10,167 matches
-
limita creșterii efective aprobate în condițiile alin. 1) pe durata planificării, pregătirilor și desfășurării antrenamentelor, exercițiilor și operațiilor conduse de NATO. 3. Comandamentul Aliat va informa anual autoritățile române cu privire la mărimea curentă a forței Comandamentului și, pentru facilitarea acordării de imunități și beneficii, va oferi informații corespunzătoare cu privire la membrii desemnați ai forței și dependenții acestora, incluzând prelungirea prezenței în România a dependenților în conformitate cu prevederile art. 36 al acestui Acord suplimentar. Procedura detaliată va fi stabilită de Comandamentele Aliate și autoritățile românești
ACORD din 2 decembrie 2015 suplimentar la Protocolul de la Paris între Guvernul României şi Comandamentul Suprem al Forţelor Aliate din Europa şi Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273585_a_274914]
-
rezidenți obișnuiți și dependenților lor li se vor permite transferuri nelimitate de fonduri în și din conturi din România. Autoritățile române pot cere ca sumele de bani și informațiile referitoare la conturi să fie certificate de statul trimițător. Articolul 17 Imunități fiscale și facilități ale unui Comandament Aliat 1. România nu va încasa venituri din activitățile sau proprietatea unui Comandament Aliat. În conformitate cu art. 8 al Protocolului și cu art. XI al Acordului, Comandamentele Forțelor Aliate vor fi exceptate în România de la
ACORD din 2 decembrie 2015 suplimentar la Protocolul de la Paris între Guvernul României şi Comandamentul Suprem al Forţelor Aliate din Europa şi Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273585_a_274914]
-
sau autoserviri în România. De asemenea, membrii și dependenții lor vor avea dreptul de a folosi facilitățile forțelor lor naționale, dacă acestea din urmă sunt de acord cu aceasta, cu condiția respectării acelorași condiții stabilite în acest articol. Articolul 19 Imunități și facilități fiscale pentru membrii personalului 1. Membrii unui Comandament Aliat, cu excepția membrilor din România sau angajați de către un Comandament Aliat și având cetățenia română sau fiind în mod obișnuit rezidenți în România, sunt membri care se bucură de facilitățile
ACORD din 2 decembrie 2015 suplimentar la Protocolul de la Paris între Guvernul României şi Comandamentul Suprem al Forţelor Aliate din Europa şi Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273585_a_274914]
-
comunicații ale unui Comandament Aliat marcate sau în alt mod declarate oficiale nu vor face obiectul niciunui fel de restricții, inspecții, cenzură, întârziere sau altui control al autorităților din România, cu excepția situației în care Comandamentele Forțelor Aliate renunță la această imunitate. 6. Un Comandament Aliat va fi îndreptățit să trimită și să primească corespondență oficială și colete, prin curier sau în saci sigilați, și se va bucura de imunitățile și privilegiile acordate curierelor și coletelor diplomatice. 7. Corespondența oficială și coletele
ACORD din 2 decembrie 2015 suplimentar la Protocolul de la Paris între Guvernul României şi Comandamentul Suprem al Forţelor Aliate din Europa şi Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273585_a_274914]
-
din România, cu excepția situației în care Comandamentele Forțelor Aliate renunță la această imunitate. 6. Un Comandament Aliat va fi îndreptățit să trimită și să primească corespondență oficială și colete, prin curier sau în saci sigilați, și se va bucura de imunitățile și privilegiile acordate curierelor și coletelor diplomatice. 7. Corespondența oficială și coletele unui stat trimițător, reprezentat la Comandamentele Forțelor Aliate, pot fi trimise prin intermediul canalelor naționale, atunci când acestea sunt disponibile, fără efectuarea de plăți în România și fără niciun fel
ACORD din 2 decembrie 2015 suplimentar la Protocolul de la Paris între Guvernul României şi Comandamentul Suprem al Forţelor Aliate din Europa şi Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273585_a_274914]
-
să nu dezvăluie apartenența la un Comandament, pentru vehicule și remorci oficiale, precum și pentru cele proprietate personală, la solicitarea unui Comandament Aliat. Folosirea unor astfel de plăcuțe de înmatriculare nu va fi înțeleasă ca o renunțare voluntară la exceptările și imunitățile prevăzute la art. 7 și 17-21 din acest Acord suplimentar. 4. Înregistrarea și plăcuțele de înregistrare vor fi eliberate gratuit pentru vehiculele și remorcile oficiale, în timp ce înmatricularea și eliberarea plăcuțelor de înmatriculare pentru vehiculele și remorcile proprietate personală, precum și a
