11,358 matches
-
dintotdeauna legat de România și în mod special de Iași, care este cel mai apropiat centru universitar de Chișinău. Cunoșteam mulți colegi de la Univ."Al.I.Cuza" și doream să întrețin relații cu ei. Priveam peste graniță așa cum privești peste gard în curtea vecinului, poate mai aflu câte ceva; era înainte de 1989. De domnul Gheorghe Mustață nu auzisem nimic; nu-l cunoșteam. La începutul anului 1990 au ajuns la Universitatea de Stat din Chișinău mai multe colete cu tratate de specialitate, între
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
oboseală: aproape 8 ore de mers la pas și de stat pe loc de la Elysées pînă la Panthéon, cu o singură oprire odihnitoare la Notre Dame, pentru ceremonia religioasă. Se poate imagina cu ușurință mulțimea îngrămădită, cățărată pe scări, pe gardurile de la Tuileries și pe stîlpii lampadarelor încă din noaptea precedentă în așteptarea nesfîrșitului convoi. Atitudinea publicului se resimțea de oboseala și enervarea pe care le provocase această așteptare, așa că pe malul stîng sfîrșise prin a deveni agitată, punctată de strigăte
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sub proțapul de la afetul de tun pe care era pus sicriul regal. Șeful meu, domnul Alexandru Catargi, se trezi într-o străduță laterală cu un băiețel agățat de poalele uniformei sale brodate cu aur. Cît despre Diadoh, el trecuse prin gardul metalic al Băncii, dar nu mai reușea să revină pe aceeași cale din cauza epoleților uniformei, așa că a fost nevoie să fie chemat portarul pentru a-l recupera pe prințul moștenitor al Greciei, după ce s-a restabilit cît de cît ordinea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
s-ar putea să-l reprezinte o imagine cu tați alăptînd. În loc de biberon, cu fluierul. Brrr! septembrie 2006 Violul de sub Chetrișica Selecționerul a biruit soarta la Rotterdam și a învins presa la Piatra Neamț, ținînd-o departe de antrenamentul oficial, punînd iarăși garduri și jandarmi între echipa națională și suporteri. Pentru el, pare mai ușor să-l anihileze pe Robben, decît să-și negocieze cumpătat feliile de glorie. Era într-un moment bun, remizase în Olanda, iar presa, și cea pe care o
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
semnat de ofițerul de presă. Cîteva fraze de secție de poliție, care seamănă cu rechizitoriul întocmit unor derbedei. Cuvinte ca viol și recidivă sînt folosite cu seninătate vizavi de un context în care cîțiva curioși și-au lungit gîturile peste gard să vadă ultrasecreta alergare ușoară a „tricolorilor“ și misteriosul „5 contra 2“ strămoșesc. Un comunicat la capătul căruia semnatarul, ofițerul de presă, nu mai e jurnalist, nici măcar fost jurnalist, ci prim-acuzator la parchetul laminat de pe lîngă intimitatea pervers violată
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Așa, doar zîmbim amar, pentru că, în loc să ne bucurăm de mugurii renașterii, visăm fecioare violate, suporteri recidiviști și jurnaliști penali. martie 2007 Cu ce echipă ține Dumnezeu? într-un spațiu al tuturor variantelor, una a reținut atenția în mod deosebit. Pe gardul stadionului din Galați era afișată o bucată de pînză pe care scria pe cît de clar, pe atît de dătător de speranțe: „Dumnezeu e oțelar“. O afirmație deloc imbatabilă, pentru că Atotputernicul a fost revendicat, între timp, de multe alte bresle
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
buza pragului de mileniu. Cu toții fîșneți, bruneți, cu chipuri de negustori care te lămuresc într-o clipă să cumperi o lămîie și să plătești două. Dar nici unii n-au obținut vreo victorie la un turneu final. Au urcat suporterii pe gardurile de sîrmă, au păpat banii lui Vardinoianis, însă n-au lăsat în urma lor nimic. Probabil că nici generația 2004 nu ieșea din tipare, dacă nu era Otto Rehhagel. Cînd dai piept cu Figo la el acasă, o lași baltă și
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
cu antrenorul, n-are importanță cu care dintre ei, încercînd să dea sens de final poveștii. Aparent, sensul e nedepistabil. Poate fi pus în evidență doar zapînd. Pe alte canale, în toiul nopții, la știrile în reluare, vezi suporteri dărîmînd gardurile, conducători amenințînd, jandarmi lovind cu bastonul sau echipa națională părăsind, în bejenie, stadion după stadion. Fotbalul originar s-a autoexterminat demult. Păcat. Era precum al fetelor care țipă ascuțit, își mănîncă pachetul în poiană și apoi vomită prin serpentine. Și
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
