12,214 matches
-
stil de înfățișare și comportare, indus oamenilor prin forța persuasiunii reclamei și receptat prin disponibilitățile oamenilor (parcă nelimitate) de imitație". Recent, antropologul Alexandru Bălășescu (2007/2008, 36) formula o definiție a modei plecând de la analiza conceptului de "bioputere" lansat de filosoful Michel Foucault: moda constituie o "biotehnologie care modelează corpuri recognoscibile și subiecte recunoscute"; aceasta "este o anatomo-politică a corpului" și o "biotehnologie a spațiului social", structura de gen social, clasă socială și rasă putând fi citită în haine, în semnătura
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de atacul împotriva unei culturi. * După succesul pe care globalizarea l-a înregistrat împotriva statelor, atenția se îndreaptă acum spre comunități. Asistăm tot la o viziune politică de tip metafizic. * Ar trebui să fim mai rezervați în spargerea iluziilor existenței; filosofii comit mult prea ușor acest păcat în goana după o altă fantasmă: sensul existenței personale. La rândul ei psihologia face și ea țăndări iluziile noastre, fără însă a avea curajul de a ne propune altceva în loc. Salvarea ne vine de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
citi un jurnal e ca și cum te-ai muta pentru o vreme cu autorul lui, în existența sa. În funcție de ceea ce reții drept esențial te poți situa în existența sa cotidiană sau în reflexia pe care existența o lasă în mintea sa. * Filosoful are funcția socială de a verifica sensurile cotidiene în care ne lăsăm captată existența printr-o interogare asiduă asupra validității și oportunității lor. Lipsit de utilitate practică într-o ordine a absolutismului consumului și producției, el își păstrează valoarea în
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
și oportunității lor. Lipsit de utilitate practică într-o ordine a absolutismului consumului și producției, el își păstrează valoarea în ordinea umanului, peste care se suprapun (și pe baza căreia se organizează) toate sistemele sociale. Dată fiind menirea sa, un filosof va fi critic chiar și în Rai. Semn că multe din problemele pe care le dezbate cu sârg sunt născute din felul său de-a vedea, devenit mod de-a fi. * Ambivalența implică relativismul. Însă relativismul nu presupune ambivalența, ci
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
maxim de dezvoltare economică vom ajunge să plătim bani grei pentru ceea ce cu ani în urmă puteam obține pe gratis (apa e un bun exemplu; urmează aerul). * La modul ideal structurile argumentative ale societății sunt organizate ierarhic, având în vârf filosofii; filosofului toate cele petrecute sub el îi par comicării, desfășurate în cadrul tragi-comediei ce se conturează pe fondul posibililor existenței omului. Cochetăria unor din noi cu diferite forme acerbe de critică socială și anarhism dispare foarte repede dacă suntem puși într-
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
de dezvoltare economică vom ajunge să plătim bani grei pentru ceea ce cu ani în urmă puteam obține pe gratis (apa e un bun exemplu; urmează aerul). * La modul ideal structurile argumentative ale societății sunt organizate ierarhic, având în vârf filosofii; filosofului toate cele petrecute sub el îi par comicării, desfășurate în cadrul tragi-comediei ce se conturează pe fondul posibililor existenței omului. Cochetăria unor din noi cu diferite forme acerbe de critică socială și anarhism dispare foarte repede dacă suntem puși într-un
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
a motivelor pentru care omul are nevoie de ceilalți, dar și a raportului între identitatea personală și viețuirea comunitară. Încercările de reformă radicală a socialului, ce a caracterizat deopotrivă comunismul și nazismul, nu mărturisesc altceva decât influența pe care anumite filosofii au avut-o în întemeierea doctrinelor acestora. De la hegelianism la antropologia evoluționistă, aceste curente doctrinare au creat iluzia putinței înțelegerii individului într-o anumită paradigmă, o formulă ce se baza pe asumpția că în mod esențial omul nu are o
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
la tradiție. Bizantinii, principalii moștenitori ai valorilor civilizației clasice grecești, au înțeles importanța contextului cultural creat de această civilizație și mai ales a posibilităților unei limbi ce a fost adânc prefăcută atunci când a devenit unealta de exprimare a gândului marilor filosofi, de la Heraclit la Aristotel. Cu rare excepții, niciodată nu a trecut prin mintea unui bizantin că a fi creștin echivalează cu o ruptură culturală totală, cu instituirea unui model cultural radical înnoit care să nu aibă a face cu ceea ce
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
