9,091 matches
-
din cel puțin trei mari considerente: comportamentul consumatorului pune În evidență modificări atitudinale și comportamentale care au avut loc la nivelul societății În ansamblul ei, iar studierea mecanismelor care stau la baza deciziilor oamenilor sunt esențiale pentru evoluția fenomenelor de globalizare, integrare europeană, democratizare; industria se află În fața unei mari provocări - aceea de a găsi soluții inovatoare pentru afirmarea și impunerea pe piața de consum, o astfel de analiză a comportamentului consumatorului putând furniza pârghii utile pentru managerii care vor să
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
hiperconsumului. Integrarea În Uniunea Europeană ne oferă provocări și oportunități pentru toate domeniile de consum. Cum le vom accesa? Suntem pregătiți să le accesăm? Cum vom evolua În acest context? sunt Întrebări la care Încercăm să răspundem. CAPITOLUL I. COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI - GLOBALIZARE ȘI PERCEPȚIE SOCIALĂ 1.1. Globalizarea și impactul ei asupra consumatorului Societatea contemporană este supusă unor transformări dinamice continue, unui proces complex de schimbare care se extinde la toate nivelurile vieții sociale, economice, politice etc. Schimbarea și efectele pe care
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
provocări și oportunități pentru toate domeniile de consum. Cum le vom accesa? Suntem pregătiți să le accesăm? Cum vom evolua În acest context? sunt Întrebări la care Încercăm să răspundem. CAPITOLUL I. COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI - GLOBALIZARE ȘI PERCEPȚIE SOCIALĂ 1.1. Globalizarea și impactul ei asupra consumatorului Societatea contemporană este supusă unor transformări dinamice continue, unui proces complex de schimbare care se extinde la toate nivelurile vieții sociale, economice, politice etc. Schimbarea și efectele pe care le generează reprezintă o provocare pentru
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și flexibile În aplicarea la contexte economice și sociale specifice. O Întrepătrundere a domeniului tehnic cu cel al analizei psihologice, sociologice și interculturale este absolut necesară În Înțelegerea și optimizarea relației dintre consumator și industria producătoare de bunuri de consum. Globalizarea este un concept utilizat inițial În legătură cu domenii precum economia, comunicarea, cultura și ulterior cu domeniile politic, militar, social. El se referă la procesele din ultimele decenii care au redus substanțial importanța distanțelor Între țări și persoane În domenii precum mass-media
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
domenii precum mass-media sau operațiunile financiare. Importanța spațiului a fost aproape anulată pentru actorii sociali care, deși fizic sunt separați de mari distanțe, funcțional se Întâlnesc simultan În același spațiu. După D. Held, A. M. Grew, D. Goldblatt și J. Perraton, globalizarea poate fi localizată pe un continuum alături de local, național și regional. La un capăt al continuum-ului se află rețelele sociale și economice construite local și național, iar la celălalt pol se află relațiile și rețelele sociale și economice care
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și economice construite local și național, iar la celălalt pol se află relațiile și rețelele sociale și economice care s ecristalizează la scara mai largă a interacțiunilor regionale și globale. George Soros (2002, p. 23) oferă o definiție preponderent economică: „globalizarea reprezintă mișcarea liberă a capitalului, Însoțită de dominația crescândă a piețelor financiare globale și a corporațiilor multinaționale asupra economiilor naționale”. A. Giddens (1979, apud I. Bari, p. 7) oferă o definiție din perspectivă sociologică: globalizarea este văzută ca „intensificarea 10
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
oferă o definiție preponderent economică: „globalizarea reprezintă mișcarea liberă a capitalului, Însoțită de dominația crescândă a piețelor financiare globale și a corporațiilor multinaționale asupra economiilor naționale”. A. Giddens (1979, apud I. Bari, p. 7) oferă o definiție din perspectivă sociologică: globalizarea este văzută ca „intensificarea 10 relațiilor sociale În lumea Întreagă, care leagă Într-o asemenea măsură localități Îndepărtate, Încât evenimente care au loc pe plan local sunt privite prin prisma altora similare, petrecute la multe mile depărtare și invers”. Globalizarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
globalizarea este văzută ca „intensificarea 10 relațiilor sociale În lumea Întreagă, care leagă Într-o asemenea măsură localități Îndepărtate, Încât evenimente care au loc pe plan local sunt privite prin prisma altora similare, petrecute la multe mile depărtare și invers”. Globalizarea corespunde punerii În aplicare a rețelelor mondiale de producție și de informații. Imbinând perspectiva economică și cea sociologică T. Brăilean (2004, p. 131 132) concluzionează că globalizarea este un fenomen complex caracterizat printr-o serie de trăsături specifice: creșterea interdependențelor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sunt privite prin prisma altora similare, petrecute la multe mile depărtare și invers”. Globalizarea corespunde punerii În aplicare a rețelelor mondiale de producție și de informații. Imbinând perspectiva economică și cea sociologică T. Brăilean (2004, p. 131 132) concluzionează că globalizarea este un fenomen complex caracterizat printr-o serie de trăsături specifice: creșterea interdependențelor la nivel global, internaționalizarea schimburilor și a producției, libera circulație a capitalurilor, mărfurilor, informației și persoanelor, dominația firmelor multinaționale, hiperconcurența la nivel global, nașterea unei societăți civile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Mc Donalds”. Consecințele succesului sau insuccesului competitiv pe o piață națională nu vor fi mult timp limitate la acea țară, ci vor avea un impact important asupra competitivității de ansamblu a firmei, resimțit dincolo de granițele țării. Un alt efect al globalizării la nivelul Întreprinderilor Îl reprezintă tendința de formare a alianțelor strategice, a fuzionării unor Întreprinderi, chiar concurente, pentru a crește performanțele manageriale și a utiliza eficient capacitățile de producție. Era globalizării Înseamnă și emergența economiei virtuale. Se dezvoltă „web11 Întreprinderile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
firmei, resimțit dincolo de granițele țării. Un alt efect al globalizării la nivelul Întreprinderilor Îl reprezintă tendința de formare a alianțelor strategice, a fuzionării unor Întreprinderi, chiar concurente, pentru a crește performanțele manageriale și a utiliza eficient capacitățile de producție. Era globalizării Înseamnă și emergența economiei virtuale. Se dezvoltă „web11 Întreprinderile”, „Întreprinderi digitale”, „Întreprinderi virtuale”. Această nouă Întreprindere valorizează informația ca cea mai importantă resursă, facilitează dezvoltarea unor noi modalități de comunicare, capătă o nouă configurație spațială. Referindu-se la multitudinea consecințelor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
economiei virtuale. Se dezvoltă „web11 Întreprinderile”, „Întreprinderi digitale”, „Întreprinderi virtuale”. Această nouă Întreprindere valorizează informația ca cea mai importantă resursă, facilitează dezvoltarea unor noi modalități de comunicare, capătă o nouă configurație spațială. Referindu-se la multitudinea consecințelor pe care fenomenul globalizării le produce la nivelul organizațiilor, Întreprinderilor, societății În ansamblu, A. Giddens și W. Hutton (2000) precizează: „Nu există nici un cotlon sau ungher al economiei În care schimbarea sau potențialul să nu se producă, mânat (ă) de tehnologie, piețe și corporații
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ungher al economiei În care schimbarea sau potențialul să nu se producă, mânat (ă) de tehnologie, piețe și corporații puternice, cu toate consecințele asupra tiparelor de muncă, acestea la rândul lor, reflectându se asupra vieții și relațiilor noastre personale”. Impactul globalizării produce efecte complexe așa cum le conturează continuu specialiștii din diferite domenii de activitate. Ele influențează și omul având repercusiuni nebănuite la nivel individual și interpersonal. Mai puțin studiate aceste schimbări la nivel individual apar În domeniul motivației prin dobândirea de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
astfel, să realizeze studii de piață, sondaje de opinie, să fie receptive la „vocea” consumatorului, să cunoască influențele culturale și sociale ale spațiului În care performează și să acționeze resorturile psihologice potrivite pentru a câștiga Încrederea și recunoașterea publică. Provocările globalizării și integrarea schimbării sunt prezente și În industria de confecții, ramură asupra căreia ne orientăm cu precădere În acest demers teoretic investigativ. Antonela Curteza (2003, 10) subliniază tendința domeniului de a deveni global, adaptabil unor piețe internaționale, furnizor de calitate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
antrenate de noua ordine socială, economică și politică au avut și au un impact multidimensional la nivelul societății românești. El este nuanțat și crescut sub aspectele benefice dar și negative de progresul cunoașterii În toate domeniile, de fenomene ca informatizarea, globalizarea și intrarea În comunitatea europeană etc. Societatea contemporană este dinamizată de tendințe opuse, conflicte, probleme ce solicită adaptare creatoare și capacitate de previziune pentru a realiza o schimbare calitativă din mers. Cum se poate atinge acest deziderat? „Timpurile shimbărilor sunt
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și Își exprimă creativ individualitatea. Luarea În considerare a preferințelor, diferite de la o cultură la alta, pentru anumite produse trebuie să fie un aspect luat În considerare de producătorii din industria de textile și confecții. Deși ne confruntăm cu fenomenul globalizării, este important de analizat care este ponderea tendințelor culturale În spațiul românesc și ce aspecte culturale influențează preferințele și alegerile vestimentare ale românilor. Acesta reprezintă unul din obiectivele cercetării psihosociale pe care o vom realiza În pe parcursul derulării proiectului, pornind
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
