muncă în combinație cu o recompensă scăzută cauzează stresul (ca stare emoțională de disconfort), acccentuează și accelerează înclinația spre riscuri cardiovasculare. Noul model se înscrie în problematica justiției organizaționale, abordată și dezvoltată mai recent în psihologia organizațional-managerială. Diferitele tipuri de injustiție organizațională (distributivă, procedurală, interacțională) sunt tot atâtea surse ale stresului organizațional
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
anxietate, agresivitate, apatie, plictiseală, depresie, oboseală, frustrare, iritabilitate, scăderea stimei de sine, nervozitate, sentimente de inferioritate); cognitive (incapacitatea de a lua decizii pertinente, scăderea capacității de concentrare a atenției, hipersensibilitate la critică, blocaje mentale); comportamentale (predispoziții la accidente, toxicomanie, izbucniri emoționale, bulimie, abuz de alcool sau tutun, râs nervos, plâns zgomotos); psihoorganizaționale (absenteism, scăderea productivității, alienarea la relațiile cu ceilalți membri ai organizației, reducerea implicării, insatisfacții în muncă, scăderea încrederii și loialității în/față de organizație). În legătură cu aceste efecte trebuie făcute câteva
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de plasare (servicii în afara organizației) INTERFAȚA INDIVID/ ORGANIZAȚIE Scop: creșterea calificării, îmbunătățirea abilităților de organizare. • managementul timpului (învățarea folosirii eficiente a timpului) • training de abilități interpersonale • promovarea unei imagini realiste a slujbei • echilibrarea slujbei cu viața privată Scop: asigurarea suportului emoțional și instrumental • grupurile de suport formate din egali • coaching • programe de consultații • planificarea carierei • învățarea strategiilor de coping Scop: vindecarea tulburărilor. • consiliere psihologică • psihoterapie Scop: ghidare individuală și asistență. • întoarcerea planificată la vechea slujbă INDIVID Auto-monito-rizare Scop: dezvoltarea personală a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
activitate erau total epuizați, extenuați, lipsiți de entuziasm, se plângeau de oboseală, de dureri de cap, de tulburări gastrointestinale, de insomnii etc. În plan simptomatologic, tinerii se caracterizau prin iritație, incapacitate de a face față tensiunilor sau noilor situații, epuizare emoțională și mentală, pierdere de energie, atitudini negative, detașare față de muncă, izolare, evitarea contactelor sociale. Toate aceste simptome au fost considerate ca fiind caracteristice fenomenului numit prin termenul burnout. Freudenberger a apreciat că fenomenul respectiv este specific anumitor profesiuni, și anume
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și conduce în final la diminuarea implicării și îndeplinirii muncii (Freudenberger, Richelson, 1980, p. 13). # Maslach, venind dintr-o altă zonă, și anume din cea a psihologiei sociale, și fiind implicată în studiul strategiilor de coping în stările de activare emoțională (strategiile de neliniște/grijă distantă sau cele de obiectivitate ca mecanism de apărare) aduce o nouă perspectivă de interpretare a burnout-ului. Efectuând cercetări ample asupra medicilor, infirmierelor, psihiatrilor, ea a constat că experiențele emoționale ale acestora erau de cele mai multe ori
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de coping în stările de activare emoțională (strategiile de neliniște/grijă distantă sau cele de obiectivitate ca mecanism de apărare) aduce o nouă perspectivă de interpretare a burnout-ului. Efectuând cercetări ample asupra medicilor, infirmierelor, psihiatrilor, ea a constat că experiențele emoționale ale acestora erau de cele mai multe ori stresante, fapt care se asocia cu apariția unor tulburări somatice (ulcere, dureri de cap), psihocomportamentale (recurgerea la tranchilizante, droguri, consum de alcool, suicid) și chiar sociale (conflicte conjugale sau interpersonale la locul de muncă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
implicării în muncă; duritatea colegilor, muncii și instituțiilor; răspunsul la stresul cronic în dorința de a reuși; sindromul atitudinilor de distanțiere față de client și de sine. Ei au conchis că definițiile anilor ’70 prezintă burnout-ul ca # un răspuns la stresul emoțional cronic cu trei dimensiuni: 1) epuizarea emoțională și fizică; 2) diminuarea productivității; 3) supradepersonalizare (Perlman, Hartman, 1982, p. 293). # Atitudinele practicienilor și cercetătorilor față de burnout au fost total diferite: primii erau interesați de găsirea unor modalități de intervenție pentru a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