în care, potrivit unei opinii comune, se putea filosofa corect. Revelator în aceste sens este faptul că textele care îl condamnau pe prea îndrăznețul gânditor bizantin conțin precizarea că trebuie făcută o deosebire între cei ce primesc „părerile nebunești” ale filosofilor și cei ce urmează „studii elinești” numai pentru învățătura lor (anatema a VII-a a Sinodikonului). Secolul XIII a reprezentat o altă perioadă de avânt cultural, culminând în veacul următor cu un rafinament de neegalat al celor din urmă oameni
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
pornit pe terenul stilisticii, evoluând apoi în spațiul filosofiei, argumentele concentrându-se în discutarea valorii și meritelor filosofiei lui Aristotel comparativ cu cea a lui Platon. Au existat însă și personalități de o altă factură, precum cea a lui Iosif Filosoful, care punea preț pe valoarea formației clasice, însă afirma că era fericit ori de câte ori putea să se dedice contemplației. Din această atitudine spirituală se ivește proiectul unei enciclopedii care urmărea, în intenția lui Iosif, să coreleze diversele domenii ale culturii clasice
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
acesta conflictul se încheie. Runciman consideră că dificultățile de înțelegere a experienței hesychaste de către Gregoras ar veni dintr-o insuficientă cunoaștere a scrierilor patristice, însă poate că mai mult a contat formarea sa orientată preponderent către clasicismul grec. De aceea, filosoful bizantin avea proprietatea terme¬nilor mai ales în descrierea conceptuală așa cum este profilată de raționalismul grec, și mai puțin în maniera simbolică a Părinților deșertului. În cele din urmă, umanismul bizantin se dovedește a fi o mișcare culturală ce își
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
este aici un dispreț față de gândul anticilor, ci doar credința că fiecare a avut o scânteiere, o inspirație divină, dar numai în parte, și niciunul dintre antici nu a avut întreaga revelație. De aceea bizantinul citea în mod selectiv pe filosoful grec. Iar această selecție ținea de cele mai multe ori de accentele pe care cititorul dorea să le descopere în text. Respectul pentru clasicismul grec era oricum enorm, fapt dovedit de adoptarea atât a terminologiei filosofice grecești, cât și a stilului pe
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
formați la școala filosofiei eleniste, a fost că terminologia impusă de Platon și Aristotel reprezintă o bună șansă de a se exprima într-un mod cât mai adecvat posibil inefabilul Revelației creștine. Ceea ce a interesat nu a fost conținutul acestor filosofii antice, cât efortul pe care marii gânditori ai antichității grecești l-au făcut în redefinirea termenilor cu scopul de a împlini cât mai precis sarcina exprimării gândirii conceptuale, într-o factură sau alta. Acest efort de a exprima altceva decât
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
greacă, a depășit granițele discursului filosofic căutător de adevăr, deschizându-se către afirmația teologică, în măsura în care s-a ajuns la formularea ideii că trebuie cu necesitate să existe doar un singur Zeu. Este motivul pentru care apologeți precum Iustin Martirul și Filosoful au afirmat că Logosul nu a fost cunoscut oamenilor doar prin Întrupare, ci și pe cale naturală, mai precis prin modalitatea în care s-a conturat raționalitatea filosofiei grecești. Nevoia de precizare a înțelesului dogmei, ca expresie a inefabilului Realității de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
făcut-o împotriva raționalității sub care funcționa orizontul cultural în care activau. Originalitatea cu orice preț se dovedea un fapt extrem de primejdios și în plus lipsit de sens, așa că această obsesie a vremurilor moderne este practic inexistentă în filosofia bizantină. Filosoful bizantin nu scria sub conștiința că oferă o înțelegere superioară care depășește tot cea ce s-a produs în gândirea de până la el, și nici nu avea pretenția de a schimba mai mult sau mai puțin spectaculos cadrele demersului filosofic
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
întâmplat în Bizanț în privința rolului filosofiei. Filosofia înțeleasă ca o cale, trebuia căutată încercând cu orice preț să calci pe urmele maestrului, și nu încercând experimente îndoielnice pe cont propriu. De aceea și în Bizanț, cel ce vroia să fie filosof trebuia să înceapă mai ales prin reluarea traseelor mentale ale înaintașilor. A practica înseamnă a porni pe calea pe care au fost cei dinainte deși, în mod paradoxal, este cu neputință să repeți experiența făcută de altcineva. Un exeget conștient
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
o asemenea înțelegere și în vremurile moderne, la românul Nae Ionescu. Acesta a fost în mod repetat criticat ca fiind neoriginal în gândire sau chiar plagiator. Însă forța expresiei sale filosofice stă dincolo de criteriul originalității în speculație, căci așa cum însuși filosoful român afirma, nu se mai poate astăzi face filozofie, ci doar filosofare. Asumarea filosofării ca experiență personală este trădată și de stilul pe care majoritatea intelectualilor bizantini îl folosesc în expresia textuală, mai cu seamă odată cu Renașterea secolelor IX-X. Lectorul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