ACORD din 2 decembrie 2015 suplimentar la Protocolul de la Paris între Guvernul României şi Comandamentul Suprem al Forţelor Aliate din Europa şi Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273585_a_274914]
-
constituie o infracțiune în conformitate cu legislația României; ... d) protecția are la bază executarea unei pedepse sau a unei măsuri pentru care este aplicabilă jurisdicția României și care face obiectul unei amnistii în România; ... e) persoana care reprezintă un pericol beneficiază de imunitate în România, ceea ce face imposibilă dispunerea măsurilor de protecție pe baza ordinului european de protecție; ... f) fapta în legătură cu care s-a dispus măsura de protecție ce a stat la baza emiterii ordinului european de protecție intră și sub jurisdicția României
LEGE nr. 151 din 13 iulie 2016 privind ordinul european de protecţie, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273624_a_274953]
-
următorul cuprins: "(3) Mandatul Președintelui României poate fi prelungit, prin lege, în caz de război sau de catastrofă." 85. Articolul 84 se modifică astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Pe durata exercitării mandatului, Președintele României se bucură de imunitate." 86. Articolul 85 se modifică astfel: Denumirea articolului va fi: "Atribuțiile Președintelui României". Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Președintele României îndeplinește următoarele atribuții: a) numește și revocă pe primul-ministru și pe membrii Guvernului României; ... b) prezidează ședințele Guvernului în
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
suspendat din funcție de către Parlament cu votul majorității membrilor săi. (2) Propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul parlamentarilor și se aduce, neîntârziat, la cunoștință Președintelui. Pe perioada suspendării, se suspendă și imunitatea prevăzută la articolul 84 alineatul (2). ... (3) Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui. ... (4) Dacă poporul, prin referendum, respinge propunerea de demitere a Președintelui, Parlamentul este
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
44 alin. (8) din Constituție, care impune dovedirea caracterului ilicit al dobândirii bunurilor celui care invocă acest caracter. 6.8. La art. I pct. 71, norma propusă pentru art. 72 instituie răspunderea parlamentarilor prin eliminarea celor două forme actuale ale imunității parlamentare. Din acest punct de vedere trebuie amintit că, analizând o dispoziție similară din cuprinsul unui proiect de revizuire a Constituției, Curtea Constituțională a subliniat, în Decizia nr. 799/2011 , că actuala reglementare a imunității parlamentare, sub cele două forme
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
celor două forme actuale ale imunității parlamentare. Din acest punct de vedere trebuie amintit că, analizând o dispoziție similară din cuprinsul unui proiect de revizuire a Constituției, Curtea Constituțională a subliniat, în Decizia nr. 799/2011 , că actuala reglementare a imunității parlamentare, sub cele două forme ale sale, respectiv lipsa răspunderii juridice pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului [alin. (1) al art. 72] și inviolabilitatea parlamentarului [alin. (2) și (3) ale art. 72], continuă tradiția statului român
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
în acest sens, în art. VII, că membrii Adunării Ponderatrice, ca de altfel și membrii Adunării Elective, se bucură de "neviolabilitate", ei neputând fi arestați sau judecați pe timpul sesiunii parlamentare, cu excepția flagrantului, și numai după ce Adunarea a autorizat urmărirea. Instituția imunității parlamentare a fost preluată și întărită de constituțiile următoare, cu excepția celor din perioada dictaturii comuniste. Constituția României din 1991 a consacrat din nou instituția imunității parlamentare, abolită practic în perioada 1948-1989, aceasta căpătând o reglementare de principiu în acord cu
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