care destule păreri cu iz intelectualoid o consideră un grav defect al spiritului. Și-au format acest fundament pe vremuri, cînd încă nu dădeai enter ca să afli prin ce cluburi de noapte umblă pseudovedetele de astăzi. Adolescentul Cioroianu era pe gardurile „Centralului“ Băniei, după care comenta în podul liceului, la un Carpați fără filtru sau la un Bucegi ceaușist, cu schiorul desenat pe pachet, golul lui Negrilă cu Kaiserslautern. Tînărul T.U. Înșira în Viața Studențească a anilor ’80 idei pe
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
a fost secetă "și unde prindea mai nainte pește acolo ara cu plugul". Copacii au săcat de săcăciune; dobitoacele nu aveau ce paște vara, ce le-au fost dărămînd frunză; și atâta prav au fost, cât se stringea troiene la garduri, când bătea vînt: ca de omăt erau troiene de pulbere. Iară despre toamnă, s-au pornit ploi, și au crescut mohor, și dintr-acele și-au fost prinzând foamea sărăcimea" (anomalii climatice). Războiul lui Ioan Armeanul: "nu era o călcare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Iar noi locului ne ținem, Cum am fost așa rămînem: Marea și cu râurile, Lumea cu pustiurile, Luna și cu soarele, Codrul cu izvoarele. Omul trăiește în sublimă nesimțire. Văduva tinerică hibernează într-o căsuță de pădure năpădită până peste gard de zăpezi, într-o leneșă părăsire de sine: Părul ei cel negru, moale Desfăcut cădea la vale... adormind pe scaun: Adoarme astfel cum șade, Fusul din mână îi cade. Nevasta "tinără" a lui Călin doarme tolănită pe patul din bordeiul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
insulte). Chiriașa strică soneria de la poartă. Saraha pune în geam un bilet: "Sunați, sunt acasă". Unguroaica strică haznaua spre a împiedica pe clienți prin inundarea curții și amenință că va da foc casei. Saraha desparte curtea în două cu un gard, izolând pe unguroaică, și face o ferestruică înspre curte spre a spiona. Vecina scrie pe gard: "Nu sunt acasă". Saraha vopsește gardul cu păcură. Unguroaica scrie atunci cu cretă. Saraha trece în sfârșit la ostilități și ia de păr pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
strică haznaua spre a împiedica pe clienți prin inundarea curții și amenință că va da foc casei. Saraha desparte curtea în două cu un gard, izolând pe unguroaică, și face o ferestruică înspre curte spre a spiona. Vecina scrie pe gard: "Nu sunt acasă". Saraha vopsește gardul cu păcură. Unguroaica scrie atunci cu cretă. Saraha trece în sfârșit la ostilități și ia de păr pe vecină. Amenințată cu toporul, cărturăreasa înnebunește și e internată la un ospiciu. Întuneric este o admirabilă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
clienți prin inundarea curții și amenință că va da foc casei. Saraha desparte curtea în două cu un gard, izolând pe unguroaică, și face o ferestruică înspre curte spre a spiona. Vecina scrie pe gard: "Nu sunt acasă". Saraha vopsește gardul cu păcură. Unguroaica scrie atunci cu cretă. Saraha trece în sfârșit la ostilități și ia de păr pe vecină. Amenințată cu toporul, cărturăreasa înnebunește și e internată la un ospiciu. Întuneric este o admirabilă analiză a "aurei" epileptice. TEODOR SCORȚESCU
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe Pașadia și Pantazi. Suntem în Bucureștii semi-balcanici, semi-occidentali, unde fineța cea mai înaintată se amestecă cu înjurătura și pofta grosolană. Limba însăși e caracteristică: "dat în Paște", "brambura", "avea cîrlig", "lapoș", "guguștiuc", "o ții așa ca gaia mațu, la gard am prins-o, la gard am legat-o. Vous devenez agaçant avec vos Arnoteanu; mai dă-i... Voyons, il faut être sérieux". Eroii au gusturi execrabile. Pirgu umblă "cu o desculță borțoasă în luna a noua" și are un limbaj
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în Bucureștii semi-balcanici, semi-occidentali, unde fineța cea mai înaintată se amestecă cu înjurătura și pofta grosolană. Limba însăși e caracteristică: "dat în Paște", "brambura", "avea cîrlig", "lapoș", "guguștiuc", "o ții așa ca gaia mațu, la gard am prins-o, la gard am legat-o. Vous devenez agaçant avec vos Arnoteanu; mai dă-i... Voyons, il faut être sérieux". Eroii au gusturi execrabile. Pirgu umblă "cu o desculță borțoasă în luna a noua" și are un limbaj de desfrînat: "a fost di
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se răzbune împotriva popei că le-a răpit această distracție. Și procurorul, în numele legii, răstindu-se la popă, cât pe ce să "scape" pe Mitu de abuzul ce-l făcuse popa, răpindu-i libertatea de a muri beat sub un gard, dacă cumătrului Cuțitei, om cunoscător cum stau lucrurile la târg, nu i-ar fi venit buna idee de a învăța pe popă să conrupă prin bani "integritatea" procurorului. Atunci acesta nu numai că se înmoaie, dând procesului-verbal o altă încheiere