modalitatea personală a autorului de experiere a temelor și ideilor la care au meditat cei dinaintea sa. 4. Platonism și aristotelianism S-a scris mult despre o permanență a filosofiei bizantine: evoluția sa în cadrele platonismului și aristote- lianismului. Două filosofii care jucau un rol cheie în elenismul târziu și care au fost în aceeași măsură mediul în care a fost conturată expresia teoretică a spiritualității creș-tine. Alternanța între preferința pentru Platon și cea pentru Aristotel, ori încercarea de conciliere a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
preferința pentru Platon și cea pentru Aristotel, ori încercarea de conciliere a celor două orientări reprezintă fundalul temeiului intelectual bizantin. Mai puțin inteligibil pentru interpretul modern este însă nu doar constanta reluare a manierei de expresie a celor doi mari filosofi și a tradițiilor din antichitatea târzie care s-au revendicat mai cu seamă de la Platon, cât faptul că, aparent atât în secolul V dar și în secolul XIV, găsim aceeași dilemă între opțiunea pentru Aristotel și cea pentru Platon. Această
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și numai două posibilități. Cititorul de astăzi își poate pune îndreptățit întrebarea de ce nu s-a putut ieși din acest cerc obsesiv al imitării uneia sau alteia din cele două soluții discursive, că doar la urma urmei este vorba de filosofi creștini care puteau foarte bine să găsească și alte posibilități de a-și exprima gândirea. Mai era necesar oare recursul la maniera de discurs a filo sofiei lui Platon pentru un gânditor al veacului al XIV- lea, într-un Bizanț
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
întrebarea dacă nu cumva în spatele acestei permanențe în mentalitatea filosofică a Răsăritului nu poate fi regăsită totuși schimbarea sau evoluția. Desigur că, luând în considerare cele spus până acum, noutatea și schimbarea nu puteau avea o valoare în sine pentru filosoful bizantin. Rezerva față de schimbare era mai degrabă marca acestei filosofii. Și totuși compararea textelor de filosofie produse în diferite epoci ale culturii bizantine dovedește prezența unor schimbări, a unor noi atitudini față de rosturile filosofiei. Mai greu de înțeles este justificarea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
gândirea răsăriteană pot eșua cu ușurință dacă nu se ține seama de specificul sub care dualitatea întunericlumină a fost înțeleasă în acest spațiu. Riscul stă în faptul că simbolismul luminii poate fi întâlnit în multe arii spirituale și în multe filosofii, practic peste tot acolo unde este necesară conturarea unui limbaj care să fie propriu expe¬rienței mistice. Aparent aceste coduri funcționează asemă¬nător, și este în consecință permisă o atitudine comparativă în interpretare, rezultând putința descrierii unei atitudini arhetipale ce
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
bizantin, vom cerceta câteva din sursele actuale cele mai autorizate care să ne furnizeze reperele în care poate fi înțeles conceptul de ideologie. Enciclopedia Britannica, ediția 2000, precizează că termenul este pentru prima oară folosit în timpul Revoluției franceze de un filosof, Destutt de Tracy, ca pe o denumire a ceea ce numea „ știință a ideilor” adoptată după doctrinele lui Locke și Condillac, și pentru care întreaga cunoaștere este o cunoaștere a ideilor. Atunci când își propune o definire, articolul din Britannica indică ideologia
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cultural bizantin, însă va fi constant reluat atunci când era repusă în chestiune situația omului față de sine, față de lume și față de Dumnezeu. Maxim Mărturisitorul, care a fost nu numai un trăitor al tainei creștine, dar și unul din cei mai mari filosofi al erei bizantine, a dat probabil una din cele mai complexe interpretări temei „tunicii de piele”. Mai mult ori mai puțin explicitat, simbolismul hainelor de piele poate fi descoperit la foarte mulți autori bizantini, dar probabil că cea mai interesantă
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
păstrătoare a celor de după Dumnezeu, care au nevoie numai de mișcarea prin lucrare spre arătarea lor cu voia”. Interesant este felul în care Maxim descrie ceea ce s-a petrecut cu Adam atunci când a consimțit la a mușca din fructul oprit. Filosoful bizantin ne oferă o foarte plastică imagine, atunci când spune că Adam „nerezemându-și ochiul sufletului” în lumina dumnezeiască , ci „pipăind și mângâind ca un orb în întunericul neștiinței cu amândouă mâinile amestecătura materiei, s-a aplecat întreg spre simțire, predându
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]