sau judecați pe timpul sesiunii parlamentare, cu excepția flagrantului, și numai după ce Adunarea a autorizat urmărirea. Instituția imunității parlamentare a fost preluată și întărită de constituțiile următoare, cu excepția celor din perioada dictaturii comuniste. Constituția României din 1991 a consacrat din nou instituția imunității parlamentare, abolită practic în perioada 1948-1989, aceasta căpătând o reglementare de principiu în acord cu constituțiile statelor europene, influențate îndeosebi de modelul francez, care reglementează distinct lipsa răspunderii juridice și inviolabilitatea. Astfel, instituția imunității parlamentare este reglementată atât sub forma
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
1991 a consacrat din nou instituția imunității parlamentare, abolită practic în perioada 1948-1989, aceasta căpătând o reglementare de principiu în acord cu constituțiile statelor europene, influențate îndeosebi de modelul francez, care reglementează distinct lipsa răspunderii juridice și inviolabilitatea. Astfel, instituția imunității parlamentare este reglementată atât sub forma imunității pentru opinii, fiind general admis faptul că niciun parlamentar nu poate să fie urmărit, civil sau penal, pentru declarațiile făcute și voturile exprimate în exercițiul mandatului, cât și a imunității materiale, denumită și
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
parlamentare, abolită practic în perioada 1948-1989, aceasta căpătând o reglementare de principiu în acord cu constituțiile statelor europene, influențate îndeosebi de modelul francez, care reglementează distinct lipsa răspunderii juridice și inviolabilitatea. Astfel, instituția imunității parlamentare este reglementată atât sub forma imunității pentru opinii, fiind general admis faptul că niciun parlamentar nu poate să fie urmărit, civil sau penal, pentru declarațiile făcute și voturile exprimate în exercițiul mandatului, cât și a imunității materiale, denumită și imunitate relativă, neprofesională sau inviolabilitate, fiind admis
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
inviolabilitatea. Astfel, instituția imunității parlamentare este reglementată atât sub forma imunității pentru opinii, fiind general admis faptul că niciun parlamentar nu poate să fie urmărit, civil sau penal, pentru declarațiile făcute și voturile exprimate în exercițiul mandatului, cât și a imunității materiale, denumită și imunitate relativă, neprofesională sau inviolabilitate, fiind admis, de regulă, că un parlamentar nu poate fi arestat, cercetat sau urmărit în materie penală, fără autorizarea Camerei din care face parte [de exemplu, constituțiile Belgiei (art. 58 și art.
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
parlamentare este reglementată atât sub forma imunității pentru opinii, fiind general admis faptul că niciun parlamentar nu poate să fie urmărit, civil sau penal, pentru declarațiile făcute și voturile exprimate în exercițiul mandatului, cât și a imunității materiale, denumită și imunitate relativă, neprofesională sau inviolabilitate, fiind admis, de regulă, că un parlamentar nu poate fi arestat, cercetat sau urmărit în materie penală, fără autorizarea Camerei din care face parte [de exemplu, constituțiile Belgiei (art. 58 și art. 59), Finlandei (art. 30
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
chiar dacă parlamentarul a fost surprins în flagrant, el nu poate fi arestat decât dacă infracțiunea este pasibilă cu o pedeapsă cu închisoarea de cel puțin 5 ani [constituțiile Croației (art. 75), Macedoniei (art. 64), Sloveniei (art. 83)]. Reglementarea constituțională a imunității parlamentare este justificată de necesitatea protecției mandatului parlamentar, ca garanție a înfăptuirii prerogativelor constituționale și, totodată, o condiție a funcționării statului de drept. În activitatea sa, parlamentarul trebuie să se bucure de o reală libertate de gândire, expresie și acțiune
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
garanție a înfăptuirii prerogativelor constituționale și, totodată, o condiție a funcționării statului de drept. În activitatea sa, parlamentarul trebuie să se bucure de o reală libertate de gândire, expresie și acțiune, astfel încât să-și exercite mandatul în mod eficient. Instituția imunității parlamentare, sub cele două forme ale sale, protejează parlamentarul față de eventualele presiuni sau abuzuri ce s-ar comite împotriva persoanei sale, fiindu-i astfel asigurată independența, libertatea și siguranța în exercitarea drepturilor și a obligațiilor care-i revin potrivit Constituției
