9,535 matches
-
teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și apoi României, până la cel de-al doilea război mondial. În perioada interbelică, satul Târnauca a făcut parte din componența României, în Plasa Herța a județului Dorohoi. Pe atunci, populația era formată aproape în totalitate din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia și Bucovina de Nord au fost anexate de către URSS
Târnauca, Herța () [Corola-website/Science/316216_a_317545]
-
teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și apoi României, până la cel de-al doilea război mondial. În perioada interbelică, satul Pasat a făcut parte din componența României, în Plasa Herța a județului Dorohoi. Pe atunci, populația era formată aproape în totalitate din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia și Bucovina de Nord au fost anexate de către URSS
Pasat, Herța () [Corola-website/Science/316218_a_317547]
-
teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și apoi României, până la cel de-al doilea război mondial. În perioada interbelică, satul Culiceni a făcut parte din componența României, în Plasa Herța a județului Dorohoi. Pe atunci, populația era formată aproape în totalitate din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia și Bucovina de Nord au fost anexate de către URSS
Culiceni, Herța () [Corola-website/Science/316223_a_317552]
-
teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și apoi României, până la cel de-al doilea război mondial. În perioada interbelică, satul Vama a făcut parte din componența României, în Plasa Herța a județului Dorohoi. Pe atunci, populația era formată aproape în totalitate din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia și Bucovina de Nord au fost anexate de către URSS
Vama, Herța () [Corola-website/Science/316226_a_317555]
-
sunt atârnate măști din cârpe și din lut, macrameuri, obiecte de artizanat. Hanul este vestit prin faptul că a fost frecventat de-a lungul timpului de personalități ale epocii. Pragul hanului a fost trecut deseori de: De asemenea, în perioada interbelică, demonstrațiile muncitorești de 1 mai ajungeau până la Bucium, unde salutați în fața vechiului han de Constantin Ion Parhon și de alți militanți de stânga .
Hanul Trei Sarmale () [Corola-website/Science/316273_a_317602]
-
de Antropologie de la Sorbona. Sub influența ideilor vremii, Emil Racoviță a intrat în contact cu cercurile socialiste, participând la Congresul Internaționalei a II-a și semnând actul ce proclama ziua de 1 Mai ca Ziua Internațională a Muncii. În perioada interbelică, devenit proprietar al moșiei după moartea tatălui său și crezând sincer în ideile socialiste ale vremii sale, Emil Racoviță a împărțit pământul țăranilor din Șurănești și a donat pădurea statului, păstrându-și doar casa și 11 hectare de teren. Între
Casa memorială Emil Racoviță () [Corola-website/Science/316326_a_317655]
-
1927), Guvernul Ion I.C. Brătianu (7) (22 iunie - 24 noiembrie 1927) și Guvernul Vintilă I.C. Brătianu (24 noiembrie 1927 - 9 noiembrie 1928). A condus ziarul "Universul" între anii 1915-1945, transformându-l într-unul dintre cele mai citite ziare din perioada interbelică. Fiind un ziarist de dreapta, a imprimat această conduită și ziarului, ceea ce i-a atras numeroase adversități, mai ales din partea ziarelor social-democrate sau socialiste, de tipul ziarului "Adevărul". A criticat guvernările din epocă, a intrat în conflict cu regele Carol
Stelian Popescu (ziarist) () [Corola-website/Science/320018_a_321347]
-
independentă, deși avea în curând să ducă un război pentru apărarea independenței, a devenit o realitate. Deși documentul inițial s-a pierdut, moștenirea sa rămâne. Acele fraze laconice sunt baza legală pentru existența Lituaniei moderne, atât a celei din perioada interbelică, cât și a celei din 1990. Declarația formula principiile constituționale de bază, care au fost urmate de toate constituțiile Lituaniei. Declarația însăși este un element-cheie în restaurarea independenței Lituaniei în 1990. Separându-se de Uniunea Sovietică, Lituania a subliniat că
Declarația de Independență a Lituaniei () [Corola-website/Science/320076_a_321405]
-
Poloniei, care aveau fiecare planul său pentru această țară. Deși nu direct, declarația renunța la orice încercare de reînviere a fostei Uniuni Polono-Lituaniene. Actul din 16 februarie 1918 este baza legală pentru existența Lituaniei de astăzi, atât celei din perioada interbelică, cât și a celei de după 1990. Actul a devenit unul dintre elementele-cheie ale restaurării independenței Lituaniei față de URSS în 1990. Un paragraf din Declarația de restaurare a statului Lituania, emisă la 11 martie 1990, stipula: Această formulare accentuează continuitatea celor
