10,713 matches
-
ie de �nv???m�nt care s?-i permit? s? se r?sp�ndeasc? �n Fran?a � toate acestea fiind la fel de adev?rate ?i �n cazul altor ??ri. Singură publică?ie care s-a deschis preocup?rilor sociologice era una filosofic?. Este vorba de Revue philosophique, fondat? de c?tre Th�odule Ribot �n 1876. �n acest caz �ns? trebuie s? avem �n vedere dependen?a sociologilor de filosofi, �n sensul c? ei trebuiau s? accepte supunerea fă?? de criteriile de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Or, �profesorii� beneficiaz? de o mai mare vizibilitate social? dec�ț �cercet?torii�: ei public? mai multe lucr?ri, dar fac mai pu?ine cercet?ri originale, deci apar mai cur�nd că lucr?ri de vulgarizare cu b?taie filosofic? ?i cu accent pe foloasele sociale ale sociologiei (Heilbron, �n [40]). Slabă implantare universitar? nu este singura vinovat? de criză de recrutare care ?ine ?i de faptul c? personalit??ile susceptibile s? formeze discipoli au o slab? putere de iradiere
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
unic? ?i netransmisibil? deoarece este legat? de un popor ?i de o epoc? [?i care nu poate fi deci studiat? dec�ț �n ea �ns??i, deoarece scap? evolu?ionismului istoric (1927-1935]. �n opozi?ie cu acest demers esen?ialmente filosofic, Thurnwald dezvolt? tradi?ia comparatist? inaugurat? de c?tre M. Weber, exploat�nd largă să cultur? etnologic? (1932-1935). Dar, �n acest domeniu, lucr?rile cele mai semnificative s�nt cele ale unor cercet?tori care nu vor da �ntreaga lor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de delincven?? f?r? precedent, care se dezvolt? ?i pe care criza din 1929 le va �nt?ri. Deziluziile provocate de spectacolul marelui r?zboi �n Europa, instaurarea comunismului, apoi dezorganizarea ?i �anomia� din societatea american? contribuie la ruinarea creditului filosofic ?i ?tiin?ific al evolu?ionismului preferat de sociologii primei perioade. Comportamentele umane nu erau deloc at�ț de ra?ionale precum fuseser? g�ndite, iar �progresul moral� al societ??îi p?rea s? releve din ce �n ce mai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ionalitatea �psihanalitic?� pe cea a culturalismului de la Columbia � tot a?a cum, măi ț�rziu, modelul organicist va orienta func?ionalismul, iar teoria jocurilor interac?ionismul [55]. Este manifest?, �n fapt, dorin?a sociologiei de a o rupe cu trecutul filosofic pur speculativ al disciplinei. Sociologii europeni de la sf�r?ițul secolului al XIX-lea s�nt par?ial ignoră?i. S�nt preferă?i Le Play ?i Tarde, lui Comte ?i Durkheim, este preferat Simmel lui Marx ?i lui Weber
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
respins de un mediu nepreg?țiț s?-l �reciteasc?� nici pe Durkheim. Doar opera lui Merton (tradus? de c?tre Henri Mendras �n 1953) devine o referin?? cu at�ț mai apreciat? cu c�ț ea nu e deloc marcat? filosofic. Pasiunea pentru cercetarea empiric? face ca fenomenele sociale cele mai diverse s? fac? obiectul unor investiga?îi sociografice de calitate: monografiile locale (Bettelheim ?i Frere, 1950; Bernot ?i Blancart, 1953; Lefebvre, 1954; Isambert � Jamati, 1955; Rambaud ?i Vincienne, 1964; Morin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
torilor care �i vor acorda mai mult? reveren?? dec�ț credit (Gurvitch, 1958-1960). Dac?, dup? lucr?rile lui Claude L�vi-Strauss asupra rudeniei (1949), etnologia ?i antropologia vor avea propria lor paradigm?, �n mediul sociologic propriu-zis, �structuralismul� suscit? o dezbatere filosofic? mai mult zadarnic? �n loc s? anime practici ?tiin?ifice efective. �ns?, f?r? �ndoial?, c? putem vedea aici semnele unei discipline �n??rcate de la teorie ?i �n c?utarea unor noi cadre intelectuale. De fapt, va trebui s? a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
efective. �ns?, f?r? �ndoial?, c? putem vedea aici semnele unei discipline �n??rcate de la teorie ?i �n c?utarea unor noi cadre intelectuale. De fapt, va trebui s? a?tept?m sf�r?ițul anilor ?aizeci pentru că acest curent filosofic fecund, �n sincretism cu marxismul, s? fecundeze g�ndirea sociologic? (cf. cap. III). Totu?i, s? nu r?m�nem cu ideea c? reflexia ?i dezbaterea teoretic? s�nt absențe: stau m?rturie conflictul ce opune pe Aron lui Gurvitch
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
se situeaz? obligatoriu �n raport cu el. c? principalul adversar, marxismul (c?ruia nu-i lipsesc deloc reflexele teleologice) a ales s? se abstrag? dintr-o disciplin? c?reia nu-i recuno?tea legitimitatea, la fel ca ?i altor sisteme filosofice contemporane. S? ne imagin?m c? la ora reconstruc?iei ?i a dezvolt?rîi, cunoa?terea socialului reclamă, f?r? �ndoial?, mai mult? analiz? empiric? dec�ț specula?ie sintetic?. Cu alte cuvinte, sociologia �?i datoreaz? succesul incontestabil, chiar dac
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