teoretice. 2.3. Personalitatea și comportamentul de consum Tipuri de personalitate și tendințe În comportamentul de cumpărare și consum Înțelegerea tendințelor consumatorului de astăzi nu se poate realiza numai pe baza studiului influențelor sociale și culturale și aceasta deoarece procesul globalizării a permis flexibilizarea interacțiunilor Între națiuni și libera circulație a oamenilor, produselor, serviciilor dintr-o parte În alta a a lumii. Astfel, obiceiurile și comportamentele de consum ale oamenilor au suferit modificări și nu mai pot fi Înțelese strict În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Thomas (2004) trasează câteva tendințe ale consumatorului global În anul 2006. Ea identifică cinci mega-tendințe care vor dirija dispoziția de consum aplicabile ariilor auto, electronic și industriilor tehnologice. Acestea sunt: 1. Tendința de hibridizare: diversitatea În creștere, generată de fenomenul globalizării, Întărește convingerea că punctele de vedere pluridisciplinare și practicile asociative vor conduce la soluții superioare calitativ. 2. Tendința de anticipare: a lua o decizie, a alege din opțiuni multiple poate fi o operațiune foarte stresantă și cu un grad mare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Îndeplinind rolul specialistului denumit „mustăți de pisici”. Dacă secolul XX a condus la elaborarea și dezvoltarea fără precedent a metodelor, tehnicilor și strategiilor creativității/inventivității datorate revoluției științifice și tehnice, fenomenele și caracteristicile societății contemporane, amintite În paginile anterioare (schimbare, globalizare, informatizare, etc.) cer formarea specialiștilor prin creativitate Încă inainte de prima profesionalizare (vezi și Managerul inventator, o nouă profesie, 2003), deoarece marii manageri nu investesc În formarea inițială ci recrutează specialiști performanți (M. Caluschi, 2003). Societatea mileniului III sub impactul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
rigiditatea făceau organizația incapabilă de a prevedea și acționa asupra factorilor care Îi perturbau coerența internă, fiind nevoie de o reconstrucție pentru a deveni capabilă de acest lucru. Crizele actuale pe care le Întâmpină organizațiile sunt rezultate ale proceselor modernizării globalizarea, tehnologia informației, rafinarea consumatorului. Comportamentul consumatorului este generat la rândul său de transformarea unor situații de criză: dilema individualitate unică sau exemplar de serie, armonizarea identității naționale cu cea europeană, individul ca membru al familiei și ca cetățean cu personalitate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atât la nivelul celor mai importanți factori de decizie, cât și la nivelul publicului în general. Trei principii complementare guvernează, de la bun început, constituirea Clubului de la Roma: abordarea globală a oricărui tip de problematică, întrucât interdependența crescândă a națiunilor și globalizarea în curs constituie realități ce depășesc de-acum sfera de interes a fiecărei țări în parte; un corolar al voinței abordării de tip global este gândirea (pe cât posibil) de tip holistic, cu intenția unei înțelegeri profunde a naturii problemelor contemporane
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un obstacol major grav atât în extinderea erei cunoașterii, în dezvoltarea socială, cât și în combaterea în plan mondial a sărăciei (care, la rândul ei, nu permite nici măcar inițierea procesului cunoașterii, deci nici dezvoltarea socială - cerc vicios). Era cunoașterii și globalizarea (în curs, progresivă, tot mai accelerată - deci un proces global de al cărui caracter inevitabil și ireversibil trebuie să devenim tot mai conștienți) continuă însă să fie puncte de plecare actuale în tezele Clubului de la Roma; de altfel, în toate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tot mai accelerată - deci un proces global de al cărui caracter inevitabil și ireversibil trebuie să devenim tot mai conștienți) continuă însă să fie puncte de plecare actuale în tezele Clubului de la Roma; de altfel, în toate teoriile contemporane asupra globalizării (ce cere prin însăși natura sa producerea a ceea ce numim dezvoltare socială) cunoașterea are un rol necontroversat. La ultima întrunire anuală a Clubului de la Roma, ce a avut loc în octombrie 2005 în Statele Unite (Virginia), ideea centrală supusă atenției a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
interdisciplinară), în caz contrar dezvoltarea socială și eradicarea problemelor globale majore (printre care sărăcia și conflictele) fiind imposibil de realizat. Aspectul educațional a revenit cu forță în prim-plan în cadrul acestei întruniri: la întrebarea „Ce tendințe ar trebui să definească globalizarea astfel încât societățile umane să fie progresiv caracterizate de dezvoltare economică și socială și, totodată, de echilibru ecologic (întrucât recentele și tot mai frecventele dezastre ecologice din ultimii ani sunt cauzate de utilizarea nechibzuită a resurselor planetei exclusiv în vederea dezvoltării economice
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
-se pe sprijinul social și politic al altor categorii sociale, în principal noul proletariat urban și țărănimea. Pe la sfârșitul anilor ’70 și începutul anilor ’80 se declanșează însă o nouă ofensivă economică și politică a Occidentului dezvoltat, denumită în prezent „globalizare”, care conduce la o nouă creștere a bunăstării populației din societățile capitaliste, dezvoltate și democratice, la restructurarea profundă a societății de tip occidental și, în paralel, la o restructurare la fel de profundă a economiei mondiale. Societățile socialiste se dovedesc incapabile să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]