Declarația de Independență a Lituaniei () [Corola-website/Science/320076_a_321405]
-
(n. 1900 - d. 1973) a fost un diplomat și demnitar comunist român. A lucrat în perioada interbelică ca învățător în comuna Mateești (județul Vâlcea). A devenit membru ilegalist al Partidului Comunist din România în 1934. El a fondat un „cerc marxist”, din care făceau parte și alți învățători. În perioada celui de-al doilea război mondial, a
Mihail Roșianu () [Corola-website/Science/320172_a_321501]
-
tancul Mark IX care a apărut cu puțin timp înainte de sfârșitul războiului. În interiorul acestuia încăpeau maxim 30 de soldați. Aceștia puteau trage din interiorul tancului prin intermediul a opt ambrazuri aflate pe fiecare parte laterală a vehiculului. În timpul reînarmării din perioada interbelică, Germania nazistă a realizat potențialul și necesitatea introducerii unor transportoare blindate pentru trupe. Trupele pedestre și cele motorizate (dependente de o rețea de drumuri bună) nu puteau ține pasul cu unitățile de tancuri. Wehrmachtul a proiectat autoșenile blindate pentru ca infanteria
TranSportor blindat pentru trupe () [Corola-website/Science/320194_a_321523]
-
al URSS. Capitala Ucrainei Sovietice a devenit orașul Kiev. Cea mai mare parte a ceea ce este astăzi Ucraina de vest a devenit parte a celei de-a doua Republici Poloneze. Liovul era inclus în acest teritoriu. Orașul era în perioada interbelică centrul mișcării naționaliste ucrainene. O mică parte a Ucrainei contemporane, Zacarpatia, a devenit parte a Cehoslovaciei. Mișcarea naționaliștilor ucraineni era mai activă în părțile apusene și centrale în perioada interbelică. Motivele sunt încă motiv de discuție printre specialiști. La sfârșitul
Declarația de Independență a Ucrainei, 1941 () [Corola-website/Science/320272_a_321601]
-
Liovul era inclus în acest teritoriu. Orașul era în perioada interbelică centrul mișcării naționaliste ucrainene. O mică parte a Ucrainei contemporane, Zacarpatia, a devenit parte a Cehoslovaciei. Mișcarea naționaliștilor ucraineni era mai activă în părțile apusene și centrale în perioada interbelică. Motivele sunt încă motiv de discuție printre specialiști. La sfârșitul Primului Război Mondial, veteranii „Pușcașilor Siciului” au creat în 1920 Organizația Militară Ucraineană cu scopul declarat al luptei pentru crearea unui stat independent ucrainean. Liderul acestei organizații a fost Evghen Konovaleț. Organizația
Declarația de Independență a Ucrainei, 1941 () [Corola-website/Science/320272_a_321601]
-
Universitate. O parte din schițele sale au fost recuperate de Ioana Cantuniari. În volumul "„O istorie subiectivă a scenografiei românești de film”", Gheorghe Bălășoiu îl considera „un ardelean care nu se enerva, destin de artist, ultim superb reprezentant al boemei interbelice. stilist inconfundabil, colorist de o rară delicatețe”, care a lăsat în urmă o operă impresionantă în evoluția filmului românesc. Profesoara Elena Saulea, care i-a dedicat un capitol în volumul "„Maeștri scenografi ai filmului românesc: cinci scenografi la rampă”" (Ed.
Liviu Popa () [Corola-website/Science/320273_a_321602]
-
revenit în țară, au format nucleul viitorului Corp al Vânătorilor de Munte, a cărui eficacitate avea să se confirme în timpul războiului și ulterior. Pentru meritele lor din război, cei doi frați au fost decorați cu Ordinul Mihai Viteazul. În perioada interbelică, cei doi s-au dedicat instruirii tineretului românesc, prin educație fizică. În acest scop, împreună cu Nicolae Pălăngeanu și Victor Bădulescu au înființat pe 17 iunie 1923 "Oficiul Național pentru Educație Fizică" (O.N.E.F.). De asemenea, Emil Pălăngeanu a fost președinte
Emil Pălăngeanu () [Corola-website/Science/320288_a_321617]
-
ale monarhiei. Partidul Liberal a fost încă de la fondarea sa un partid de orientare republicană, cu o poziție diametral opusă monarhiștilor și conservatorilor. Lupta dintre aceste două ideologii și-a pus amprenta asupra vieții politice de-a lungul întregii perioade interbelice. Principalele orientări politice au fost republicanismul, Megali Idea, alianța cu occidentul democrat, în primul rând cu Franța și Regatul Unit, (alături de care a participat la luptele Primului Război Mondial și celui de-al Doilea Război Mondial împotriva Germaniei și cu SUA (cu
Eleftherios Venizelos () [Corola-website/Science/321041_a_322370]
-
niciun decret nu urmează să fie emis dacă va fi în orice fel incompatibil sau contradictoriu cu prevederile acestui mandat”. O asemenea hotărâre era inacceptabilă pentru arabi, care considerau că altfel s-ar „fi sinucis”. De-a lungul întregii perioade interbelice, britanicii, folosindu-se de termenii mandatului pe care chiar ei îi stabiliseră, au respins principiul conducerii de către majoritate sau orice altă măsură care ar fi permis existența unui control al majorității arabe asupra organelor de conducere ale Palestinei. Termenii mandatului