instituțiilor; răspunsul la stresul cronic în dorința de a reuși; sindromul atitudinilor de distanțiere față de client și de sine. Ei au conchis că definițiile anilor ’70 prezintă burnout-ul ca # un răspuns la stresul emoțional cronic cu trei dimensiuni: 1) epuizarea emoțională și fizică; 2) diminuarea productivității; 3) supradepersonalizare (Perlman, Hartman, 1982, p. 293). # Atitudinele practicienilor și cercetătorilor față de burnout au fost total diferite: primii erau interesați de găsirea unor modalități de intervenție pentru a evita situația de a se confrunta ei
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conceptuale și mai ales contribuții remarcabile din punct de vedere metodologic. Un aport deosebit la conceptualizarea și operaționalizarea constructului de burnout l-au adus Marlach și Jackson (1981). Cele două autoare propun următoarele definiții ale burnout-ului: # un sindrom de epuizare emoțională, de depersonalizare și de reducere a realizării profesionale apărut la indivizii implicați profesional alături de alții” (Maslach, Jackson, 1981, p. 1). # Epuizarea emoțională presupune vidarea emoțională a persoanei, pierderea energiei și a motivației, apariția frământării și tensiunilor, perceperea muncii ca pe
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
au adus Marlach și Jackson (1981). Cele două autoare propun următoarele definiții ale burnout-ului: # un sindrom de epuizare emoțională, de depersonalizare și de reducere a realizării profesionale apărut la indivizii implicați profesional alături de alții” (Maslach, Jackson, 1981, p. 1). # Epuizarea emoțională presupune vidarea emoțională a persoanei, pierderea energiei și a motivației, apariția frământării și tensiunilor, perceperea muncii ca pe o corvoadă. Depersonalizarea se asociază cu apariția atitudinilor impersonale, de detașare față de cei avuți în grijă, de respingere sau de stigmatizare a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și Jackson (1981). Cele două autoare propun următoarele definiții ale burnout-ului: # un sindrom de epuizare emoțională, de depersonalizare și de reducere a realizării profesionale apărut la indivizii implicați profesional alături de alții” (Maslach, Jackson, 1981, p. 1). # Epuizarea emoțională presupune vidarea emoțională a persoanei, pierderea energiei și a motivației, apariția frământării și tensiunilor, perceperea muncii ca pe o corvoadă. Depersonalizarea se asociază cu apariția atitudinilor impersonale, de detașare față de cei avuți în grijă, de respingere sau de stigmatizare a acestora - toate fiind
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și a metodei self-report-ului la conceperea, validarea și aplicarea unui instrument standardizat de măsurare a burnout-ului. Este vorba despre Maslach Burnout Inventory (MBI), devenit între timp unul dintre instrumentele cele mai răspândite și mai frecvent utilizate în diagnoza burnout-ului. Epuizarea emoțională este dimensiunea motivațională a instrumentului, depersonalizarea - dimensiunea interpersonală, iar reducerea realizării profesionale - dimensiunea de autoevaluare. Perioada anilor ’90 se caracterizează prin continuarea și adâncirea restructurărilor de ordin conceptual și metodologic, ambele fiind generate de extensia fenomenului de burnout. Dacă în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
profesiunilor relaționale de asistență și ajutor, de data aceasta el apare ca fiind întâlnit în orice tip de activitate. # Burnout-ul este prezent în toate ocupațiile în care indivizii sunt angajați în munca lor. Lucrătorii psihologic angajați își epuizează resursele cognitive, emoționale și fizice” (Leiter, Schaufeli, 1996, p. 240). # O aceeași idee a fost împărtășită și de Maslach însăși, care susținea că burnout-ul poate fi experimentat nu doar de persoanele care practică munci relaționale, ci și de cele cu activități non-relaționale (Maslach
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
schimb, atitudinile față de munca/ activitatea profesională în sine, a fost înlocuită cu o dimensiune mai generală denumită cinism care înglobează în sine depersonalizarea. De asemenea, dimensiunea reducerii/pierderii realizării profesionale a fost redenumită eficacitate profesională. Cât privește prima dimensiune, epuizarea emoțională, aceasta a fost păstrată ca atare, însă itemii din instrumentul de măsurare au fost în parte modificați. Așa încât, în momentul de față dispunem de o definiție și o măsurare specifice profesiunilor de relaționare și ajutor și o definiție și măsurare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
