KorAP: Find »[drukola/base=furie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...360 361 362 ...368 >

9,181 matches

Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427

persoană ar putea diminua sau chiar împiedica agresivitatea. Vederea victimei suferinde poate induce o reacție "vicariantă" (retrăirea experienței unui eveniment), o stare emoțională negativă, reducând astfel probabilitatea atacului imediat (Feshbach, 1970). Dar empatia față de victimă se poate uneori transforma în furie empatică față de o a treia persoană atunci când se constată că ea a cauzat suferința. Unele studii demonstrează că empatia corelează negativ cu sentimentul de rușine și pozitiv cu sentimentul de vinovăție. Copii care manifestă atitudini și comportamente agresive (bullying) resimt

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
2000). Copii care resimt empatie și/sau simpatie în timpul interacțiunilor sociale știu să dezvolte strategii comportamentale mai adaptate social, având un parcurs școlar reușit. Aceste rezultate demonstrează o legătură strânsă între manifestarea comportamentului agresiv și emoțiile umane fundamentale (tristețea, bucuria, furia, dezgustul, surpriza), pe de o parte, iar pe de altă parte, emoțiile învățate (gelozia, simpatia, rușinea). Emoția ca factor de integrare și influențare a agresivității Emoția este forma de organizare comportamentală a unui ansamblu de procese senzoriale, neurovegetative, neuromusculare și

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
Berkowitz consideră că un stimul se transformă în semnal agresiv și obține semnificații agresive atunci când este asociat unor agresiuni pozitive, suferinței sau unor evenimente neplăcute la care individul a fost supus anterior. Stimulii asociați în mod regulat factorilor instigatori ai furiei sau agresivității pot dobândi gradual capacitatea de a declanșa acțiuni agresive, mai ales la indivizii prealabil provocați sau frustrați. Astfel stimulii, indivizii (polițiști), caracteristicile lor (uniforme), obiectele (arme) pot toate dobândi valoare de semnal care să declanșeze agresivitatea în anumite

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
de frustrare) individul devine furios încât la cea mai mică ocazie posibilă va agresa pe cineva, autor sau nu al provocării suportate. Imposibilitatea de a ataca pe cineva poate să reprezinte în sine o cauză a frustrării, crescând probabilitatea agresivității. Furia astfel declanșată va provoca individului o stare de pregătire a agresivității (instigarea) care nu se va materializa în act agresiv decât în măsura în care stimulii contextuali asociați violenței vor fi prezenți. Odată angajat într-un comportament agresiv, individul va resimți un fel

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
și cele de după interferează fără încetare pentru a asigura continuitatea relației individului cu mediul său social. În analizele pe care le efectuează, teoreticienii țin cont de nivelurile diferite de funcționare atât pentru declanșatori, cât și pentru regulatorii agresivității. Relația dintre furie și agresivitate ar fi numitorul comun al tuturor tentativelor conceptuale recente. Ele diferă totuși în ceea ce privește luarea în calcul a proceselor automate în explicarea comportamentului agresiv. * Abordarea interacționistă a agresivității Abordarea denumită "interacționistă" a agresivității, inspirată de analiza lui Aristotel asupra

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
ar fi numitorul comun al tuturor tentativelor conceptuale recente. Ele diferă totuși în ceea ce privește luarea în calcul a proceselor automate în explicarea comportamentului agresiv. * Abordarea interacționistă a agresivității Abordarea denumită "interacționistă" a agresivității, inspirată de analiza lui Aristotel asupra legăturii dintre furie și agresivitate, subliniază importanța intenției și motivației în manifestarea agresivității. În această perspectivă, un act intenționat este un act care implică o așteptare în atingerea unui scop valorizant. Valoarea atribuită consecinței finale a acțiunii este considerată motivație. Agresivitatea ar fi

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
un comportament de reciprocitate (retaliation), intensificând astfel conflictul pentru a-și păstra identitatea pozitivă și pentru a împiedica viitoarele atacuri. Alteori indivizii manifestă agresivitate doar pentru a-și arăta puterea (a se vedea Tedeschi și Felson, 1994). Din această perspectivă furia poate legitima manifestările agresive. Averill (Averill, 1993, p. 172) consideră că furia este percepută ca o emoție, prin urmare ca o forță ce nu poate fi controlată. A explica agresivitatea prin furie, ar însemna să pledăm pentru lipsa responsabilității. Alegerea

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
identitatea pozitivă și pentru a împiedica viitoarele atacuri. Alteori indivizii manifestă agresivitate doar pentru a-și arăta puterea (a se vedea Tedeschi și Felson, 1994). Din această perspectivă furia poate legitima manifestările agresive. Averill (Averill, 1993, p. 172) consideră că furia este percepută ca o emoție, prin urmare ca o forță ce nu poate fi controlată. A explica agresivitatea prin furie, ar însemna să pledăm pentru lipsa responsabilității. Alegerea comportamentală a agresorului s-ar efectua conform unei judecăți logice și raționale