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
executând orice comenzi; Strechie Gheorghe, sculptor în lemn, realizează trocuțe și trocane, fuse, căni, linguri și furculițe, pahare etc.; Panainte Sava, cojocar, confecționează sumane, cojoace mari și mici, bundițe, căciuli; Bogatu Vasile, dogar și tâmplar, face butoaie, căzi, găleți, porți, garduri, paturi, mese, scaune; Farcaș Marița, confecționează bidinele și pensule din iarbă uscată. La Miclești predomină realizarea de costume populare, activitate în care se remarcă Bulai Maria, Simionescu Liliana, Diaconu Elena, Ursu Adina, Câmpanu Maricica, Irimia Sonica, Dascălescu Costel. Directorul Căminului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
porților poate fi recunoscut chipul uman în forme geometrizate, alături de imagine ale discului solar. Reprezentările antropomorfe din județul Vaslui au culminat cu ansamblul de la Șișcani, comuna Hoceni. Aici, un veteran al războiului de la 1877 a sculptat în lemn, pe stâlpii gardului care înconjura gospodăria, chipurile luptătorilor din plutonul său. Din păcate, acest ansamblu deosebit de original a fost distrus, din nepăsarea urmașilor și dezinteresul autorităților, Paul Petrescu surprinzând ultimele vestigii. Rosturilor magice, devenite încifrate, le-au urmat reprezentările pur artistice, la care
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
calitate, are contextual, variate sensuri: − asociat în mod obligatoriu cu un verb dicendi, stimulează, asemenea lui hai(de,) deschiderea discuției: Stai să-ți spun și eu câteva: mamei i-au murit doi purcei de pestă, tata a dat să repare gardul, dar s-a rănit la mână, a mers la spital și n-au avut cu... (d.bocancul-literar.ro) − marchează schimbarea (revenirea) temei de discurs: Nu-mi place nici Manowar, nici Iron Maiden, nici Children of bodom, nici AndreEA... stai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
trebuia să fie mare pentru a se folosi ca „arie” pentru treeratul orzului, al ovăzului și chiar al grâului sau al meiului. Fasolea se „bătea” pentru a scoate boabele din păstăile uscate, iar bobul se desghioca bob cu bob. Un gard, confecționat din țăruși de lemn de salcâm bătuți în pământ pe care se înpleteau crengi verzi de răchită mlădioase, despărțea curtea de grădina cea mare. În grădina mare erau plantați pomi fructiferi, mai ales pruni, vișini, cireși, peri și nuci
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
plantată la pământul arabil din afara satuluiă. Cel mai mult teren, din grădina din spatele casei, era rezervat pentru pepeni și legume. Se cultiva în grădină fasole oloagă și de harag, castraveți, varză, pepeni, ceapă, morcov, țelină, usturoi, praz și mărar. Pe lângă gard creșteau napi și leuștean. Nu se cultivau cartofi! Școala era situată în mijlocul satului și păstrează aducerea aminte de fostul ministru al învăț ămîntului Spiru Haret. O clădire mare, impunătoare față de casele din jurul ei, cu două săli de clasă și cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de doi metri departe de țărm, când, la o manevră greșită „corabia” s-a răsturnat, iar temerarul căpitan de vas a intrat la apă. M-am ridicat și am ieșit la țărm, iar „vasul” naufragiat s-a oprit sub un gard prin care treceau apele furioase și tulburi ale Buzăelului. S-au speriat și tanti Mărioara și unchiul Dumitru, m-au dezbrăcat de hainele ude, m-au spălat, m-au schimbat și au făcut haz de mine, dar m-au prevenit
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
doilea soț al ei. Pentru ca să-l tachineze pe tătica, zicea dânsa, în noaptea de anul nou, când era vorba despre „vrăjile” care se făceau în acea noapte: La miezul nopții mergeam în grădină, pe întuneric, fără lumină, și număram la gard doisprezece stâlpi (de lemnă, și pe ultimul îl legam cu un fir de lână colorată, ca să-l vedem a doua zi. Cum era stâlpul, așa se zicea că va fi mirele pe care-l așteptam. Zicea ea: Înainte de a mă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
într-o primăvară, în timp ce eu și fratele Vasile ne jucam pe prispa din fața casei, tata a obsevat un șarpe lângă noi. S-a năpustit asupra lui călcându-l cu picioarele. Șarpele a reușit să scape și s-a băgat în gardul de nuele împeltite din fața casei. Tata s-a ținut după el și când încerca să se strecoare printre nuelile împletite ale gardului, tata l-a apucat de coadă și a tras puternic dar șarpele a alunecat din mâinile lui și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]