burnout dintr-o perspectivă mai largă, sintetic-integrativă capabilă să ofere o viziune comprehensivă asupra fenomenului. # Burnout-ul este [...Ț o reacție afectivă la stresul permanent al cărui nod central este diminuarea gradată, cu timpul, a resurselor energetice individuale, incluzând expresia epuizării emoționale, a oboselii fizice și a plictiselii/descurajării cognitive (Shirom, 2003, p. 248). # Trecerea de la tendința inventarială la tendința cercetării tehnice a burnout-ului; dacă până acum cercetătorii erau preocupați de a inventaria sursele burnout-ului, simptomele și efectele lui, modalitățile de prevenire
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Dacă lucrurile s-ar fi oprit, ar fi fost foarte bine. Din păcate, mulți autori au suprimat particula „cronică” din definiția burnout-ului, arătând că acesta este pur și simplu o stare de oboseală. Pentru Cherniss (1980), burnout este un răspuns emoțional caracterizat prin oboseală, surmenaj, istovire, apărând ca urmare a dezechilibrului dintre cerințele postului și resursele disponibile ale subiectului. Cu timpul, noțiunea de oboseală devine un fel de gen proxim pentru burnout. Ca urmare, cercetătorii încearcă să identifice și natura oboselii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
disponibile ale subiectului. Cu timpul, noțiunea de oboseală devine un fel de gen proxim pentru burnout. Ca urmare, cercetătorii încearcă să identifice și natura oboselii specifice burnout-ului. Pentru Pines, Aronson și Kafry (1981), burnout este „o stare de oboseală fizică, emoțională și intelectuală”, în timp ce pentru Shirom (1989) el este doar o „oboseală fizică”. Faptul că oboseala se asociază cu burnout-ul este de domeniul evidenței. Problema este de a ști dacă oboseala este intrinsecă burnout-ului. În literatura de specialitate se conturează din ce în ce mai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
întrebat în continuare cercetătorii, burnout-ul este un proces al cărui punct culminant îl reprezintă simptomatologia depresivă? Ca de fiecare dată, opiniile au fost diferite. Unele cercetări au arătat că variația comună între burnout și depresie este de 26% pentru epuizarea emoțională, de 13% pentru depersonalizare și de 9% pentru nerealizarea profesională (Schaufeli, Enzmann, 1998). Alte cercetări (Truchot, 2004) au descoperit că atunci când două serii de măsurători ale burnout-ului și depresiei sunt administrate pe același eșantion, unii factori specifici emerg pentru itemii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
metaforic, Freudenberger și Richelson (1980) numeau burnout-ul „boala luptătorului”. Definiția dată de Maslach și Jackson (1981) este în măsură să elimine orice confuzie între cele două fenomene. Chiar dacă în burnout observăm o serie de simptome astenice, cum ar fi epuizarea emoțională, oboseala, tendințele depresive, ele sunt, în esență, mai curând cognitive sau comportamentale decât fizice. Manifestările simptomatice asociate burnout-ului sunt observate la persoanele „normal echilibrate”, nesuspecte de tulburări psihice și fără antecedente psihiatrice sau psihopatologice (Maslach, Schaufeli, 1993). Ele sunt „indici
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
anumit punct de vedere personalitățile accentuate reprezintă un fel de „miniaturi” ale unor posibile perturbări de natură patologică. Prin analogie, am putea considera că și burnout-ul conține în el „fragilități”, dintre care cele trei descrise de Maslach și Jackson (epuizarea emoțională, depersonalizarea, nerealizarea personală) sunt probabil cele mai importante, ce ar constitui termenul cel mai propice al apariției unor tulburări patologice reale. O asemenea alunecare a normalului spre patologic ar fi favorizată de adâncirea dezechilibrului dintre solicitările mediului de muncă și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
incidența unei anumite categorii de strategii de coping? - se întreabă autorii de data aceasta). În acest context, cercetările au arătat că în burnout, strategiile de coping centrate pe probleme sunt preferabile celor centrate pe evitare, primele conducând la scăderea epuizării emoționale, pe când celelalte, la adâncirea acesteia. De asemenea, s-a demonstrat că strategiile de coping proactive folosite în burnout sunt mai eficiente decât cele reactive (Greenglass, 2001). Cele trei puncte de vedere nu sunt exclusive. Dacă ar fi le apreciem din
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dezinteres, detașare, neimplicare etc. 2. Burnout-ul nu apare în orice moment al gestiunii resurselor sau din orice mod de gestiune a acestora, ci rezultă dintr-un # proces de uzură și drenare a energiei... sau din combinarea oboselii psihice, a istoriei emoționale și cognitive, care se dezvoltă gradual în timp” (Hobfoll, Sbhirom, 1993, p. 50); # în studiile avansate, el se asociază cu apariția sentimentelor de neajutorare, a lipsei de speranță și a depresiei. 3. Nu este absolut obligatoriu ca evenimentele stresante/traumatice
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]