Mandatul britanic pentru Palestina () [Corola-website/Science/321129_a_322458]
-
, din localitatea cu același nume din comuna Almașu, județul Sălaj a fost folosită de comunitatea românească din sat până în perioada interbelică când o nouă biserică, de zid a înlocuit-o. Șematismele bisericii greco-catolice precizează ca dată a edificării bisericii de lemn anul 1795, având hramul ""Înălțarea Domnului Nostru Isus Christos"". În Stana, pe timpul episcopului Inocențiu Micu-Klein se aflau doar 16 credincioși
Biserica de lemn din Stana () [Corola-website/Science/321196_a_322525]
-
primul război mondial, germanii au emigrat în Germania și Austria, același destin urmându-l și o parte dintre evrei. Evreii rămași au contribuit la dezvoltarea orașului, unii dintre ei fiind membri în Consiliul orășenesc. Comunitatea s-a dezvoltat. În perioada interbelică funcționau aici un liceu particular evreiesc (în perioada 1919-1926) și o școală evreiască, susținută de Comunitatea Evreiască, ce cuprindea o grădiniță și cursuri pentru adulți. Pentru evreii nevoiași au fost înființate în 1925 un azil de bătrâni (pentru 40 de
Sinagoga de pe str. Topliței nr. 10 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/320570_a_321899]
-
familie de lăutari. În 1913 rămâne orfan de ambii părinți și este adoptat împreună cu ceilalți frați ai săi de către o soră din partea tatălui, care locuia la București. Aici copilărește și se formează în mahalaua din Șoseaua Iancului, unde în perioada interbelică exista cartierul lăutarilor și unde s-au format de-a lungul timpului numeroși instrumentiști, soliști vocali sau conducători de formații muzicale. În 1924 începe să cânte alături de vecinii și prietenii săi care, mai târziu, aveau să-i devină colegi de
Constantin Eftimiu (lăutar) () [Corola-website/Science/320614_a_321943]
-
(n. 26 septembrie 1920, Ilia județul interbelic Hunedoara — d. 8 august 1999, Timișoara), ca dirijor și compozitor, a fost o personalitate muzicală marcantă pentru filarmonica din Arad, filarmonica și opera din Timișoara. După absolvirea școlii din Deva, a studiat la Conservatorul din București între 1940-1947, clasa de
Nicolae Boboc () [Corola-website/Science/320651_a_321980]
-
genul ușor a devenit autonom, delimitându-și proprii compozitori, interpreți și ascultători. Progresele realizate în domeniul imprimării și redării sunetului, cât și deschiderea culturală fără precedent a țării i-au asigurat muzicii ușoare o popularitate enormă de-a lungul perioadei interbelice. După Al Doilea Război Mondial, impunerea ideologiei comuniste a restricționat toate demersurile artistice, transformându-le în unelte de propagandă. Deși artele „înalte” au beneficiat de o libertate mai mare după încetarea - în anii 1960, a - curentului proletcultist, muzica ușoară, curtată
Muzica ușoară românească () [Corola-website/Science/320696_a_322025]
-
doi au devenit preoți romano-catolici: Gheorghe Petz (1894-1974) - fost paroh la Butea și ordinarius substitutus (locțiitor de episcop) al Diecezei Romano-Catolice de Iași (25 mai - 15 noiembrie 1950) și Anton Petz (1909-1978) - fost paroh la Răchiteni și Iugani. În perioada interbelică, comunitatea catolică din Hârlău crește treptat ca urmare a stabilirii aici a unor muncitori germani, care lucrau în industria sticlăriei. Astfel, în anul 1938 erau aici 54 familii cu 104 credincioși. Hârlăul făcea parte pe atunci din județul Botoșani, iar
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
recensământul austriac din 1910 numărul lor să fie de 275. Prima școală din Bulai a fost înființată în anul 1906, prin eforturile Societății Școlilor Populare din Cernăuți, având numai două clase. Ca învățători au fost în special polonezi. În perioada interbelică, mai precis în perioada 1928-1930, locuitorii satului și-au construit propria școală pe un teren de peste 2 ha, care a fost donat de localnicul Franciszek Szczech. Conform datelor din recensământul general din decembrie 1930 în județul Suceava locuiau 3.311
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
fiind trimise aici de Centrul de Perfecționare a Cadrelor Didactice din Varșovia. După întemeierea coloniei Bulai, locuitorii polonezi participau la slujbele celebrate la Biserica romano-catolică din Suceava, de pastorația credincioșilor din Moara ocupându-se preoții Parohiei din Suceava. În perioada interbelică a fost construită pe malul lacului o capelă mică de lemn, unde se oficiau și slujbe religioase cu participarea credincioșilor din Suceava care, în anii '30 ai secolului al XX-lea, veneau aici în special la slujbele închinate Sfintei Maria
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]