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
vedea Tedeschi și Felson, 1994). Din această perspectivă furia poate legitima manifestările agresive. Averill (Averill, 1993, p. 172) consideră că furia este percepută ca o emoție, prin urmare ca o forță ce nu poate fi controlată. A explica agresivitatea prin furie, ar însemna să pledăm pentru lipsa responsabilității. Alegerea comportamentală a agresorului s-ar efectua conform unei judecăți logice și raționale, contextul social determinând, de fapt, ceea ce este rațional sau nu (Mummendey și Otten, 1994; Toch, 1993). În acest context, intențiile

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
un rol preponderent în ceea ce privește controlul agresivității, iar activarea și modul de intervenție a factorilor depind de învățare și de contextul social în care se manifestă. În cadrul sistemului nervos central există puncte nervoase precise care controlează emoțiile fundamentale printre care și furia, presupunându-se totuși o anumită flexibilitatea la nivelul întregului sistem. Relația dinamică dintre diferitele puncte nervoase cât și relația acestor centre cu mediul înconjurător provoacă schimbările specifice de la nivelul sistemului nervos (Bandler și Keay, 1996; Panksepp, 2000; Siegel și Schubert

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
Relația dinamică dintre diferitele puncte nervoase cât și relația acestor centre cu mediul înconjurător provoacă schimbările specifice de la nivelul sistemului nervos (Bandler și Keay, 1996; Panksepp, 2000; Siegel și Schubert, 1995). Panksepp (Panksepp, 2000, p. 147) presupune, de exemplu, că furia poate avea statut de emoție pozitivă atunci când manifestările ei succesive se soldează cu succes, determinând o condiționare "apetitivă" (agreabilă) a sistemului de explorare. Sensibil la recompense, acest sistem va stabili cu furia o relație bazată pe principiul antitezei. Procesele de

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
Panksepp, 2000, p. 147) presupune, de exemplu, că furia poate avea statut de emoție pozitivă atunci când manifestările ei succesive se soldează cu succes, determinând o condiționare "apetitivă" (agreabilă) a sistemului de explorare. Sensibil la recompense, acest sistem va stabili cu furia o relație bazată pe principiul antitezei. Procesele de întărire, activate de fluctuațiile sistemului de explorare și de comportamentele de consum ce-l însoțesc, i-ar atribui furiei un statut de răspuns apetitiv și instrumental. Acest tip de învățare este asigurat

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
agreabilă) a sistemului de explorare. Sensibil la recompense, acest sistem va stabili cu furia o relație bazată pe principiul antitezei. Procesele de întărire, activate de fluctuațiile sistemului de explorare și de comportamentele de consum ce-l însoțesc, i-ar atribui furiei un statut de răspuns apetitiv și instrumental. Acest tip de învățare este asigurat de o condiționare clasică sau operantă și observarea directă sau indirectă. În afară de determinismul biogenetic și neuronal, educația are de asemenea un rol important în controlarea agresivității cu

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
teoriile biologice nu reușesc să trateze problematica influențelor sociale, nici teoriile cognitive nu sunt capabile să explice efectele reacțiilor faciale. Pe deasupra, nici una din aceste teorii nu arată de ce anumite stări emoționale negative, precum tristețea, determină de foarte multe ori apariția furiei (Berkowitz, 1998). În opinia lui Berkowitz, autorul principal al acestui model, stările emoționale sunt rezultatul activării unei rețele asociative compusă din sentimente, reacții fiziologice, reacții motrice, gânduri și amintiri (sindromul furie / agresivitate, Averill, 1982). Pentru că forța asociativă din cadrul rețelei nu

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
negative, precum tristețea, determină de foarte multe ori apariția furiei (Berkowitz, 1998). În opinia lui Berkowitz, autorul principal al acestui model, stările emoționale sunt rezultatul activării unei rețele asociative compusă din sentimente, reacții fiziologice, reacții motrice, gânduri și amintiri (sindromul furie / agresivitate, Averill, 1982). Pentru că forța asociativă din cadrul rețelei nu este uniformă, activarea unei părți a rețelei nu influențează în mod obligatoriu totalitatea sub-sistemelor cu aceeași intensitate. În funcție de importanța puterii de asociație dintre diferitele sub-sisteme, activarea unui singur sub-sistem ar fi

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
singur sub-sistem ar fi suficientă pentru antrenarea elementelor cu care acesta se asociază cel mai mult. Modelul lui Berkowitz diferă de celelalte din două puncte de vedere: (a) presupusa existență a unei legături asociative între stările emoționale negative și sindromul furie / agresivitate și (b) natura evolutivă a activării emoționale și legătura sa cu activitățile cognitive. La fel ca Zajonc (1999), Berkowitz consideră că perceperea situației ca pe o experiență neplăcută ar putea fi rezultatul unei evaluări simple, procesele complicându-se ulterior

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
evaluări simple, procesele complicându-se ulterior. Efectele asociative ale emoției negative. Emoțiile negative generate de un eveniment "ostil" declanșează imediat și simultan (efect asociativ) două șiruri de reacții diferite. Pe de o parte, tendința rudimentară de a te bate, asociată furiei și agresivității; pe de altă parte, tendința de evitare a situației neplăcute legată de frică și de îndepărtare a stimulării ostile. Factorii genetici și situaționali cât și experiențele personale contribuie la departajarea acestor tendințe. Orice emoție negativă care activează cel