și banii sunt totul, și sentimentele sunt totul... Paul Ricoeur chiar o spune, dar face un pas mai departe, găsind liantul dintre aceste diferite manifestări ale geniului uman iscoditor: „Cred că există un domeniu unde se întretaie astăzi toate cercetările filosofice, cel al limbajului. Acolo se intersectează investigațiile lui Wittgenstein, filosofia lingvistică a englezilor, fenomenologia creată de Husserl, cercetările lui Heidegger, lucrările școlii bultmanniene și ale celorlalte școli de exegeză neotestamentară, lucrările de istorie comparată a religiilor și de antropologie referitoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
primele referiri asupra învățământului activ mai evoluat, în cadrul căruia cel care învață este pus să gândească, aparțin lui Socrate (469-399 î. Hr.). Fiind un eminent orator și un desăvârșit moralist, Socrate n-a reușit să-și publice gândurile într-o lucrare filosofică în timpul vieții, ideile sale despre cunoaștere și adevăr, despre virtute și conduită morală ne-au parvenit prin intermediul discipolilor săi, în speță prin scrierile lui Platon și Alcibiade, primul dintre aceștia extaziat de arta maieutică și oratorică a maestrului: ,,parcă asculta
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
continuat demersurile despre educație ale maestrului său, fiind fondatorul unei instituții de învățământ superioare, Akademia, creată în anul 388 î. Hr., școală de înaltă cultură ce funcționa pe lângă gimnaziul închinat zeului Akademos. În cadrul acestei instituții școlare, care s-a dovedit primordial filosofică, Platon a fost preocupat de educarea și instruirea practică a tinerilor, aspecte tratate pe larg în lucrările sale, Republica și Legile. Scopul suprem al întregii sale cugetări filosofico-pedagogice consta în promovarea unor valori focalizatoare, precum binele, frumosul și justul. Mai
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
enciclopedică a antichității grecești, s-a remarcat de la început în domeniul educației și formării tinerilor. Una dintre lucrările sale de tinerețe, intitulată Despre educație, anunța profilul pedagogic al preocupărilor sale de mai târziu, fiind și fondatorul unei instituții de învățământ filosofic, Lyceu, denumire rămasă până astăzi pentru instituțiile școlare medii. În uzul contemporanilor săi, proaspăta instituție de învățământ era cunoscută sub denumirea de școală peripotetică, deoarece profesorii și ucenicii lor obișnuiau să converseze tematicile propuse dezbaterii plimbându-se pe o alee
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
științele naturii, cele din urmă găsind un teren fertil în statele Orientului. Vechile instituții de învățământ (Akademia lui Platon și Lyceul lui Aristotel) au continuat să formeze tineri în această perioadă. Dintre gânditorii eleniști care au inclus în operele lor filosofice numeroase idei pedagogice, cel mai de seamă pare a fi fost Epicur (341-270 î. Hr.). Concepția sa filosofică îl îndeamnă să caute izvorul fericirii în plăcere și binefacerile acesteia. Nu orice plăcere era apreciată de Epicur, ci doar aceea care izvora
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
lui Platon și Lyceul lui Aristotel) au continuat să formeze tineri în această perioadă. Dintre gânditorii eleniști care au inclus în operele lor filosofice numeroase idei pedagogice, cel mai de seamă pare a fi fost Epicur (341-270 î. Hr.). Concepția sa filosofică îl îndeamnă să caute izvorul fericirii în plăcere și binefacerile acesteia. Nu orice plăcere era apreciată de Epicur, ci doar aceea care izvora din cunoaștere, din munca hotărâtă de înlăturare a ignoranței. Din cauza neștiinței și prejudecăților, oamenii cred în mituri
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în primii ani va studia cititul, scrierea și principalele reguli gramaticale, ca fundament pentru o vorbire corectă și logică. Parcurgerea eficientă și responsabilă a acestei etape îl face pe copil pregătit pentru a putea să treacă la lectura principalelor opere filosofice, cele care vor canaliza dezvoltarea intelectuală a viitorului orator. În formarea carierei de orator, se va asigura un echilibru atent între aspectul informativ și cel formativ al procesului de instruire. Quintilianus era extrem de preocupat și de deontologia profesiei de educator
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
sistematice. Prin contribuția ,,părinților Bisericii” (patres eclesiae, de aici și denumirea de patristică, sintagmă atribuită epocii fondatorilor dogmaticii creștine), credința creștină se răspândește cu repeziciune în întreaga lume greco-romană, cu care stabilește un gen de compromis de ordin religios și filosofic. Între acești ,,părinți” misionari ai Bisericii s-au remarcat Vasile cel Mare (330-379), Pseudo-Dionisie Areopagitul (aprox. secolul al V-lea), Ioan Damaschinul, Grigore cel Mare etc., toți aceștia încercând în lucrările lor să promoveze argumente teologice în favoarea credinței creștine, dar
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