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
eventualele presiuni sau abuzuri ce s-ar comite împotriva persoanei sale, fiindu-i astfel asigurată independența, libertatea și siguranța în exercitarea drepturilor și a obligațiilor care-i revin potrivit Constituției și legilor. Astfel fiind, eliminarea oricăreia dintre aceste forme ale imunității parlamentare are ca efect direct suprimarea unei garanții care privește atât mandatul Camerelor, cât și al fiecărui parlamentar în parte, cu consecințe grave asupra îndeplinirii de către Parlament a rolului său constituțional. În ceea ce privește persoana care ocupă demnitatea publică de parlamentar, eliminarea
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
suprimarea unei garanții care privește atât mandatul Camerelor, cât și al fiecărui parlamentar în parte, cu consecințe grave asupra îndeplinirii de către Parlament a rolului său constituțional. În ceea ce privește persoana care ocupă demnitatea publică de parlamentar, eliminarea oricăreia dintre aceste forme ale imunității parlamentare are ca efect suprimarea garanțiilor unor drepturi și libertăți fundamentale, respectiv libertatea individuală și libertatea de exprimare. Pe cale de consecință, norma propusă pentru art. 72 la art. I pct. 71 depășește limitele revizuirii prevăzute de art. 152 din Constituție
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
în parte, se procedează potrivit dispozițiilor legale privitoare la recunoașterea hotărârilor străine. Articolul 12 Legea penală și tratatele internaționale Dispozițiile art. 8-11 se aplică dacă nu se dispune altfel printr-un tratat internațional la care România este parte. Articolul 13 Imunitatea de jurisdicție Legea penală nu se aplică infracțiunilor săvârșite de către reprezentanții diplomatici ai statelor străine sau de către alte persoane care, în conformitate cu tratatele internaționale, nu sunt supuse jurisdicției penale a statului român. Articolul 14 Extrădarea (1) Extrădarea poate fi acordată sau
CODUL PENAL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( LEGEA nr. 286/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273384_a_274713]
-
arată că Biroul permanent al Senatului a hotărât, în ședința din 10 mai 2016, reluarea procedurii de numire a unui judecător la Curtea Constituțională și a solicitat grupurilor parlamentare și senatorilor să depună candidaturile la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări (denumită în continuare "Comisia") p��nă pe 6 iunie 2016. În ședința din 7 iunie 2016, Biroul permanent al Senatului a analizat raportul privind alegerea unui candidat la funcția de judecător la Curtea Constituțională, a hotărât retrimiterea lui
DECIZIE nr. 475 din 29 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 80/2016 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274112_a_275441]
-
18. Pentru a proceda la soluționarea sesizării, Curtea a solicitat Senatului, cu Adresa nr. 5.842 din 22 iunie 2016, stenogramele ședințelor Biroului permanent al Senatului din 10 mai 2016 și 7 iunie 2016, stenograma Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări din data de 7 iunie 2016, referitoare la numirea unui judecător la Curtea Constituțională, precum și raportul întocmit în acest sens, stenograma ședinței plenului Senatului din data de 7 iunie 2016 în care a fost adoptată Hotărârea Senatului pentru
DECIZIE nr. 475 din 29 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 80/2016 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274112_a_275441]
-
candidaturi la funcția de judecător la Curtea Constituțională se exercită în mod diferențiat: deputații doar la Camera Deputaților, iar senatorii doar la Senat; ... c) critici referitoare la modul de alcătuire/desfășurare a lucrărilor Comisiei juridice, de numiri, de disciplină și imunități în legătură cu procedura de numire a unui judecător la Curtea Constituțională. ... 25. În ceea ce privește criticile referitoare la încălcarea, prin Hotărârea Senatului nr. 80/2016 , a art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , interpretat în sensul că un parlamentar nu poate
DECIZIE nr. 475 din 29 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 80/2016 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274112_a_275441]