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
de altă parte, tendința de evitare a situației neplăcute legată de frică și de îndepărtare a stimulării ostile. Factorii genetici și situaționali cât și experiențele personale contribuie la departajarea acestor tendințe. Orice emoție negativă care activează cel puțin parțial rețeaua furie / agresivitate duce la creșterea în intensitate a senzațiilor negative ce favorizează, în opinia lui Berkovitz, declanșarea furiei, a gândurilor ostile și a predispozițiilor agresive (vezi figura 1, p. 141 ). Formarea experienței emoționale. Nu orice individ care a trăit o experiență

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
ostile. Factorii genetici și situaționali cât și experiențele personale contribuie la departajarea acestor tendințe. Orice emoție negativă care activează cel puțin parțial rețeaua furie / agresivitate duce la creșterea în intensitate a senzațiilor negative ce favorizează, în opinia lui Berkovitz, declanșarea furiei, a gândurilor ostile și a predispozițiilor agresive (vezi figura 1, p. 141 ). Formarea experienței emoționale. Nu orice individ care a trăit o experiență neplăcută își declară furia sau teama. Uneori individul se poate simți anxios, deprimat, contrariat, vinovat ... Berkowitz crede

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
creșterea în intensitate a senzațiilor negative ce favorizează, în opinia lui Berkovitz, declanșarea furiei, a gândurilor ostile și a predispozițiilor agresive (vezi figura 1, p. 141 ). Formarea experienței emoționale. Nu orice individ care a trăit o experiență neplăcută își declară furia sau teama. Uneori individul se poate simți anxios, deprimat, contrariat, vinovat ... Berkowitz crede că aceste senzații sunt rezultatul unei reflecții aprofundate asupra posibilelor consecințe ale evenimentului și, la nivel general, rezultatul formării personale a experienței emoționale. În acord cu Figura

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
o trăiește la un moment dat. Altfel spus, în loc de a încerca identificarea emoției trăite de către individ, ar fi preferabilă identificarea percepției emoționale pe care el și-a construit-o. Senzațiile puternice, de exemplu, contribuie în parte la perceperea stării de furie pentru că ele fac parte din prototipul furiei. Construcția acestei percepții poate fi favorizată de prezența unei ținte specifice care să permită individului orientarea gândurilor sale ostile și identificarea țintei ca fiind responsabilă de starea sa. Calitatea diferențiată a emoției percepute

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
spus, în loc de a încerca identificarea emoției trăite de către individ, ar fi preferabilă identificarea percepției emoționale pe care el și-a construit-o. Senzațiile puternice, de exemplu, contribuie în parte la perceperea stării de furie pentru că ele fac parte din prototipul furiei. Construcția acestei percepții poate fi favorizată de prezența unei ținte specifice care să permită individului orientarea gândurilor sale ostile și identificarea țintei ca fiind responsabilă de starea sa. Calitatea diferențiată a emoției percepute variază în funcție de aceste elaborări cognitive. Odată percepția

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
comportamentului agresiv bazat pe modelul prelucrării informațiilor sociale Modelul explicativ al comportamentului agresiv bazat pe modelul prelucrării informațiilor integrează propunerile modelului cognitiv-asociaționist cu propunerile modelului învățării sociale în ceea ce privește definiția agresivității, diferitele sale forme și relația pe care o stabilește cu furia. Agresivitatea instrumentală și agresivitatea ostilă reprezintă polii opuși ai aceluiași spațiu, influențați de procese cognitive comune (Dodge et al., 1987). Astfel furia se produce atunci când individul se află într-o stare de activare emoțională, fiind activată totodată și reprezentarea mentală

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
cu propunerile modelului învățării sociale în ceea ce privește definiția agresivității, diferitele sale forme și relația pe care o stabilește cu furia. Agresivitatea instrumentală și agresivitatea ostilă reprezintă polii opuși ai aceluiași spațiu, influențați de procese cognitive comune (Dodge et al., 1987). Astfel furia se produce atunci când individul se află într-o stare de activare emoțională, fiind activată totodată și reprezentarea mentală a conceptului "furie". Formarea acestei reprezentări depinde de anumite procese biologice, de dezvoltarea și socializarea copilului într-un mediu particular. În conformitate cu modelele

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
și agresivitatea ostilă reprezintă polii opuși ai aceluiași spațiu, influențați de procese cognitive comune (Dodge et al., 1987). Astfel furia se produce atunci când individul se află într-o stare de activare emoțională, fiind activată totodată și reprezentarea mentală a conceptului "furie". Formarea acestei reprezentări depinde de anumite procese biologice, de dezvoltarea și socializarea copilului într-un mediu particular. În conformitate cu modelele socio-cognitive, factorii individuali favorizează emergența proceselor cognitive și a cognițiilor specifice agresivității. Cognițiile se dezvoltă în timpul interacțiunilor copilului cu mediul său

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]