părinți” misionari ai Bisericii s-au remarcat Vasile cel Mare (330-379), Pseudo-Dionisie Areopagitul (aprox. secolul al V-lea), Ioan Damaschinul, Grigore cel Mare etc., toți aceștia încercând în lucrările lor să promoveze argumente teologice în favoarea credinței creștine, dar împotriva gândirii filosofice grecești, cea care cu secole în urmă promovase spiritul laic în cercetarea naturii și a omului. Totodată, în unele din aceste opere erau exprimate și o serie de idei cu caracter pedagogic, relatate fără îndoială în spiritul dogmaticii creștine. Gândirea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
fundamentelor scolasticii. Ideile sale despre atotputernicia rațiunii omenești și despre posibilitatea transformării raționale a vieții umane au constituit, ca și ideile lui Bacon despre forța experimentului și valoarea observației, unul dintre izvoarele gândirii iluministe, poate din acest motiv lucrările sale filosofice au fost puse la index de papalitate. Jan Amos Comenius (1592-1670), născut în localitatea Niwnice din Moravia, poate fi considerat un adevărat exemplu de magistru în domeniul activității pedagogice, teoretice și aplicative, promovând un adevărat devotament față de poporul său și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
plecând astfel într-un adevărat exil în Polonia, în orașul Leszno, împreună cu circa 100.000 de familii cehe, unde va organiza viața frăției. Pe lângă activitatea didactică din această localitate va începe să publice și primele sale lucrări cu caracter pedagogic, filosofic și teologic: Ușa de aur deschisă limbilor (redactată în limba cehă și latină, în anul 1631, după care va fi tradusă în 12 limbi europene și patru limbi asiatice), urmează Didactica magna (operă scrisă între 1627- aproximativ 1640 și care
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
natural și din activitatea omului, operă devenită cea mai cunoscută în epocă, fiind o materializare a principiului intuiției în învățământ, motiv pentru care a apărut în numeroase ediții, aproape în toate limbile europene). Pedagogul a fost preocupat și de problematica filosofică, multe dintre lucrările sale purtând și o semnificativă pecete teologică. În volumul Drumul luminii (1641), convingerea autorului era că, la ,,deschiderea minții”, se poate ajunge prin patru modalități: prin lectura cărților universale, prin școli universale, prin colegii universale și prin
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
comerț și colonii la Curtea Imperială, deși activitatea sa principală din acea perioadă rămâne cea publicistică. A avut contribuții diverse, opera sa cuprinzând studii de filozofie, politică, morală și pedagogie. Încercare asupra intelectului omenesc (1690) este cea mai importantă lucrare filosofică, în care autorul investighează problematica originii cunoașterii, precum și raportul dintre formele cunoașterii. În 1693, Locke a publicat Câteva cugetări asupra educației, lucrare ce reprezintă principala sa operă pedagogică, unde se regăsesc tezele sale de bază asupra educației gentlemanului, respectiv acea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
organizare a școlilor pentru săraci, volum ce semnifică un proiect educațional privind organizarea unor școli pentru paria, în care se regăsește planul de învățământ al acestor tipuri de instituții. În totalitate, concepția sa pedagogică pedagogică se bazează pe câteva teorii filosofice. Astfel, teoria empirismului/senzualismului pornea de la considerentul că ,,nimic nu este în intelect, dacă mai întâi n-a fost în simțuri”, de unde rezultă că ideile se formează ca o consecință a impresiilor provocate de acțiunea lucrurilor exterioare asupra organelor noastre
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
concepții rezidă în imensa încredere a filosofului în posibilitățile de cunoaștere ale ființei omenești, de a se perfecționa în registrul intelectual și moral, printr-o eficientă instrucție și educație. Teoria morală de factură empirist-utilitaristă este o consecință a empirismului său filosofic în domeniul cunoașterii. Ca atare, regulile și normele morale își au originea în experiența de viață și în experiența simțurilor omenești. Locke credea, în această ordine de idei, că ar fi necesar să se elaboreze un sistem de norme morale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
viață și în experiența simțurilor omenești. Locke credea, în această ordine de idei, că ar fi necesar să se elaboreze un sistem de norme morale care să se fundamenteze pe ideea de bunătate și cea de dreptate. O altă opțiune filosofică a cărturarului englez a fost teoria liberalismului politic. Drept urmare, acesta susținea teza conform căreia în domeniul politic omul rămâne o ființă rațională și liberă, că el se naște liber și trebuie să-și exercite drepturile lui politice în libertate. Locke
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]